3,827 matches
-
de cultură (grădină) și cimbrișor, 2 linguri la cană. Comprese cu decoct de rădăcini de iarbă mare, 2 linguri la cană. Băi locale cu decoct din coajă de stejar, 1-2 linguri la cană. Băi locale cu decoct din coajă de salcie, 3-4 linguri la cană. ARSURI (fripturi) Sunt cauzate de accidente, expunerea pielii la soare vara, când arde puternic, timp Îndelungat, manifestate prin usturimi și dureri mari. Se pun pe răni cartofi cruzi pisați mărunt sau numai suc de cartofi, cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
7-8 zile), de 3 4 ori pe zi, timp de o lună. Frecții cu tinctură de urzică (macerată În alcool de 40-60ș, timp de o săptămână), timp de o lună. Spălări pe cap cu fiertură din coajă de arin, de salcie pletoasă, rădăcină de boz, de brăileancă, de brusture, cu busioc, captalan, cătină, cățușnică, de frunze de cânepă, coada calului, cosița fetei, crucea pământului, curpeni de pădure, duminicuță, foi de dafin, stroh de fân, iarbă mare, iederă, măr dulce (frunze și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
mesteacăn, frunze de nalbă, de nuc și coji de nuci verzi, din crengi de nucă și sare, paie de ovăz, frunze și coajă de paltin, de pelin, frunze de plop, planta Poala Sântămării, mătase de porumb, frunze de podbal, de salcie pletoasă, șovârv, spini albaștri, coajă și frunze de stejar, rădăcină de stuf, cu planta sudoarea calului, de urzici, de ramuri de viță de vie tăiate primăvara, de vâsc de stejar. Frecții zilnice, În fiecare seară, cu sucul proaspăt scurs din
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ce se aseamănă cu talpa gâștii), de răchită, de frunze și coajă de corn, de omag, de scuturătură de fân uscat, de rădăcină de brusture, de flori de coada vacii, cu borș și fiertură de frunze și rămurele verzi de salcie, cu oțet, ceapă pisată și sare. După spălare, pielea capului era frecționată cu zeamă de ceapă sau cu usturoi. Băi cu fiertură de desfăcătoare, duminicuțe, dumbrăvnic, stroh de fân, cu faptnică, ferigă, feriguță, gătișoară, gutui (frunze și/sau fructe), iarbă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de măturică, de mâzgă de mesteacăn (adunată primăvara), din frunze de nuc, de ochiul boului, din rădăcină și frunze de omag, de orbalță, de părul ciutei, de pelin sau peliniță, din planta Poalele Sântemării, de sunătoare, mușețel, rostopască, crenguțe de salcie, din flori de soc, de sovârv, din scoarță de stejar, din frunze și flori de sulfină, de urzică vie, din tulpini de usturoi, de vâzdoage. Băi cu fiertură de ceapă, iarba rândunicii, săpun ras de casă, tărâțe de grâu, flori
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
aeriene ale palntei la o cană. Frunze pisate de urechelniță (iarba surzilor), puse pe bătături. Comprese și cataplasme de urechelniță, 2 linguri la cană. Se folosește și ca remediu Împotriva pistruilor, coșurilor și pecinginei. Băi și comprese din decoct de salcie, 2-3 linguri de frunze la o cană de apă clocotită. Băi, cataplasme și comprese cu decoct de măceș, 2 linguri din ramuri și frunze mărunțite la cană. Cataplasme cu frunze de praz, macerate În oțet timp de o zi. Se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
poziție normală, apoi se pun atele și se leagă strâns cu o față. De regulă, se folosesc 4 bucățele de scândură (scândurele) subțiri, de tei sau de brad. Odinioară, oasele fracturate se legau În scoarță de tei, de cireș de salcie, stejar, timp de 40 d ezile. Legători cu sămânță de in, cu untdelemn, săpun, ceapă hagimă și albuș de ou, bine amestecate sau cu albuș de ou și spirt, la care se adaugă mămăligă fierbinte. Legători cu ipsos și cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
săgetătură, coada șoricelului, ciuboțica cucului, cimbru, cârcei de vie, mentă, otrățel, mușețel, secărică, troscot, vâsc. Oblojeli cu fiertură de bobâlnic, cu rachiu de tescovină, brâncă pisată și fiartă, cu iarbă mare plămădită În miere și vin alb, de ramuri de salcie, de untul pământului, iarba șarpelui sau viperină. AMEȚELI Băi la cap cu fierturi de albăstrele, de argințică, de rădăcini de boz, mătrăgună, mușețel, siminoc sau de sânzâiene. Oblojeli cu frunze de brusture pisate, ceapă prăjită, buruiana cinci degete, huște cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
se dă bolnavului să sugă lapte din plante de alior, care provoacă diaree și "ușurarea burții". Dacă leșinul este cauzat de băuturi alcoolice, consumate În cantități mari, "afumatului" i se dă să bea lapte dulce cu fiertură din coajă de salcie, cafea, moare de varză, oțet sau leșie. Se pun legători la buric cu orz pisat și opărit, cu zeamă de hrean, cu rădăcină de brusture, În fierturi cu borș și Îngroșate cu tărâțe de grâu. Când leșinul este provocat de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Întinzi cât cuprinde junghiul, să o ude cu rachiu și să o presare cu chimen pisat. De durere de cap: floare de soc să fierbi și să spele capul Într-o zi, de două ori. Cui pute gura: frunză de salcie albă sa fierbi și să speli gura de zece ori, cu oțet. De durere de ureche: rădăcină de hrean să pisezi bine și să storci În ureche, trei picături. De mâini frânte (rupte) sau picioare : să ia iarba lui Tatin
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
să le cureți de coaja cea verde și să le fierbi cu oțet tare și cu o căpățână de usturoi și ceva sare, până ce zeama scade la junătate. Să ții zeama căldicică În gură. Când pute (miroase) gura: frunză de salcie albă să fierbi În oțet și cu acea zeamă să-ți speli gura de 10 ori. Pentru frântură (fractură): să iei o oca de lapte dulce și pătrunjel, să-l tai mărunțel și să-l pui În lapte să fiarbă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
câteva frunze de brad. Pentru friguri (malarie): ceai din frunze și flori de pelin, băut dimineața, pe nemâncate. La fel: ceai din frunze și flori de rostopască, macerate În rachiu, dar și băi cu fiertură din frunze și coajă de salcie, În care se adaugă frunze de mentă (izmă) sau rădăcini de spânz. Alte leacuri: băi cu răscoage sau ceaiuri din trifoiște sau țintaură, din care se bea câte un pahar, de 3 ori pe zi. Frunzele de mesteacăn macerate În
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Alt leac: ceai din amestec de flori de nalbă, de coada șoricelului, de urzică, de tei, de soc și de iasomie. Tuberculoză: pulbere de oase luată cu ceai, lapte sau În mâncare, ca substanțe calcifiante. Reumatism: ceai și băi din salcie, dar și băi cu fiertură din semințe de ovăz, secară, grâu, porumb, frunze de brad, molid și nuc, precum și tot felul de flori de câmp, la care se adaugă sare și pucioasă. Dureri de ochi: se freacă ochii cu suc
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de podbal sau de muștar. Lactația la femei era sporită cu ceai de rozmarin. Pierderile de sânge și hemoptiziile erau tratate cu ceai de tătăneasă (iarba lui Tatin). În caz de răceală, pentru a transpira, se bea ceai de jaleș (salcie), care avea și efect antispastic, cicatrizant și antifungic. Fiertura de rădăcină de brusture era folosiră pentru vindecarea rănilor, În spălături și oblojeli, dar și pentru combatereea cheliei (căderii părului). În Munții Apuseni și În Banat, rădăcinile de mutătoare (untul pământului
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
dreptul de acciză, cu privilegiul de scutire, acordat bârlădenilor, după „legea lor veche”. În secolul al XV‐lea neexistând beton, pentru a se confecționa borne de hotar, iar piatra fiind de ficitară în regiune, hotărnicia se făcea cu menționarea: ”o salcie, 13 movile săpate, 277 7 dumbrăvi, 14 stejari, 5 drumuri, o răspântie, o margine de făget, o margine de pădure, o groapă săpată, o ruptură, o fântână și capătul unui rediu...” ...” Se mai folosea sistemul de a lua ca participanți
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
portocalului, căruia nu i‐am văzut decât fructul, când zarzării ne îmbată primăvara cu parfumul ninsorii lor de flori? De ce am căuta să simțim murmurul Gangelui, când ne șoptește atât de tainic și de aproape izvorul a scuns în umbrișul sălciilor pletoase și curge atât de măreț Dunăr ea de vale? Sau de ce am căuta să zugrăvim rău ghețarii Alpilor, p e care nu i‐am zărit niciodată, când Ceahlăul mai străjuiește încă în hotarul încărunțit al Moldovei?” „Glorificarea trecutului și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1944. Revista publică poezii, proză, articole de istorie literară, amintiri ș.a. Colaborează cu versuri G. Tutoveanu, D. Stelaru, Ion Buzdugan, Ion Potopin, Theodor Al. Munteanu, Dimitrie Iov, Emil Giurgiuca, Ion Șiugariu; cu proză: B. Jordan, Al. Negură, Iulian Vesper, C. Salcia, Ion Ojog, Ernest Verzea; cu articole: Gabriel Țepelea (Un animator: Octavian C. Tăslăoanu), Cicerone Theodorescu (Scriitorul și neamul), Eugen Jebeleanu (Ferestre spre Octavian Goga), Pericle Martinescu (Destinul cultural al provinciei); cu amintiri: N. Dunăreanu (Barbu Delavrancea la Tulcea, republicare) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285662_a_286991]
-
salicilic ce reacționează cu acidul acetic rezultînd un acid mai slab acidul acetilsalicilic. Producerea aspirinei a început prin observarea că la un pacient ce avea tot felul de probleme gastrice, date de anumite infecții, în popor se administra coajă de salcie, ce conține printre altele și acidul salicilic. În coaja de salcie cele mai importante substanțe sunt taninurile care sunt de fapt niște antibacteriene cu spectru foatre larg, dar cu o formulă foarte compleză, imposibil de sintetizat și de comercializat. Industria
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
acidul acetilsalicilic. Producerea aspirinei a început prin observarea că la un pacient ce avea tot felul de probleme gastrice, date de anumite infecții, în popor se administra coajă de salcie, ce conține printre altele și acidul salicilic. În coaja de salcie cele mai importante substanțe sunt taninurile care sunt de fapt niște antibacteriene cu spectru foatre larg, dar cu o formulă foarte compleză, imposibil de sintetizat și de comercializat. Industria farmaceutică a preferat să comercializeze numai acidul salicilic, ce este ușor
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
fînețe, bogată În pomi fructiferi: meri, peri, cireși. Era o vale mult căutată de Îndrăgostiți, dar și o vale de recreere. De primăvara pînă toamna tîrziu, roadele Îmbelșugate ale acestei văi, apa rece a celor două fîntîni, umbra răcoroasă a sălciilor pletoase, pomii roditori, ciripitul păsărilor, te Îmbie să respiri tihna acestei văi. În partea opusă văii Socului, tot În aceasta deschizătură, este Valea Trestiei, nume dat probabil, de la trestia de baltă ce crește pe vadul văii. Peste „ Dealul Trestiei ” și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
sau la nași cu plocoane. Petrecerile țineau pînă noaptea tîrziu, urmate de hore cu lăutari. După sărbătorile de iarnă se aștepta primăvara. În seara lăsării postului Paștelui, oamenii mergeau unii pe la alții, unde mîncau și beau, Împăcîndu-se dacă erau certați. Sălciile verzi ce le primeau la biserică În ziua de Florii, cînd veneau acasă, le Înfigeau În pămînt. Aceluia care i se prindea Însemna că are noroc În viață. Salcia era și este cinstită În această ultimă duminică dinaintea răstignirii MÎntuitorului
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
unii pe la alții, unde mîncau și beau, Împăcîndu-se dacă erau certați. Sălciile verzi ce le primeau la biserică În ziua de Florii, cînd veneau acasă, le Înfigeau În pămînt. Aceluia care i se prindea Însemna că are noroc În viață. Salcia era și este cinstită În această ultimă duminică dinaintea răstignirii MÎntuitorului, fiindcă atunci cînd Fecioara Maria a vrut să treacă un rîu, o salcie s-a aplecat peste ape, ca să poată trece. Atunci Maica Domnului a binecuvîntat-o să nu ajungă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
acasă, le Înfigeau În pămînt. Aceluia care i se prindea Însemna că are noroc În viață. Salcia era și este cinstită În această ultimă duminică dinaintea răstignirii MÎntuitorului, fiindcă atunci cînd Fecioara Maria a vrut să treacă un rîu, o salcie s-a aplecat peste ape, ca să poată trece. Atunci Maica Domnului a binecuvîntat-o să nu ajungă niciodată cărbune, să fie mereu aplecată peste ape și sfîntă de Florii. İmpresionantă este pomenirea morților În Joia cea mare. Joi dimineața cimitirul este
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
topor, sape, coase, mînere de secere, ghiveci pentru flori, sandale, făcăleți, etajere, stelaje; b) tinichigeria: grătare, bilițe ( curse ), forașe, cănuțe de apă, tăvi, lopățele pentru foc, clește; c) lucruri din pae, papură, foi de porumb, din trestie, de nuele, de salcie, răchită, păr de porc, cînepă, din piatră II. Atelier pentru fete. 1. Atelier de bucătărie. 2. Atelier de lucru de mînă, cu subatelierele: a) croitorie; b) broderie națională; c) cîrpituri; d) rufărie; e) Împletituri de lînă. 3. Atelier de țesătorie
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
am pereche,/ Atât de grațios port inelu-n ureche,/ Și-atât de-nflorite cravata și vesta./ Sunt cel mai frumos din orașul acesta”. Eugen Simion îl definește pe S., la care, de la un moment dat, viața și opera se identifică, drept „salcia plângătoare a acestei generații, oglindită în râul propriei conștiințe tragice”. Lucrurile nu stau altfel nici în ceea ce privește teatrul lui S. Enunțurile teoretice din capitolul Histrioneea - Despre teatrul literar, Metafora în arta regiei, Interiorizare și exteriorizare în arta actorului - sunt puse în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]