3,569 matches
-
râul Vedea,de asemenea podul și iazul de la Călmățui, sediul Primăriei vechi, școala de lângă primărie, moara și magaziile. În timp de-a lungul secolului au continuat construcțiile de școli,Căminul Cultural,Liceul Văleni, Baia Comunală, brutăriile, farmacia și dispensarul, magaziile sătești, complexul de prestări servicii, restaurantul și magazinul universal, sedii de societăți comerciale. Prin politicile locale de implementare a noului plan de urbanism general se pot stabili:regimul de înălțime și densitatea clădirilor,traseul și profilul străzilor, avându-se în vedere
Văleni, Olt () [Corola-website/Science/325122_a_326451]
-
sănătății, de prestări servicii și comerciale precum și de locuințe. În acest sens putem aminti că sediul primăriei a fost construit și dat în folosință,urmând a fi finalizate câteva proiecte cum ar fi:grădinița din centru, baza sportivă , modernizarea drumurilor sătești, reabilitare sistem alimentare cu apă , construirea centru tip after school. În comuna Văleni există o mare sărbătoare locală anuală în data de 6 august sub numele de „Sărbătoarea lubeniței", unde sunt prezenți interpreți de muzică și personalități județene.În cadrul acestui
Văleni, Olt () [Corola-website/Science/325122_a_326451]
-
Roman. (Ibidem). În anul 1916, este consemnată o Casă de sfat și de citire la Grădiștea, condusă de învățătorii satului, ce organiza șezători culturale din programul cărora făceau parte expuneri și programe artistice. (Ibidem). În anul 1954, ia ființă „Biblioteca sătească Grădiștea” (mai apoi Biblioteca Comunală Grădiștea). ( DJVAN, Fondul arhivistic al Primăriei Grădiștea, 1930-1974). Grădiștea are 6 monumente istorice clasate. Acestea sunt: Cetatea dacică - identificată de către învățătorul Cumpănașu Dumitru ca fiind Phrateria - ( sit arheologic, așezare Hallstatt ), Biserica Străchinești ( ctitorită între anii
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
de franci și este decorat Ofițer de Academie. În 1901 compune prima sa horă „Hora din Văleni”. În 1902 îl cunoaște pe George Enescu, acesta culegând de la el o serie de cântece populare ce îl vor inspira în compoziția „Suită sătească”, între care notabile sunt: „Hora nebună”, „Lățeasca” și „Hora miresei” (ultima fiind o variațiune pe tema folclorică, semnată de însuși Ciolac). Printre admiratorii lui Cristache Ciolac din această perioadă se numără scriitorii Alexandru Vlahuță, Octavian Goga și Barbu Delavrancea. Din
Cristache Ciolac () [Corola-website/Science/324592_a_325921]
-
de enoriași s-a reușit împrejmuirea terenului bisericii cu gard de scândura și fundație de beton acoperit cu tablă zincata. Între anii 1918-1946 la îndemnul învățătoarelor Ana Asandei și Elenă Hilohi, elevii și studenții din Buciumi au înființat o bibliotecă săteasca ce a funcționat aproape 20 de ani. În serile de iarnă se țineau șezători la care era o plăcere să privești fetele intrecandu-se la torc ori la înfloratul cămășilor cu pui și să le auzi cântând „A plecat badea
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
papei Grigorie XII în textul invocat. Pentru secolul al XVI-lea, transferul edificiului către nemeșimea locală calvinizată trebuie neapărat luat în calcul, dovada constituind-o tencuirea suprafeței pictate a zidurilor; durata înstrăinării bisericii nu se cunoaște. Revenit în posesia obștii sătești, lăcașul este menționat atât în tabelele conscripțiilor din anii 1733, 1750, 1761-1762, 1805 și 1829-1831, cât și pe harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773).
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Ribița () [Corola-website/Science/324645_a_325974]
-
ca o pecete distinctă, costumul popular gorjenesc, căruia acest ”"superb bărbat și splendid Oltean"”, cum zice Arghezi, îi dăduse o anume specificitate și strălucire. Deloc idilică, istoria imensei averi a lui Dincă Schileru nu este lipsită de conflicte cu obști sătești și nici de pragmatismul acelui capitalism rural, violentând cutuma și tradiția, pe care îl vedem și în scrierile lui Slavici, ba mai mult, copleșitoarea sa personalitate stârnește invidii și reacții încă de la început, printre consătenii de la Bâlteni, fiind victima atentatului
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
1918. Cea mai veche biserică este cea din Comănești - comună Cavadinești - datata 1796. O altă biserică veche construită în 1828 din vălătuci, se află în satul Chiraftei - comună Măstăcani. În satul Șivița - comună Tulucești, se află un muzeu de artă săteasca numit "Vatra cu dor", al artistului popular Paul Buta, iar la Cavadinești a fost înființat un muzeu dedicat folclorului de pe Valea Horincei. În comuna Tulucești, în aria protejată Pădurea Gârboavele, există un mic Muzeu al Satului ce reconstituie la o
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
Alegerile locale în Republica Moldova din anul 2011 au avut loc pe data de 5 iunie. Conform Codului Electoral (art.119), primarii orașelor (municipiilor), sectoarelor, satelor (comunelor) și consilierii în consiliile raionale, orășenești (municipale) și sătești (comunale) se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani. În cadrul scrutinului, urmau a fi aleși 898 de primari și 11.740 de consilieri raionali, municipali și locali. Pe teritoriul republicii au
Alegeri locale în Republica Moldova, 2011 () [Corola-website/Science/322518_a_323847]
-
style="background-color:#E9E9E9" align=center colspan="2" valign=center|Partide și coaliții !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Consilii raionale și municipale !style="background-color:#E9E9E9" align=right|% !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Locuri !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Consilii orășenești și sătești !style="background-color:#E9E9E9" align=right|% !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Locuri !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Primari !style="background-color:#E9E9E9" align=right|% Rezultatele alegerilor în Consiliul municipal Chișinău !style="background-color:#E9E9E9" align=center colspan="2" valign=center|Partide și coaliții
Alegeri locale în Republica Moldova, 2011 () [Corola-website/Science/322518_a_323847]
-
cel scris, cu exact 40 de ani înainte, de D.R. Popescu. Drept urmare a înjghebat un bazar de vorbe vesele, snoave, ghicitori, zicale disparate, care cum i s-au nimerit în lecturi, în ceva care plutește între serbare școlară și șezătoare sătească. În comèdie nu există personaje ci doar voci, nici efort de gag ci intervenții triviale, ca un „vânt” scăpat de regizor să mai învioreze interminabila vorbărie „înțeleaptă”. Faietoanele se întâlnesc cu automobilele într-un univers haotic care se vrea etern
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
Situația se modifică spre finele epocii de formare a poporului român (secolele VIII-IX), când descoperirile arheologice confirmă existența unei noi așezări umane la Turda, aflată în zorii Evului Mediu. Condițiile de viață ale populației autohtone sunt întrevăzute în existența obștilor sătești, conduse de cneji, juzi sau oameni în vârstă, aleși de comunitatea sătească. Așezările populației românești se dezvoltă, comunitățile se statornicesc tot mai mult, societatea omenească evoluând spre organizare, până la apariția în secolul al IX-lea a primelor formațiuni cu caracter
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
VIII-IX), când descoperirile arheologice confirmă existența unei noi așezări umane la Turda, aflată în zorii Evului Mediu. Condițiile de viață ale populației autohtone sunt întrevăzute în existența obștilor sătești, conduse de cneji, juzi sau oameni în vârstă, aleși de comunitatea sătească. Așezările populației românești se dezvoltă, comunitățile se statornicesc tot mai mult, societatea omenească evoluând spre organizare, până la apariția în secolul al IX-lea a primelor formațiuni cu caracter statal de tipul cnezatelor și voievodatelor. În secolele IX-X Ardealul era divizat
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
Sf. Împărați Constantin și Elena" din Hărpășești este un lăcaș de cult ortodox ctitorit în anul 1833 de boierul George Mavrocordat în satul Hărpășești din comuna Popești (județul Iași). Ea se află în vârful unui deal, fiind înconjurată de cimitirul sătesc. Biserica "Sf. Împărați" din Hărpășești a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015 la numărul 1397, având codul de clasificare . Prima atestare documentară a satului Hărpășești este într-un uric a lui Ștefan cel Mare
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hărpășești () [Corola-website/Science/322126_a_323455]
-
de finanțe (1922 -1926), După moartea fratelui său Ion I.C. Brătianu avea să ocupe funcția de prim-ministru, între 1927 și 1928. Vintilă Brătianu a mai fost director al Băncii Românești, membru al Consiliului Centralei Băncilor Populare și a Cooperativelor Sătești, cenzor și director la Banca Națională a României. Dintre funcțiile deținute, cele în care și a manifestat pe deplin posibilitățile au fost acelea de primar al Bucureștilor și ministru de finațe. Atât ca primar al Bucureștilor dar mai ales în perioadele în care
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca ministru de finanțe () [Corola-website/Science/329543_a_330872]
-
lemn să se acopere și să se păstreze ca un "„scump odor bătrânesc”" în care să se strângă și să se adăpostească toate cărțile și lucrurile vechi din comună. În anul 1950, biserica de lemn a fost transformată în muzeu sătesc de etnografie, artă populară și istorie locală. În prezent bisericuța de lemn funcționează ca muzeu, motiv pentru care este cunoscută și sub denumirea Biserica-muzeu „Ion Creangă”, în timp ce biserica de zid din imediata vecinătate funcționează ca biserică parohială. Biserica de lemn
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
de cult ortodox construit în anii 1937-1955 în satul Bogdănești din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în centrul localității și are hramul "Pogorârea Sfântului Duh", sărbătorit la 50 de zile după Paști. În cimitirul sătesc din Bogdănești se află o altă biserică de lemn, construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Biserica de lemn „Pogorârea Sfântului Duh” din Bogdănești nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava. Satul Bogdănești
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
al pârâului Bogdăneasa a fost construită o biserică de lemn. Prima sa atestare datează din anul 1779. Din cauză că a fost afectată de desele alunecări de teren, în perioada 1803-1805 biserica a fost demontată și strămutată mai la vest, în interiorul cimitirului sătesc. După ce a fost reparat în 1872, lăcașul de cult a fost mutat într-o zi din vara anului 1904 pe amplasamentul actual. Nu s-a mai apelat de această dată la procedeul demontării, biserica fiind trasă de patru perechi de
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
cu tracțiune animală). Anastasie Bașotă a murit la Iași, în una din casele sale, la 27 decembrie 1869, și a fost înmormântat la Pomârla la 1 ianuarie 1870. În 1838, a fost creată la Pomârla, în satul Vatra, prima școală sătească particulară din Moldova, școală care a funcționat într-o casă aparținând lui Anastasie Bașotă, cu fondurile donate de acesta. Cu câteva luni înainte de moarte, acesta donează jumătatea din averea sa pentru crearea unui liceu care să-i poarte numele și
Anastasie Bașotă () [Corola-website/Science/328159_a_329488]
-
se expropria terenurile proprietarilor privați de peste 100 de ha, fiecăruia dintre ei i se lăsa un minim intangibil de 100-500 de ha. Exproprierea se făcea pe proprietate și pe proprietăți. Pământul expropriat nu era vândut direct țăranului, ci arendat obștilor sătești constituite cu ajutorul Casei centrale a cooperației și împroprietăririi; tot în acest timp trebuiau rezolvate și toate litigiile legate de expropriere. Datorită particularităților locale și regionale s-au elaborat mai multe legi pentru înfăptuirea reformei agrare, îndeosebi pe regiuni istorice. În
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
Revoluția de la 1848 a dus la desființarea relațiilor feudale, generând un relativ progres economic al românilor transilvăneni, ceea ce a dus în planul vieții colective o sensibilă ascensiune socială a comunităților românești, astfel înființarea unor instituții culturale care să racordeze comunitățile sătești la actul de cultură a fost, oarecum, natural. Relevator, în acest sens este faptul că, în anul 1864, Asociația arădeană număra 1017 membri, care proveneau din 220 de localități din Banat și Crișana. Fluctuația numărului membrilor asociației a înregistrat o
Asociația națională arădană pentru cultura poporului român () [Corola-website/Science/327602_a_328931]
-
de basm, se regăsește și varianta „Șarpele și voinicu”. Această baladă, cunoscută ca „Șarpele”, este foarte răspândită în sudul României, mai cu seamă în zona folclorică Vlașca-Teleorman. Numeroase și frecvent cântate până către mijlocul secolului al XX-lea la nunțile sătești, astăzi baladele s-au fărâmițat ori au dispărut de tot. Ele reprezintă niște „relicve” ale celor interpretate la curțile medievale. Ele se aseamănă cu doinele datorită ritmului lor rubato. Totuși, dispariția baladei nu înseamnă o rupere a acesteia din lumea
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
Mioveni (județul Argeș). El găsește casa părintească părăsită și ruinată; mama sa murise mai demult, iar tatăl său, Serafim (Vasile Nițulescu), a plecat să muncească pe șantier după o ceartă cu fiul său mai mare, Dumitru (Dorel Vișan), gestionarul magazinului sătesc. Ștefan se mută în casa părintească și se duce pe șantier, încercând în zadar să-și readucă tatăl acasă. Oamenii din sat sunt contrariați de alegerea tânărului de a veni ca profesor la țară, în condițiile în care toți mai
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
urmărit și completarea colecțiilor și ameliorarea procesului de vizitare. Expoziția permanentă a fost închisă în 2011 în contextul activității de reabilitare și a fost redeschisă parțial în toamna 2015. Există intenția de realiza sub patronajul Muzeului Județan, reconstrucția unui așezări sătești reprezentative pentru viața materială din perioade diferite ale epocilor timpurii ale existenței umane, lângă situl arheologic Cârlomănești - Cetățuia. Acesta va conține case din Epoca Pietrei, Epoca Bronzului, Epoca Fierului și Epoca Migrațiilor, anexe specifice și un sanctuar. Deasemeni, instituția este
Muzeul Județean Buzău () [Corola-website/Science/330643_a_331972]
-
1947 - d. 27 iulie 2012) a fost un operator și regizor român. Este tatăl lui Jr.. A lucrat ca operator și regizor la Televiziunea Română, unde a realizat numeroase filme documentare și de ficțiune. A primit Premiul ACIN în 1981 pentru "Săteasca", premiul ACIN în 1987 pentru "La început a fost cântecul" și premiul UCIN în 1992 pentru "Domnișoara Cristina". În anul 1993, pentru filmul "Domnișoara Christina" a primit două Premii ale Asociației Profesioniștilor de Televiziune din România (APTR) la categoria „Imagine
Viorel Sergovici () [Corola-website/Science/330274_a_331603]