4,368 matches
-
mucigai, Sorin Toma descoperă acolo o "poezie a deznădejdii și a morții", autorul participând la un genocid (?!), întrucât Arghezi "vede seceta prin prisma mentalității și aspirațiilor claselor dușmane poporului". în consecință, continuă criticul: Nu putem caracteriza poezia lui Arghezi despre secetă decât drept un steag mortuar înălțat deasupra satelor noastre, iar pe purtătorul lui, drept un poet care milita pentru înfrângerea poporului nostru prin frică." Mai rămânea ca Sorin Toma să sesizeze tribunalul și organele de anchetă! Poetul Florilor de mucigai
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
de primăvară Ape de primăvară, cărțile citite ăși au malul înalt în care lovesc, și zăpada care nu a căzut în ele acum o citesc și ploile care n-au fost cad grele, cu litere lichide de plumb, crește în secetă înaltul porumb. Toate se-ntâmplă acum în cărți, acolo își sapă și cârtița mușuroi, dând paginile țărânii de-o parte mâinile mele sunt tot mai moi Se-ndepărtează de ele tot ce-au spălat și le-a ars și le-
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/12873_a_14198]
-
de netăgăduit că imensa operă a Maestrului Gh. Popescu Județ, este, în spiritul unui sistem aparent îngrăditor, un izvor permanent și nesfîrțit de variate inspirații ritmice nu numai pentru viitorii creatori de joc - cari au devenit necesari din cauza corupției și secetei actuale în materie - ci și pentru viitorii creatori de stih și cîntec, fie că vor adopta metoda genului „sistematic”, fie că se vor decide, din binecuvîntatul avînt de independență, pentru... metoda „libertății” care, însă, niciodată n-a fost și nu
Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
iar capitala, deși nu este o cloacă, este o mixtură de mizerie orientală și grandoare occidentală. Bucureștiul este un oraș "bolnav", însă, și datorită multelor calamități care se abat, de-a lungul vremurilor, asupra sa: ciumă, lăcuste, inundații, cutremure, incendii, secetă, foamete. Astăzi, Bucureștiul este încă un oraș bolnav, întrucât periferia a devenit mod de existență, cum lămurește titlul studiului lui Adrian Majuru. Dar lucrul acesta nu este valabil doar pentru capitală, ci pentru toate marile orașe ale țării. Ce-i
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
spuneam cu vocea sugrumată de plîns acum am uitat e nevoie de ploaie fluviul e la fel ca anul trecut nimic nu spune despre cei înecați aceeași și pasărea ademenită-n undă și eu doar câteva riduri câteva cicatrice proaspete secetă ,e nevoie de ploaie" spun bătrânii să spele noroiul dintre cuvinte ea victoria pentru Andrei când rana va fi una cu carnea și oasele strălucitoare împărțite pe câmpuri dogorâte de arșiță va veni ea victoria ea victoria într-o dimineață
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/11090_a_12415]
-
examinează reciproc, perioade staționare când și unul și celălalt acceptă de comun acord o scurtă pauză de respirație. Apoi unul dintre ei revine în forță, lupta se reia. Fața Profesorului are ceva devastat și aspru, ca un câmp crăpat de secetă, forța sa este însă una a vacuumului care absoarbe orice lumină. El nu este victima cum înșelător putem crede, ci așa cum se intitulează un „Profesor al întunericului”. Nu este vorba aici de o penibilă ipostaziere a îngerului întunericului, ci de
Negru pe alb by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5730_a_7055]
-
avea nici o legătură cu dreptul roman și nici cu noțiunea de dreptate, așa cum a fost înțeleasă mai tîrziu, poate în mod greșit. Bunăoară, pentru vina de a fi chemat ploaia, vrăjitorii erau pedepsiți cu moartea, iar pentru a fi provocat seceta, cu o amendă neînsemnată. Asta pentru că, ziceau legiuitorii, seceta usucă doar plantele, în timp ce ploaia prea multă împiedică oamenii să se miște liber pe sub cer. Ceea ce îl șoca pe Agillus era că, în lipsa scrisului, nu exista noțiunea juridică de "precedent". Pentru
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
noțiunea de dreptate, așa cum a fost înțeleasă mai tîrziu, poate în mod greșit. Bunăoară, pentru vina de a fi chemat ploaia, vrăjitorii erau pedepsiți cu moartea, iar pentru a fi provocat seceta, cu o amendă neînsemnată. Asta pentru că, ziceau legiuitorii, seceta usucă doar plantele, în timp ce ploaia prea multă împiedică oamenii să se miște liber pe sub cer. Ceea ce îl șoca pe Agillus era că, în lipsa scrisului, nu exista noțiunea juridică de "precedent". Pentru o faptă pentru care unul era iertat, altul putea
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
așa cum făceam cînd te luam de sub duș, trup în care intram mistuit ca în flăcări cămașa lui Nessus, un pot de arginți lustruiți de degetele care au alergat peste sănii tăi ca peste niște podoabe ascunse, un fluviu albind de secetă ca-n pat absența atît de vie a trupului tău; un abur amar de cafea, un amiros ușor de femeie, un clinchet de vase în bucătărie, un val de arome - ciorbe, fripturi, usturoi, busuioc, tarhon, dafin, enibahar, piper - sîngele tău
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
fătat icnind un mânz plăpând doream Înfometat un boț de pâine dar scocul era sec - murise moara și mă gândeam la Labiș cum plângea când a-mpușcat tăicuța - căprioara. erau răspântii strâmbe prin istorii soldații tineri se urcau la cer chiar seceta murea de-atâta sete iar lupii hămesiți mureau de ger privea tăcută maica la icoană taica umbla prin sat după-mprumut În casa lui Țopăi - pe-ngenunchiate se Întețeau flăcăii la barbut dar am crescut - mă duse pribegia printre străini mi-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
luni, pe toate programele. La Comisie există disponibilitatea ca din Decembrie să ni se plătească facturile existente la Ministerul Economiei" Dacă utilizat un miliard de euro, România nu ar fi avut creștere negativă în trimestrul 3 Alte cauze au fost seceta, lipsa investițiilor și criza politică Am înțeles ca guvernul vrea să ia mașini. E o măsură neinspirată Cred că pentru anul viitor, ar trebui analizată îndepărtează pensiilor -Aici în mod categoric trebuie să renunțăm la jocuri politice. Pasiunea e să
Traian Băsescu a făcut teoria UE () [Corola-journal/Journalistic/41165_a_42490]
-
contracte dar e esențial ca pe toate cele trei programe presuspendate să se ia măsurile cerute pentru securizarea banilor europeni, e o solicitare legitimă a Comisie Aceasta e prima cauză, neutilizarea fondurilor europene. O alta cauză a scăderii economice e seceta, care nu a fost atât de dezastruoasă cum e prezentata dar a afectat consistent producția agricolă. Am fi putut compensa cu banii europen.-O lovitură consistenta a fost dată prin redistruibuirea banilor destinați investițiilor din buget. În sfârșit, criza politică
Traian Băsescu a făcut teoria UE () [Corola-journal/Journalistic/41165_a_42490]
-
senine Descătușată-n chinuri sub maldăr de rășină. Timpul, istovit, se zbate, năruit, în nemișcare Clipa nezămislită e amăgită în surghiun, Iar Universul rătăcit, se zbenguie fără suflare În mintea scăpărătoare a unui biet nebun. Pe malul lacului, străvechi, de secetă ucis, Nălucile Rusalcelor nu contenesc în joc Și cum Ursita crudă, cu milă ți-a prezis Te-nlănțuiesc în ceata lor, cu´atâta foc. Încerci să scapi, fugind înspre niciunde Rămâi încremenit fatal în goana disperată Dar ești cuprins degrabă-n
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93386]
-
soarele binefăcător oferă gratuit lumină și căldură tuturor; visele, oricâte, fără plată sunt pentru toți viețuitorii pe pământ; vântul, când pașii își întețește și aerul primenește, nu cere plată niciodată; ploile trebuitoare ale secetei adversar sunt ale Naturii dar; de la înaintași moștenit, talentul nu trebuie plătit; bunul simț, părinții cu dragoste copiilor îl dau, dacă îl au; călătoriile cu gândul printre astre sau în trecut fără cheltuială sunt; evocarea amintirilor scăpate de al uitării
Clipe de infinit by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/261_a_597]
-
cunoscătorul. L-am dat drept exemplu pe Ursu, câinele din copilăria mea, care fusese împușcat de trei ori - o dată de nemți, de două ori de ruși - în timpul războiului și a scăpat cu zile. A murit, săracul, de foame, pe vremea secetei din 1946-1947. Peste două zile, Manuche s-a ridicat din patul suferinței. A început să mănânce și să umble prin casă. Peste încă o zi, a ieșit pe terasa din spatele casei și a coborât pe gazon. îl cerceta cu luareaminte
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92333]
-
acceptarea orânduirii socialiste (care cu toate lipsurile ei, a clădit ceva în țara asta - rămasă după război și după datoriile de război (fără seamăn și socoteală) doar cu pământul gol, cu oameni goi și îndoliați, cu văduve și orfani, cu secetă îndelungată, cu zdruncin și spaimă de viitorul descris în „Pământ desțelenit”, cu migrări masive de la sat la oraș - spuneam: de la acceptarea socialismului, mulți români atrași de plicul cu arginți oferit de securitate - au uitat de omenie, de morala religiei, de
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93036]
-
reviste literare românești din luna aceasta metabolismul i se dă peste cap. De trei ori. Și scoate o sinteză din redingota franceză. Mai precis despre fenomenul "la rentrée". Și noi trăim printre fenomene, dar pe acestă nu-l avem. După secetă de vară, un val uriaș de cărți noi inundă în fiecare an, la începutul toamnei, librăriile franceze. Peștii cei mari care vor concura la premiile din noiembrie, traducerile cele mai importante, debuturile, toate sînt ținute la ecluza pînă în acest
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17596_a_18921]
-
de Neandertal, omul de la Denisova, omul din Java sau omul Flores, astăzi Homo sapiens sapiens este unicul viețuitor. El s-a adaptat cel mai bine schimbărilor de mediu, câștigând bătălia selecției naturale. Când pădurile tropicale din Africa au căzut pradă secetei, preumanii au fost siliți să se dea jos din copaci și să înceapă o viață nouă, bipedă și agresivă, dat fiind pericolul prădătorilor, iar selecția naturală a jucat un rol decisiv, inclusiv în răspândirea speciei dincolo de arealul originar și imigrarea
Un antropolog optimist () [Corola-journal/Journalistic/3150_a_4475]
-
a terminat războiul care a distrus enorm. Jale și durere a rămas pe urma războiului. Mama era epuizată de suferință și s-a îmbolnăvit. A dus-o așa ceva vreme, boala se instala cu îndrăzneală și in ’46,’47 este și secetă mare. Ce a rămas de la război a distrus foametea. Apoi trecând prin aceste încercări foarte grele... Mama se topea de suferință și de mila copiilor ei. Mi-o amintesc ca prin vis. Mă mângâia pe creștet și plângea spunându-mi
Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
ei pe fața înghețată a moartei; a zis „Ce lețe ete mămuca!(”Ce rece este mămuca”!) Înmormântarea s-a făcut prin mila sătenilor, iar copiii au rămas în grija vecinilor milostivi. Dar, imediat după război au urmat ani cumpliți de secetă. Pământul n-a mai rodit și sărăcia cuprinsese satul. Totul se uscase, secaseră fântânile și pârâurile, oamenii răbdau de foame, iar vitele și păsările mureau de foame și de sete. Cel mai mare dintre copii, Ionel avea 9 ani și
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
a protejat și nu de puține ori și-a zdrelit palmele în spinii lui ascuțiți. Pe timp de furtună îl ocrotea de vântoasele nemiloase, iar când arsița devenea de nesuportat, frunzele ei viguroase și mari îi ofereau umbra protectoare. Când seceta devenea amenințătoare, floarea galbenă dădea frâu lacrimilor și-l uda să-i potolească setea până la ploaia următoare. Câteodată, trandafirașul devenea trist și posomorât. Atunci floarea galbenă deschidea ușa veseliei și nu se oprea până când îl făcea să izbucnească în hohote
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
pornit spre casa ei, ce nu era prea departe. Pe drum a întrebat copilul de unde este și de ce este pe drumuri. Băiețelul i-a spus că îl cheamă Costică și că a plecat cu mai multe rude din Moldova, datorită secetei și foametei de acolo, dar pe drum s-a rătăcit de ei. S-a urcat într-un tren oarecare și a coborât acolo unde a văzut că ar putea fi un oraș mai mare, în speranța că va găsi ceva
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
și ea a ajuns la maturitate cand poate constata, că a avut și are un sprijin neprețuit din partea lui Dumnezeu. Eu, unul, nu am făcut altceva decât să-i arăt cum și unde au fost greșelile tinereții. Rodul iubirii efemere Seceta prelungită și sărăcia au determinat o mare parte a locuitorilor din unele zone ale Moldovei să se refugieze în Oltenia, unde câmpiile și grădinile din apropierea Dunării și afluenților ei ofereau o recoltă suficientă, astfel încât populația locală să nu sufere de
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
-o la coada vacii, ca să-i întoarcă cu sapa pământurile de la bietul tata, care a murit îndată după războiul din 1916-1918! Să-i îngrijească de păsări, de animale într-o singură rochițică din stambă pe vară!- Într-un an fusese secetă mare. Nu se mai găsea nimic pe câmpuri de mâncare pentru animale. Ș-atunci s-o dat voie să le ducem în pădure, unde mai apucau câte o frunză din vlăstarii copacilor, câte un fir de iarbă rămas încă verde
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93050]
-
taină, dar vorbi suficient de tare ca să audă și Bătrânul: Sunt niște oameni din sat la poartă, spun că l au văzut astăzi pe solomonar, cel care a oprit apele cerului prin vrăji necurate și a adus blestemata asta de secetă care ne pustiește ținutul de mai bine de un an. Zic că ar fi un bătrân, străin de sat. L-au văzut la amiază pe dealuri, alungând norii cu o nuia de alun cu care a scos o broască din
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]