112,413 matches
-
vechile criterii care apelau la corpul uman ca reper diagnostic. La originile disciplinelor psy corporalitatea a jucat un rol extrem de important, căci în ea se localizau simptomele. Pentru a se alătura celorlalte științe ale vremii (ne aflăm la sfîrșit de secol XVIII și început de secol XIX), psihanaliza, de pildă, avea nevoie de un inventar de metode științifice. La vremea respectivă, scientismul era asimilat în mod fundamental statisticilor și experimentului, susține Roșe. Ori pentru a face experimente și a măsura concret
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
corpul uman ca reper diagnostic. La originile disciplinelor psy corporalitatea a jucat un rol extrem de important, căci în ea se localizau simptomele. Pentru a se alătura celorlalte științe ale vremii (ne aflăm la sfîrșit de secol XVIII și început de secol XIX), psihanaliza, de pildă, avea nevoie de un inventar de metode științifice. La vremea respectivă, scientismul era asimilat în mod fundamental statisticilor și experimentului, susține Roșe. Ori pentru a face experimente și a măsura concret psihicul uman, atît de inefabil
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
susține Roșe. Ori pentru a face experimente și a măsura concret psihicul uman, atît de inefabil și greu de delimitat, psihanalistul apelează la un corespondent mai concret, măi lesne de inventariat, clasificat și raționalizat: corpul. De aici vogă frenologiei în secolul trecut, de pildă, ca să nu mai vorbesc de sinistrele intervenții chirurgicale la care erau supuse paciențele lui Charcot, sau așa-numitele suferinde de isterie. Testul de inteligență, însă, renunță la corp că topos al interiorității; diferența se măsoară, din acest
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
Dorohoi. Bibliotecile conțineau toate vechile cronici și în special cărți de istorie căci istoria era studiul preferat al lui I.C. Brătianu. Erau și cărțile poeților noștri romantici ai veacului al XIX-lea și a celor semănătoriști din primul sfert al secolului XX, ale căror poeme copilul, si apoi adolescentul Ion Pillat, le știa pe dinafara, căci ecoul lor se discerne în poeziile sale din prima tinerețe din Cântece de demult. O altă fotografie reprezintă luxoasa bibliotecă aflată în casa Măriuței Pillat
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
de inspirație, Ion Pillat pornește de la general la particular, traiectoriile preocupărilor sale înscriidu-se în cercuri concentrice. Exponenții literaturii medievale și moderne au fost selectați în proectul de antologie: Poezia veche. Poeme alese. Aceștia au fost clasificați cronologic: I (până la sfârșitul secolului al XVIII-lea); ÎI (de la sfârșitul secolului al XVIII-lea până la 1830); III (de la 1830 până la 1870). Cunoașterea scriitorilor medievali și moderni, ai generației de la 1848, i-au inspirat poemul Bătrânii (1918-1922). Privitor la perioada contemporană Ion Pillat trece în
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
la particular, traiectoriile preocupărilor sale înscriidu-se în cercuri concentrice. Exponenții literaturii medievale și moderne au fost selectați în proectul de antologie: Poezia veche. Poeme alese. Aceștia au fost clasificați cronologic: I (până la sfârșitul secolului al XVIII-lea); ÎI (de la sfârșitul secolului al XVIII-lea până la 1830); III (de la 1830 până la 1870). Cunoașterea scriitorilor medievali și moderni, ai generației de la 1848, i-au inspirat poemul Bătrânii (1918-1922). Privitor la perioada contemporană Ion Pillat trece în revistă poeții care puteau fi adunați într-
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
Eminescu până azi (1889-1939) și pe care o împarte în trei volume: I Înaintașii; ÎI Poeții cuprinși în Antologia poeților de azi (1928), adăugita; și III Generația nouă. Propune apoi o altă clasificare a poeților în Antologia poeților români din secolul al XX-lea, 1900-1940, înscriindu-i pe fiecare curentelor literare pe care le ilustrează: Precursorii (deosebind pentru simbolism pe: Macedonski, Iliu Săvescu, Ștefan Petica; pentru neoclasicism pe Duiliu Zamfirescu și pentru semănătorism pe G. Coșbuc și Al. Vlahută. Alte proecte
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
în colaborare cu Paul Barbăneagră). A tradus, din greacă și latină, scrieri dintre cele mai dificile (texte de Origen, Evagrie Ponticul, Porfir, Evangheliile apocrife etc.), însotindu-le de comentarii erudite. Pregătește, la Sorbona, o lucrare de doctorat despre Anticrist în primele secole creștine. Versuri a publicat din când în când în reviste (și în primul rând în România literară), suficiente pentru a trezi interesul iubitorilor de poezie, dar insuficiente pentru a-l impune că poet. Consacrarea să în această ipostază se poate
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
postume) Aceste influențe țin, într-un fel, tot de exuberanta lui Cristian Bădilită, care, în treacăt, parodiază, ca și cum ar îmbrățișa tandru, diferite ipostaze ale poeziei românești. La un moment dat el parodiază însăși parodierea de către optzeciști a liricii autohtone din secolul nouăsprezece: "Sibiel născut din gândul unui om fără pereche/ Dormi între livezi și smârcuri (fii mai incisiv, poete!)/ Cu troițe la răspântii (am văzut vreo cinci sau șase)/ și cu semnul sfânt al crucii pus că sfraghisul pe case. (Scrisoare
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
o sută de ani, un istoric literar care i-ar găsi versurile într-o bibliotecă uitată de vreme și nu ar avea informații despre autor, ar putea totuși să presupună că este vorba de un poet român, afirmat la sfârșitul secolului douăzeci. Român - pentru ca in poezia să se preia ceva din sacralitatea naivă evocata în poezia de la Gândirea: Singurul vis adevărat: acest brad de crengile căruia atârnă/ că o lumină verde sufletul/ întors al bunicii." (Bradul) și afirmat la sfârșitul secolului
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
secolului douăzeci. Român - pentru ca in poezia să se preia ceva din sacralitatea naivă evocata în poezia de la Gândirea: Singurul vis adevărat: acest brad de crengile căruia atârnă/ că o lumină verde sufletul/ întors al bunicii." (Bradul) și afirmat la sfârșitul secolului douăzeci - pentru că mitul biblic este tratat adeseori fantezist și cu umor, de un autor care în mod evident cunoaște cei cincizeci de ani de poezie de dupa Gândirea: "Visez un muritor de rand/ Un pic prostuț și foarte blând/ Un pic
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
un spirit al timpului nostru, si totusi morală povestirilor lui Malamud este în chip evident adresată nouă, oamenilor veacului al douăzecilea. Personajele scriitorului, întîmplările pe care le trăiesc ele ar putea foarte bine trece drept imagini ale unei lumi de secol XIX: o lume în care nu există nimic din brutalitatea și directitudinea secolului nostru, nimic din felul nostru de a gîndi. Descopăr la Malamud, cu fiecare carte nouă pe care i-o citesc, o straniu de plăcută inactualitate. Plăcută pentru că
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
chip evident adresată nouă, oamenilor veacului al douăzecilea. Personajele scriitorului, întîmplările pe care le trăiesc ele ar putea foarte bine trece drept imagini ale unei lumi de secol XIX: o lume în care nu există nimic din brutalitatea și directitudinea secolului nostru, nimic din felul nostru de a gîndi. Descopăr la Malamud, cu fiecare carte nouă pe care i-o citesc, o straniu de plăcută inactualitate. Plăcută pentru că, paradoxal, ea nu este cu adevarat inactualitate, căci așa cum spuneam, în final orice
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
mîini (Steven R. Van Hook, Men's Manifesto, 1994)". Ar merita citat în întregime și textul bricolat (probabil că antrenament pentru numărul următor al suplimentului Vineri care se ocupă de bricolaje) de Liviu Papadima din scrierile unor autori români de secolul XIX și intitulat " Sînt femeie, fugi!" Vă invităm să nu fugiți, ci, așezați în raza ventilatorului, să-l citiți pe-ndelete. Dintre rubricile permanente ale suplimentului Vineri semnalam, din numărul pe august, două: Meniul de cărți al lui Paul Cernat, un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17704_a_19029]
-
din est, cu deosebire intelectualul, simte nevoia unor subterfugii sau a unor mijloace menite să simuleze adaptarea. Milosz găsește că acest proces de simulare (actorie) a adaptării poate fi numit Ketman, după un procedeu descoperit în Persia de Gobineau în secolul al XIX-lea și descris în cartea sa Religions ei philosophies de l^Asia centrale publicată prin deceniul al șaptelea al secolului trecut. Această simulare a adaptării credinței adversarului, Ketmanul, "este unanim practicat în democrațiile populare" iar multele cazuri de
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
de simulare (actorie) a adaptării poate fi numit Ketman, după un procedeu descoperit în Persia de Gobineau în secolul al XIX-lea și descris în cartea sa Religions ei philosophies de l^Asia centrale publicată prin deceniul al șaptelea al secolului trecut. Această simulare a adaptării credinței adversarului, Ketmanul, "este unanim practicat în democrațiile populare" iar multele cazuri de deviere constatate ar fi "cazuri de Ketman demascat, cei mai puternici în descoperirea devierilor fiind oameni care practică un Ketman similar". Autorul
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
veche de când lumea) a "povestitorului" de a se face crezut. Nu este vorba, însă, doar de un joc literar. Esență românului o constituie povestea unei iubiri imposibile, ca aceea dintre Hyperion și Cătălina. Protagoniștii originalului love story fac parte din secole diferite și din... române diferite. Ei se întâlnesc neștiuți de nimeni timp de optsprezece ani numai datorită imaginației atotputernice a "fetei de împărat", care este deopotrivă cititoare, autoare și eroina. Cătălina contemporană cu noi rostește o invocație postmodernă - " Coborî în
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
de la Universitatea Catolică din Washington D.C., se află suficient de departe ca să nu cadă pradă entuziasmelor necontrolate și suficient de aproape (sufletește) ca să fie îngrijorat: Fie că ne place, fie că nu ne place, mileniul al III-lea, daca preferați secolul XXI, vor fi perioade de combinație. Altădată am folosit termenul (nu prea elegant) de 'ciorbă globală'. Literatura română? Riscă să rămînă complet pe dinafară. Speranța și dorința mea ar fi ca în această combinație generală să fie incluse și elemente
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
C. Rogozanu La aproape jumătate de secol de la moarte, Fondane/ Fundoianu continuă să fie autorul-redescoperit, autorul-revelatie. Anii '90 au însemnat perioadă de impunere a operei acestuia. Reviste importante din Franța (Europe, Quinzaine littéraire etc.) i-au dedicat numere speciale; au văzut lumina tiparului zeci de texte inedite
Alte privelisti în opera lui Fondane by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17726_a_19051]
-
pour căușe!), nu G. Călinescu (lăudat malițios și combătut cordial). Cornel Regman e un raționalist incurabil și care n-a căzut în mrejele nici unei mode. A trecut peste structuralism (cea mai atractivă maladie a criticii din jumătatea a doua a secolului) cum a trecut peste toate: cu ironie și finețe. Nu s-a îmbătat niciodată cu apă rece. Independența această de spirit a cronicarului ascunde un polemist. De felul lui, chiar dacă n-o arată mereu, cronicarul este un colțos. Are un
Luciditatea cronicarului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17739_a_19064]
-
avut și ar fi fost chel sub șapca de piele, avea o pereche de mustăți foarte ascuțite și foarte lungi, iar pe numele său ardelean îl chema Ion Capătă. Neam de șerbi. De robi. Din cei ce se răzvrătiră din secol în secol cu Ion, Horia și Crișan sau Dosza sau toți ceilalți, cărora slujbașii maghiari cu pana de cocos le ziceu "valahi împuțiți". Acum, si bunii noștri udemeriști din parlament, din senat ori guvern, cînd mai îngroașă lucrurile, măcar să nu
Sapca de piele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17735_a_19060]
-
ar fi fost chel sub șapca de piele, avea o pereche de mustăți foarte ascuțite și foarte lungi, iar pe numele său ardelean îl chema Ion Capătă. Neam de șerbi. De robi. Din cei ce se răzvrătiră din secol în secol cu Ion, Horia și Crișan sau Dosza sau toți ceilalți, cărora slujbașii maghiari cu pana de cocos le ziceu "valahi împuțiți". Acum, si bunii noștri udemeriști din parlament, din senat ori guvern, cînd mai îngroașă lucrurile, măcar să nu uite și
Sapca de piele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17735_a_19060]
-
nimic, iar e bine, lumea să fie sănătoasă. Pînă în acest punct fusese cu adevarat neamț. De la plăcerea umilinței sau modestiei încolo, însă, nu mai era, nu mai avea cum să fie neamț; redevenea ce fuseseră ai săi, iobagii din secolele de demult, cînd, - fie-le să le fie rușine ălora care le ziceau în scîrba biudosolah, valah împuțit, ca intrase și-n vorbirea sărmanilor robi vorba urîtă. Așa că atunci cînd preotelul, după cele povestite, îl întrebase "sînteți șofer?", Ion Capătă
Sapca de piele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17735_a_19060]
-
caracterizări globale, epocale, exacte tocmai prin convocarea, daca nu a tuturor aspectelor, în orice caz a celor esențiale, prin capacitatea de a construi pe mai multe planuri care absorb, fiecare în felul lor, devenirea istorică. Iată o singură frază: "Tot secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX au trăit mitul unei lumi în care civilizația era centrată pe cultură, cultura pe arte, artele pe literatura, literatura pe poezie și poezia pe lirism". Ingenioasă (dar și comoda) mi s-
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
nu a tuturor aspectelor, în orice caz a celor esențiale, prin capacitatea de a construi pe mai multe planuri care absorb, fiecare în felul lor, devenirea istorică. Iată o singură frază: "Tot secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX au trăit mitul unei lumi în care civilizația era centrată pe cultură, cultura pe arte, artele pe literatura, literatura pe poezie și poezia pe lirism". Ingenioasă (dar și comoda) mi s-a părut a fi ideea de a lua
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]