4,267 matches
-
133). În sfera intelectualilor, teologia catolică de la jumătatea secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea s-a caracterizat prin reforma tomistă și dorința de a apăra credința față de raționalism, tradiționalism și ontologism; se urmărea aprofundarea înțelegerii Sfintei Scripturi, ale cărei fundamente fuseseră puse (în parte) sub semnul îndoielii de către protestantismul liberal al lui Adolf Harnack (1851-1930), dar și de alții 134. Tot în sfera exegezei, publicația Vida de Jesús a lui Renan (1823-1892) a stârnit un scandal, deoarece
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și epoca cumană în istoria Bisericii locale din Moldova. Rezultatul materialelor publicate între anii 1922 și 1925 în revista amintită s-a concretizat printr-o carte apărută la Blaj, în 1931741. Ferenț a fost și un bun cunoscător al Sfintei Scripturi și a conceput în manuscris o traducere românească a Bibliei, pe care însă nu a putut să o publice: Era un preot foarte învățat, căruia îi plăcea să meargă până la fundul chestiunilor studiate. Poate tocmai de aceea n-a publicat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Apostolica in Romania 1920-1933, busta 19, fascicolo 59, ff. 690-710). 23 Teologia și Magisteriul au același scop, apărarea tezaurului credinței și mântuirea lumii, dar au roluri diferite în atingerea acestui țel. Rolul magisteriului este: de a păstra integre Tradiția și Scriptura, de a evalua cu strictețe rezultatele teologiei, de a propune noi teme teologiei (FIDES ET RATIO Scrisoarea enciclică a Suveranului Pontif Ioan Paul al II-lea către episcopii Bisericii Catolice cu privire la raporturile dintre credință și rațiune, traducere realizată de Wilhelm
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ca o proximitate absolută, căsătorie a aceluiași cu altul, uniune intimă cu străinul într-o îmbrățișare sexualizată. Or, Sfântul Iulian nu a trăit el oare în distanță? Distanță în studiu în compania unui călugăr foarte savant care îl învață Sfintele Scripturi, numerotarea arabă, literele latine...". Lucrau amândoi într-un turnuleț ferit de zgomot"387*. Distanță în vânătoare când se îndepărtează ("îi plăcea să vâneze departe de lume, cu calul și cu șoimul său"388 și când se ține la distanță de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
la care se poate ajunge lămurind diferitele neclarități și ambiguități și urmărind sensurile figurate. Sarcina ei este de a dezvălui sensul originar al textelor importante ale culturii clasice: literatura, textele juridice (pentru a da o aplicație actuală unor legi cutumiare), Scriptura. Metodele hermenuticii sunt inițial cele filologic-gramaticale, la care se adaugă cele retorice. Travaliul hermeneutic, în urma căruia se realizează înțelegerea, este de ordinul exegezei și are efectul explicitării și interpretării. Nevoia de interpretare se leagă de momentele unei pierderi de sens
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
semnificația literală, sufletul este spiritul invizibil depus în cuvânt. Sensul alegoric, ascuns, este destinat, ca la orfici, celor aleși: numai ei pot întrevedea invizibilul pornind de la indici vizibili infimi. Pornind de la Philon, Origene eleborează teoria celor trei sensuri ale Sfintei Scripturi, care pregătește calea pentru teoria celor patru sensuri. In elaborarea acestei formule a alegoriei, Origene se sprijină atât pe un verset din Cartea Proverbelor din Vechiul Testament, cât și pe doctrina platoniciană care distinge în om corpul, sufletul și spiritul. Spre
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
față de Philon, Origene caută prefigurările lui Hristos în Vechiul Testament, care nu puteau fi considerate ca atare înainte de apariția lui Mesia și care se numesc "typoi". Această orientare,care s-a numit, mult mai târziu, tipologie, îl îndeamnă să considere că Scriptura trebuie înțeleasă în primul rând în sens spiritual. Extinderea metodei și la Noul Testament, la Evanghelii, și excesul folosirii ei se află, poate, printre motivele care fac ca Origene să fie unul din rarii Părinți ai Bisericii necanonizați. Fericitul Augustin vede
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
înțeleasă în primul rând în sens spiritual. Extinderea metodei și la Noul Testament, la Evanghelii, și excesul folosirii ei se află, poate, printre motivele care fac ca Origene să fie unul din rarii Părinți ai Bisericii necanonizați. Fericitul Augustin vede în Scriptură un text în care se poate găsi, prin hermeneutică, tot ceea ce este necesar în materie de credință, morală 87 etc. Textul Scripturii nu ascunde, nu sustrage divinul înțelegerii oamenilor, de vreme ce îl pot înțelege și cei săraci și needucați, și copiii
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
motivele care fac ca Origene să fie unul din rarii Părinți ai Bisericii necanonizați. Fericitul Augustin vede în Scriptură un text în care se poate găsi, prin hermeneutică, tot ceea ce este necesar în materie de credință, morală 87 etc. Textul Scripturii nu ascunde, nu sustrage divinul înțelegerii oamenilor, de vreme ce îl pot înțelege și cei săraci și needucați, și copiii, dar nici nu îl arată în chip evident. Fericitul Augustin consideră că Dumnezeu nu-și ascunde înțelepciunea (învățătura) în retorică pentru a
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
ascunde înțelepciunea (învățătura) în retorică pentru a-i îndepărta pe cei doritori de cunoaștere, închizînd calea doar superficialilor. Rezerva lui față de metoda lui Origene se referă la pluralitatea și excesul sensurilor interpretării. El limitează cercetarea hermeneutică la pasajele obscure ale Scripturii, fiind parcimonios cu interpretarea alegorică. Regulile pe care le stabilește Augustin constituie nucleul hermeneuticii bibyce. Hermeneutica biblică are exigențe spirituale față de interpretul textelor: credința, predispoziția meditativă, starea de suflet deosebită, umilința sau modestia, într-un cuvânt, sfințenia vieții, pentru a
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
biblică are exigențe spirituale față de interpretul textelor: credința, predispoziția meditativă, starea de suflet deosebită, umilința sau modestia, într-un cuvânt, sfințenia vieții, pentru a feri interpretul de rătăciri și îndrăzneală. Cerințele intelectuale sunt mai precise: o bună cunoaștere a ansamblului Scripturii, de la care poate veni o lămurire a pasajelor obscure. Apoi, cunoașterea limbii de origine a textului: "oricît de bună ar fi traducerea, în anumite puncte trebuie să recurgem la original". Oricum, pluralitatea traducerilor și interpretărilor ajută mai bunei înțelegeri. Cunoașterea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
puncte trebuie să recurgem la original". Oricum, pluralitatea traducerilor și interpretărilor ajută mai bunei înțelegeri. Cunoașterea contextului istoric unde a apărut textul este, de asemenea, un suport necesar înțelegerii. Mult mai tehnică este regula de a interpreta pasajele obscure ale Scripturii prin pasajele paralele, mai clare. în fine, la cunoașterea limbilor de origine a textelor se adaugă cunoașterea figurilor retoricii, cel puțin a celor mai importanți tropi și stiluri. La Fericitul Augustin apare cu claritate forma creștină a ceea ce este principiul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
astfel într-o relație \ rigidă, supravegheată de teologie, cu obiectul său: a înțelege pentru a ■ crede și a crede pentru a înțelege. Creștinismul obligă hermeneutica să fie : doar exegeză, Părinții Bisericii văzând o necesitate a hermeneuticii numai în direcția înțelegerii Scripturilor. Ea este disciplina ajutătoare în studiul. Cărților Sfinte (al "textelor de mare preț"). Pentru hermeneutica creștină, a interpreta înseamnă a traduce: interpretând, traducem dintr-un limbaj în altul. Exegeza e ceva mai mult decât traducerea: lămurirea cuprinsului j printr-o
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
intervine o dată cu acest context este tot dublă: ruptura de tradiția catolică, în ordine religioasă, și ruptura dintre om și natură în ordinea culturii și civilizației occidentale. Hermeneutica reformei, prin F. Schleiermacher, tinde să refacă relația cu fondul creștin prim al Scripturii, conform imperativului lui Luther, "Sola Scriptura". El dezvoltă o hermeneutică religioasă, biblică, pe cale să devină conștientă de universalitatea ei. W. Dilthey încearcă să restabilească legătura dintre om și natură printr-o epistemologie hermeneutică a științelor spiritului. Hermeneutica psihologico-istorică devine astfel
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
dublă: ruptura de tradiția catolică, în ordine religioasă, și ruptura dintre om și natură în ordinea culturii și civilizației occidentale. Hermeneutica reformei, prin F. Schleiermacher, tinde să refacă relația cu fondul creștin prim al Scripturii, conform imperativului lui Luther, "Sola Scriptura". El dezvoltă o hermeneutică religioasă, biblică, pe cale să devină conștientă de universalitatea ei. W. Dilthey încearcă să restabilească legătura dintre om și natură printr-o epistemologie hermeneutică a științelor spiritului. Hermeneutica psihologico-istorică devine astfel o metodă specifică științelor spiritului, adică
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
de învățat. Dar și felul lui de a petrece, dosebit de pilduitor fie prin sfaturi, fie chiar prin tăcere de multe ori. A venit de departe un călugăr pentru cuvânt de folos și acesta i-a vorbi numai lucruri din Scriptură iar Pimen a tăcut tot timpul. Bombănind acela că a s-a străduit degeaba, Pimen i-a transmis prin ucenicul său că el este de pe pământ și numai despre acestea știe să vorbească. Și atunci călugărul a învățat lecția smereniei
Editura PimEN CEL MARE de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/27_august_Editura Pimen_cel_mare_ion_untaru_1377568741.html [Corola-publishinghouse/BlogPost/364948_a_366277]
-
va mai fi gândită decât prin muncă. Este vorba aici despre ,,o atribuire de sens"105 unică între religiile lumii, pe care o face protestantismul. Conform credinței protestante, Dumnezeu se face cunoscut fiecăruia dintre noi în mod direct prin intermediul Sfintei Scripturi și nu a delegat Bisericii rolul de intermediar între El și oameni și nu există o instituție umană care să împărtășească harul Său. Biserica nu mai are autoritatea sfințitoare pe care o reclamă în permanență și absența unui intermediar între
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
capitalului, EPLP, București, 1953, p. 7. 69 Obiectivul declarat al lui Martin Luther a fost ,,a doborî cele trei ziduri ale romanității: superioritatea puterii papale asupra puterii civile, dreptul pe care și-l arogă Papa de a interpreta numai el scripturile, preeminența Papei asupra Conciliilor". Jean Delumeau, Frica în Occident, Editura Meridiane, București, 1986, vol. I, p. 80. 70 Gustave Le Bon subliniază că: ,,Mai modestă la începuturile sale (este vorba despre Reformă - n.n.), ea a fost doar o luptă împotriva
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
120. Luther a fost extrem de hotărât în contestările aduse Bisericii Catolice. În seara zilei de 18 aprilie 1521, în fața Reichstagu-lui i s-a cerut să retracteze cele scrise. Răspunsul său a fost: ,, Dacă nu voi fi convins prin mărturii din scriptură sau prin rațiunea evidenței... Conștiința mea este închisă în cuvântul lui Dumnezeu. Nu vreau și nu pot să revoc nimic, căci a acționa împotriva conștiinței nu este nici drept și nici lipsit de pericol. Dumnezeu să mă ajute! Amin!". Vezi
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
55. 80 Hegel se exprimă foarte clar: ,,Reforma a fost o consecință a descompunerii Bisericii". Prelegeri de filosofie a istoriei, Editura Humanitas, București, 1997, p. 381. 81 ,,Scolasticismul clasic a îmbinat metodele(de cercetare n.n.) filosofului grec antic Aristotel cu Scripturile creștine, pentru a produce o sinteză între credința creștină revelată și rațiunea umană". Michael Mullett, Calvin, Editura Artemis, București, 2007, p. 15. 82 Niall Ferguson pune în evidență poate cea mai importantă contribuție pe care a adus-o Protestantismul la
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
suflet, pentru a reuși să-i guste fructele 23. Prin urmare, pentru Origen, contactul mistic în sensul experienței interioare cu Dumnezeu, prin definiție, este obținută în și prin Biblie - textul Cântării Cântărilor devine textul evoluției sufletului spre Dumnezeu. Toate referințele Scripturii la limbajul simțurilor, ordinar, extern - în special descrierile erotice ale Cântării Cântărilor - trebuie să fie traduse în limbajul senzației interioare, în care sufletul ajunge să simtă și să-L cunoască pe Dumnezeu Cuvântul. Conform lui Origen, deși simțurile spirituale au
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
stimuli senzoriali. 6 cuvântului. Ca și nou-născuții, ele trebuie să învețe cum să-și utilizeze simțurile interioare prin educația biblică creștină. Noi, modernii, am fi înclinați să gândim că Origen și-a regăsit clasificarea în simțuri interioare și exterioare în Scriptură sub forma unei „eisegeze”, dar autorul era convins că distincția putea fi identificată ca atare în text. Oare nu vorbise Pavel despre omul interior și cel exterior (de ex. 2 Cor. 4, 16)? Și nu descrie Geneza o dublă creare
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
mâzga pământului” (Gen. 2, 7)? Pe aceste fundamente și-a construit Origen principiile fundamentale pentru concepția sa asupra a ceea ce Karl Rahner numea „organele cunoașterii mistice”25. În al său „Comentariu asupra Cântării Cântărilor”, Origen a exprimat această idee astfel: „Scripturile divine utilizează omonime, adică, utilizează termeni identici pentru a descrie aspecte diferite ... astfel că vei găsi denumirile membrelor trupului transferate celor ale sufletului; sau, mai curând, facultățile și puterile sufletului sunt denumite membrele sale”26. Prin urmare, limbajul potent al
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
de obște”38. Sfântul Grigorie susține interpretarea alegorică a textului în prologul de la Tâlcuire exactă la Cântarea Cântărilor, aproape în aceiași termeni ca Origen, în cartea 4 din Despre principii. Dar el nu spune nimic despre cele trei sensuri ale Scripturii și, astfel, în acest punct nu se deosebește de concepția lui Filon și nici de tradiția alegorică grecească 39. În debutul Cuvântului înainte către Olimpiada, Sfântul Grigorie dezvăluie înțelepciunea cărții biblice comentate, înțelesurile ei înalte și curate, neurmând în toate
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
punct nu se deosebește de concepția lui Filon și nici de tradiția alegorică grecească 39. În debutul Cuvântului înainte către Olimpiada, Sfântul Grigorie dezvăluie înțelepciunea cărții biblice comentate, înțelesurile ei înalte și curate, neurmând în toate înțelesului literal al Sfintei Scripturi, ci dând o tâlcuire mai înaltă (anagogică): „Am luat cunoștință de râvna ce o ai, pe măsura vieții tale cuvioase și a sufletului tău curat, pentru Cântarea Cântărilor, râvnă pe care ne-ai arătat-o atât în persoană, cât și
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]