4,629 matches
-
steagul, îi frângea hampa și îl arunca la pământ, acest gest neavând nimic umilitor, făcând parte din obiceiurile lumii feudale. Dar, scria englezul, „Omagiul Moldovei este oarecum diferit, prin faptul că steagurile principilor și ale vasalilor lor nu sunt nici rupte, nici aruncate la pământ. În plus, el [principele] nu îngenunchează, ci doar își înclină capul și steagul foarte jos”. V. Eschenazy consideră că această relatare, datând din 1598, trebuie privită cu o anumită rezervă, ea putând „să redeschidă discuțiile asupra
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în ogradă că te pușc ca pe un câne". Și s-a oprit că de întra în ogradă tot atunci îl împușca, că bunicu nu era dus la biserică de multe ori. Drept haine în copilăria mea aveam un rufoi rupt și pe dinainte și pe dinapoi. Izmene nu mă încurca. Când era omătu mare, ridicam cămeșoiul până la gât și prin zăpadă la bunica. Bunicăi îi plăcea să bea un pahar de rachiu ori de vin dar nu să se îmbete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Nu se dau plecați nici unul nici altul când era vorba de dreptate. Lui N.Stoleriu i s-a propus să nu plece la război ci să rămână în țară la partea sedentară, dar nici n-a vrut să audă în ruptul capului. Aista a fost Marele și vrednicul învățător de la Baea, Neculai Stoleriu. Și în primele lupte a căzut răpus de un glonte dușman ce i-a venit drept în frunte. S-a născut la 14 sept. în 1878 și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
lipseau o parte dintre "veleitarii" bine cunoscuți în acele timpuri: Constantin Dăscălescu, sau Ilie Verdeț. Era foarte dificil să reușească o astfel de tentativă, în mediul viciat al totalitarismului familiei Ceaușescu. În acele condiții, s-a detașat o inițiativă parțial ruptă, diferită de cele strict conectate vechiului "C.C.", dar bine legată de televiziune. Grupul de la TVR a decis să se separe de "aromele ceaușiste", mai întâi prin schimbarea sediului din Piața Palatului pentru unul la fel de bine dotat din Piața Victoriei. Acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
și lungă, avea un pat de campanie fără așternut. O gaură pentru nevoile firești, era săpată lângă ușa de intrare. Hrana, dezgustătoare, într-un castron de fier soios, era de nemâncat; o furculiță și o lingură de lemn cu marginile rupte - toate acestea arătau până la ce punct regulile elementare de higienă erau ignorate în închisorile bolșevice. Redactarea hârtiilor de eliberare, care cuprindeau rezervele exprese pe care domnul Diamandi ținea să le formuleze, a durat mai multe ore. [...] O dată hârtiile redactate, dl.
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
metri de peșteră, În jurul Sfântului Mormânt vedem altarul icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Ea Închide și deschide un ochi și din el curge mir În formă de cruce. Icoana, chipul de pe ea, este jupuit până la cap (până la fațăă, rupt, tăiat cu cuțite, nu-l are cum ar trebui să fie. Se spune că un om rău a zgâriat chipul Maicii Domnului. L-a jupuit de pe icoană din jos În sus. Însă când a ajuns la Față icoana a vorbit
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
și-Ți voi Întinde Mâna să te ridic la Mine. Te aștept zi de zi, fă măcar un pas către Mine! Eu fac o mie de pași către tine, omule, făptura Mea. Te iubesc așa cum ești, cu răni și haine rupte și pătate de păcate, dar vino și nu deznădăjdui! Vino, vino la Tatăl! Te aștept.” Acesta este ca un mesaj lăuntric ce parcă te-a transformat și nu mai ești omul Împovărat care ai urcat muntele cu puțin timp În
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
zis că, dacă vreau, plătește un beduin să mă coboare cu cămila. Costa vreo 13 dolari coborârea pe cămilă din munte. Eu nu am vrut. Mi-era așa de milă de bietele animale că nu aș fi vrut nici În ruptul capului să mă urc pe ele cu greutatea mea. Și așa, n-am avut de ales. Dar să știți că mare curaj aveam. La ora 3.20 m-am despărțit de părintele Irineu care mă condusese un pic. Deci am
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Am fost vreo 9 persoane la masă. Doamne, ce rușine mi-a fost! Cum!? eu, un gunoi, să stau la masă cu superiorul Așezământului românesc de la Ierihon? Imposibil! Când am intrat pe ușă am dat Înapoi, nu voiam nici În ruptul capului. Dar nu mi-a mers. Ei au făcut În așa fel Încât să nu refuz. Mi se umpleau ochii de lacrimi de rușine. Cu cât doream să nu fiu văzută sau luată În seamă, cu atât mai mult ei
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
contribuabilii din ținutul Fălciu: - 17.128 lei (birnici, havalegii, scutelnici și breslați); - 4.095 oameni; - 8 lei - rufeturile; - 10 - jidovii orândari din sate; - 17.146 - banii birului pe un sfer; - mazili (694 lei, 356 oameni); - ruptași (685 lei, 236 oameni); - ruptele vistieriei (1.952 lei, 171 oameni), - sârbii și bulgarii hrisovoliți (3.251 lei, 334 oameni); - negustori hrisovoliți (1.050 lei, 84 de oameni); - jidovi hrisovoliți (125 lei); - oameni fără bir (295 oameni); - slujitori (454 oameni); - postelnicei și alții cu cărți
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Deci, la jumătatea secolului al XIX-lea, procesul de migrare de la sat către orașe se intensificase, iar numărul mare de negustori și meșteri atestă o bogată activitate productivă și de schimb. Populația de meșteșugari și negustori (253) nu era încă ruptă complet de agricultură, dar pot fi socotiți ca făcând parte din rândurile burgheziei mici. Creșterea numerică a calfelor (197) indică dezvoltarea viitorului proletariat, iar cifrele în creștere pentru meșteri și negustori sugerează întărirea burgheziei române. În perioada următoare, normalizarea situației
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
d-l Hăjdeu să-l compare cu Karlsbad: Dealurile și pădurile Hușului reproduc până acum imaginațiunei călătoriului: pitoreștile situri de lângă Karlsbad”. În 1902, Nicolae Iorga călătorea într-o regiune de dealuri cu „trenul alcătuit din vechi vagoane uzate, cu perdele rupte și canapele șterse de soare; căci linia se duce la Huși și Hușul e un oraș fără viață”. Marele învățat era impresionat de farmecul acestor locuri, de înălțimile ce-și încălzesc la soare coastele acoperite cu vii, de „casele albe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
un strigăt de alarmă contra atentatului la vechile lor așezăminte de breaslă, prin care se reglementa munca, exercitarea meseriei și vânzarea cinstită a rodului muncii lor. Breslele erau obligate să plătească anumite dări către stat, după așa-numitul „sistem al ruptelor”. Birul era proporțional cu numărul breslașilor. Regulamentul organic a menținut principiul răspunderii solidare și nelimitate a breslașilor față de fisc. Și această breaslă a fost înființată înainte de anul 1843. Blănarii erau așezați pe ulița ce pleacă din piață spre nord, către
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și să-l facă la loc În opt zile. * * * Ceilalți pacienți erau o adunătură jalnică și obosită. Nu mai era nici un junky pe-acolo. Singurul pacient din salonul meu care știa mersul era un bețiv ce venise cu o falcă ruptă și cu alte răni pe față. Mi-a spus că toate spitalele publice Îl refuzaseră. La Charity i-au zis: „Întinde-o! Murdărești de sînge peste tot”. Astfel că a venit la sanatoriul acesta, unde mai fusese și cei de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
m-am gîndit. Mi-am căutat prin haine. Nimic - nici o țigară, nici un centavo. M-am dus În sufragerie și am băgat mîna În canapea, În porțiunea dintre spătar și tăblie. Am pipăit: un pieptene, o bucată de cretă, un creion rupt, o monedă de zece centavos, una de cinci. Am simțit o durere pătrunzătoare și mi-am tras mîna. SÎngeram dintr-o tăietură adîncă de la deget. O lamă, evident. Am rupt o bucată de prosop și mi-am Înfășurat-o În jurul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
foarte tânăr, se luptase la Călugăreni, făcuse retragerea în toată groaza ei, cu lipsurile armatei, nepregătirea cadrelor de rezervă, fără telefoane și materiale. Lăuda pe Bunescu, șeful lui, spunea cum în retragere trebuiau să se lupte nearmați, nedormiți, cu hainele rupte, mulți s au îmbolnăvit; pe urmă refacerea în Moldova, regimentul desființat și el trimis la aviație, primele zboruri, entuziasmul cu care luptau și cum a fost rănit pe când fotografia. Pilotul Mincu l-a crezut mort, el însă a băut o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
data aceasta drumul l-am făcut tot singur, urcând încet spre cruce, bucurându-mă de frumosul peisaj din jur. Casele începeau să se rărească din ce în ce mai mult, copacii se înmulțeau formând pădurea de la marginea satului. Diferite rădăcini de copaci sau crengi rupte îmi apăreau la tot pasul, invitându-mă parcă să le iau cu mine, să le dau viață. Numai cei ce practică sculptura pot desluși acest limbaj, știind de fiecare dată ce lucrare este ascunsă în diferitele crengi sau rădăcini părăsite
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
alienaților, lipsite de orice activitate, era sărac (pentru a nu se întâmpla accidente). La geamuri existau "perdeluțe verzi". Din când în când, unul din cele patru clopote chema, probabil, la masă. Deși exista un "thermometru", pe paturi se așterneau mindire rupte, de paie. (Nu se înregistrează nici un fel de saltea). Unicul mindir bun ("I mindir cu patru perini de părete și covertă de rips") este înregistrat cu grijă, fiind plasat în cancelarie. Bănuiala că bolnavele dormeau pe paie, peste care se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
bun ("I mindir cu patru perini de părete și covertă de rips") este înregistrat cu grijă, fiind plasat în cancelarie. Bănuiala că bolnavele dormeau pe paie, peste care se punea una din cele "118 prostiri de așternut și oghialuri, toate rupte" este confirmată și de relatările doctorilor Lucașevschi și Brăescu, ambii exprimându-și indignarea asupra modului cum erau asistați alienații, afirmând că bolnavii "dorm pe paie" sau "zac de-a dreptul pe paie". (Soarta nebunilor, p. 2, și Cum sunt considerați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
intens totul, cu fervoare, cu mari combustii. Făcea mereu „pasiuni“, iar acestea nu erau numai literare. Se îndrăgostise până peste urechi de frumoasa soră a lui Labiș, colega noastră mai tânără, dar nu i-ar fi spus-o nici în ruptul capului. Când întâmplător o întâlnea în holul de marmură al facultății, intra în febre, pălea și roșea în același timp, bâiguia câteva vorbe și o ștergea imediat, pretextând că era așteptat de cineva, că întârziase nu știu unde. Câțiva îi știam secretul
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
înainte de-a fi lucrat la Gazetă eu venisem în contact cu mediul literar, în zone ale sale oarecum mărginașe, ce-i drept, nu lipsite însă de atractivitate pentru un tânăr care, student filolog fiind, scria și el. Scria pe rupte, dar în secret, poezie, proză, visând să devină scriitor. De fapt, fie că o spun, fie că nu, mai toți studenții de la Litere (de la Filologie, pe vremea mea) își fac planuri de afirmare literară, aspiră la o carieră de scriitori
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
urmă. La aniversarea celor șaptezeci de ani ai lui Ion Horea, câți a împlinit în ziua de 10 mai*, firesc este să se vorbească nu numai despre om, ci și despre poezia sa. O poezie care stăruie voit în desincronizare, ruptă, s-ar spune, de rumoarea imediatului, cucerindu-și în lirica de azi nota proprie tocmai prin faptul că îndrăznește să fie altfel. Ion Horea își asumă vechimea, instalarea în tradiție, racordarea la un set de valori spirituale care sunt expresia
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
1500, dar care a lipsit la Veneția, a fost determinat de invaziile franceze din 1494 și 1499 și de invazia spaniolă din 150242. În faimoasele cuvinte din Principele lui Machiavelli, Italia s-a pomenit "fără cap, fără ordine, bătută, jefuită, ruptă, prădata, si aflată în ruină sub toate aspectele"43. În unele privințe, aceasta a marcat o revenire la scrierea istoriei în maniera lui Leonardo Bruni. Că și în cazul Bruni, era o istoriografie căreia îi pasă de acțiunea politică și
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
să suporte efortul din teren, umilința înfrângerii. Pentru ei, o înfrângere nici nu contează, ei pleacă acasă cu zâmbetul pe buze, fiindcă știu că tata și mama le dau absolut tot ce-și doresc. Înainte, aveau un scop, munceau pe rupte ca să promoveze ca jucători, să poată săși câștige niște bani din meseria de jucător de fotbal, pentru a-și ajuta familia. Nu mai vorbim de patriotism, de ceea ce simt tinerii pentru culorile echipei naționale. Este adevărat că acum toate loturile
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
meargă la Palat, să puie mâna pe membrii Locotenenței Domnești și apoi ce-o fi să fie! Prima linie de sergenți ce li s-a opus a fost ruptă într-o clipală 100, a doua linie de jandarmi pedeștri, asemine ruptă și împrăștietă; un pluton de cavalerie a fost, pot zice, desființat, căci caii, neputând avansa decât foarte încet printre grămezile de pietre cubice scoase din pavaj, erau loviți cu ciomege la picioare și cădeau împreună cu călăreții care erau imediat dezarmați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]