4,282 matches
-
4b " Acces interzis vehiculelor cu motor și vehiculelor cu tracțiune animală" sînt exemple de un astfel de indicator. ... În afara localităților nu vor putea fi instalate indicatoare care conțin mai mult de două siluete, iar în localități, mai mult de trei siluete; v) Pentru a semnaliza interzicerea accesului vehiculelor a caror greutate sau dimensiuni depășesc anumite limite, se vor folosi indicatoarele: ... C, 5 - "Acces interzis vehiculelor cu o lățime mai mare de ... metri"; C, 6 - "Acces interzis vehiculelor cu o înălțime mai
CONVENŢIE din 8 noiembrie 1968 asupra semnalizarii rutiere*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137070_a_138399]
-
Măgurele și Drobeta-Turnu Severin în compunerea și descrierea cuprinsă în anexa care face parte integrantă din prezentul decret. Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU Anexă 1 STEMELE județelor și municipiilor MUNICIPIUL BUCUREȘTI Scut tăiat; în cartierul superior, în cîmp albastru, silueta Palatului Mării Adunări Naționale în argintiu, avînd deasupra o acvila aurie cu aripile desfăcute și capul spre dreapta; în cartierul inferior, în cîmp roșu, o jumătate de roată dințata, avînd în partea inferioară o carte deschisă albă purtînd inscripția "Civitas
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
afară scutului și anume la baza acestuia. Municipiul Albă Iulia Scut tăiat în partea superioară, cîmpul inferior fiind despărțit prin linii în formă de Y răsturnat; în cartierul superior, în cîmp auriu, un zid de cetate crenelat, din care iese silueta unei fabrici cu cinci coșuri fumegînd, totul în argintiu; în cartierul din stînga, în cîmp albastru, o acvila cruciata aurie conturnată, flancata în dreapta de o lună, iar în stînga de un soare, ambele în auriu; în cartierul din dreapta, în cîmp
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
segment de roată dințata plasată în partea inferioară, toate aurii; în cartierul din stînga jos, în cîmp albastru, un strugure cu două frunze și circei, totul în auriu; în cartierul din dreapta jos, în cîmp roșu, un profil industrial compus din silueta unei fabrici cu două coșuri și un turn de răcire, totul redat în argintiu. Cartierele superioare sînt despărțite de cele inferioare printr-o fascie ondulata argintie. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
municipiului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL BRAȘOV Scut împărțit în trei cartiere prin linii în formă de Y răsturnat; în cartierul din stînga, în cîmp albastru, silueta castelului Bran auriu, plasat pe un relief muntos argintiu; în cartierul din dreapta; în cîmp roșu, un angrenaj format din două roți dințate aurii, avînd în partea superioară un segment dintr-un rulment redat în argintiu și negru; în cartierul inferior
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. Municipiul Buzău Scut tăiat; cîmpul superior despicat; cartierele superioare sînt despărțite de cel inferior printr-o fascie ondulata argintie; în cartierul din stînga, în cîmp albastru, silueta Palatului comunal în auriu cu detalii negre; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, o hala industrială flancata în dreapta de două turnuri de răcire, totul în argintiu; în cartierul inferior, în cîmp auriu, o pasare fenix neagră ieșind din flăcări roșii
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
de steagul partidului, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea municipiului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL CLUJ Scut scartelat; în cartierul din stînga sus, în cîmp roșu, silueta grupului statuar lupoaica cu gemenii în auriu; în cartierul din dreapta sus, în cîmp albastru o facla aurie cu flama roșie așezată pe o roată dințata neagră; în cartierul din stînga jos, în cîmp albastru, un baraj de hidrocentrala în argintiu
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
la baza acestuia. Municipiul Craiova Scut tăiat; cîmpul superior despicat; în cartierul din stînga, în cîmp albastru, o roată dințata aurie cu contururi negre; în cartierul din dreapta, în cîmp auriu, o carte deschisă albă; în cartierul inferior, în cîmp roșu, silueta Palatului administrativ în auriu cu detalii negre plasat pe o terasă albă. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de steagul partidului, iar în dreapta
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
despicat; în cartierul din stînga sus, în cîmp albastru, o ancoră argintie cu odgon auriu, flancata de două stele aurii; în cartierul din dreapta sus, în cîmp albastru, un strugure auriu cu două frunze argintii; în cartierul inferior, în cîmp roșu, silueta combinatului siderurgic redata în argintiu și trei fascii ondulate argintii, plasate spre vîrful scutului. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de steagul partidului
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
anume la baza acestuia. Municipiul Galați Scut tăiat; cîmpul inferior despărțit în două cartiere printr-un brîu median pe verticală; în cartierul superior, în cîmp roșu, profilul combinatului siderurgic redat în argintiu; în cartierul din stînga jos, în cîmp albastru, silueta unui cargou văzut din față și o macara așezată pe un zid, avînd la bază trei fascii ondulate, totul în argintiu; în cartierul din dreapta jos, în cîmp albastru, o carte aurie cu scoarță, colțare și cheutoare din care iese o
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
de steagul partidului, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea județului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia Municipiul Tîrgu Jiu Scut despicat; în cartierul din stînga, în cîmp albastru, silueta Porții sărutului peste care spre baza se suprapune Coloana infinitului pornind din baza pînă în partea superioară a cartierului, totul auriu; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, un stîlp de înaltă tensiune, avînd la dreapta profilul unei fabrici de materiale
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. Municipiul Deva Scut despicat pe verticală; în cartierul din stînga, în cîmp albastru cetatea Devei așezată pe un deal, totul în argintiu; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, silueta unei uzine cu două coșuri, în argintiu, silueta ce se suprapune peste un fulger auriu terminat în vîrf de săgeată spre dreapta; în partea superioară a cartierului sînt reprezentate două ciocăne încrucișate negre cu cozile artintii. În partea centrală a
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
anume la baza acestuia. Municipiul Deva Scut despicat pe verticală; în cartierul din stînga, în cîmp albastru cetatea Devei așezată pe un deal, totul în argintiu; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, silueta unei uzine cu două coșuri, în argintiu, silueta ce se suprapune peste un fulger auriu terminat în vîrf de săgeată spre dreapta; în partea superioară a cartierului sînt reprezentate două ciocăne încrucișate negre cu cozile artintii. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
steagul țării. Denumirea municipiului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. Municipiul Hunedoara Scut împărțit prin linii în formă de Y răsturnat; în cartierul din stînga, în cîmp albastru, silueta Castelului Corvinestilor, în auriu; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, un furnal avînd la bază un vagonet și o oală de turnare, totul în argintiu; în cartierul inferior, în cîmp argintiu, un corb de culoare naturală avînd în cioc un
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
stîngă de steagul partidului, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea județului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. Municipiul Călărași Scut tăiat; în cartierul superior, în cîmp roșu, o siluetă de întreprindere industrială în auriu și o macara în negru avînd la bază un zid de cărămidă și două fascii ondulate argintii; în cartierul inferior, în cîmp albastru, pe o terasă verde un călăraș cu geantă și sabie pe un
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
zonei maramureșene, redate în ocru; în cartierul din stînga jos, în cîmp auriu, este redat în negru și alb un depanator textil; în cartierul din dreapta, jos, în cîmp format din fascii roșii alternînd cu fascii negre, este reprezentată în auriu silueta Palatului culturii. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de steagul partidului, iar în dreapta de steagul țării. Denumirea municipiului este înscrisă cu litere de
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL MEHEDINȚI Scut tăiat în partea mediana printr-o fascie orizontală roșie pe care sînt reprezentate două albine aurii; în cartierul superior, în cîmp albastru, este reprezentată silueta reconstituita a podului lui Traian, iar în cartierul inferior, tot în cîmp albastru, Sistemul hidroenergetic de la Porțile de Fier, totul în auriu; în ambele cartiere în partea inferioară sînt plasate fascii ondulate argintii. În partea centrală a stemei este așezat
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
Denumirea județului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL MUREȘ Scut despicat; cîmpul din stînga tăiat; în cartierul din stînga sus, în cîmp albastru, este reprezentată în argintiu silueta Palatului administrativ; în cartierul din stînga jos, în cîmp auriu, se află un brad negru și, în baza, trei fascii ondulate albastre; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, este reprezentat un stîlp de înaltă tensiune argintiu avînd la bază un
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
iar în dreapta de steagul țării. Denumirea municipiului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în sfara scutului și anume la baza acestuia. Municipiul Român Scut tăiat; cîmpul inferior despicat; în cartierul superior, în cîmp albastru, este redata silueta fabricii de țevi avînd lateral două hale cu ușile deschise din care ies cîte patru țevi, totul în argintiu cu detalii negre în cartierul din stînga jos, trei fascii verzi, alternînd cu trei aurii; în cartierul din dreapta jos, în cîmp
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
în cîmp albastru, este reprezentată în argintiu poartă cetății Sucevei cu două bastioane crenelate; deasupra cetății, în auriu, este redata stema Moldovei (cap de bour cu stea între coarne, flancat de semiluna și soare); în cartierul inferior, în cîmp roșu, silueta Casei de cultură a municipiului în auriu cu detalii negre. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de steagul partidului, iar în dreapta de steagul
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
în afară scutului și anume la baza acestuia. Municipiul Rîmnicu Vîlcea Scut tăiat; în cartierul superior, în cîmp albastru, un zid de cetate cu turn acoperit avînd deasupra o carte deschisă, totul în auriu; în cartierul inferior, în cîmp roșu, silueta unei uzine chimice cu coloane și turnuri de răcire, totul în argintiu; la baza scutului o fascie ondulata albastră cu cinci stele argintii. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
pe piept armele României, confecționata din argint și înaltă de 16 mm. Pe inel este scris cu tere albastre, înalte de 1,8 mm, "VIRTUTEA MILITARĂ", iar în partea inferioară sunt 3 steluțe albastre. ... (4) Pe reversul medalionului este stanțata silueta Sfanțului Mare Mucenic Gheorghe călare, străpungând balaurul cu lancea, înaltă de 16 mm. Pe inel sunt scriși cu cifre albastre, înalte de ,8 mm, si separați de câte o steluța albastră anii: "1864", "1872", 1940" și "2000", reprezentând date istorice
LEGE nr. 459 din 9 iulie 2002 privind Ordinul Virtutea Militară şi Medalia Virtutea Militară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143741_a_145070]
-
18 mm, iar lângă medalion acestea sunt lațe de 10 mm. Bordura albă este lata de 2,2 mm. ... (2) Medalionul central are diametrul de 27,5 mm, iar bordura să este lata de 3 mm; acvila de pe avers și silueta ecvestra a Sfanțului Mare Mucenic Gheorghe de pe revers au înălțimile de 19,5 mm; literele și cifrele au înălțimea de 2,2 mm. ... (3) Pentru militari cunună din frunze de stejar emailata verde, dintre brațele crucii, este plasată la 3
LEGE nr. 459 din 9 iulie 2002 privind Ordinul Virtutea Militară şi Medalia Virtutea Militară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143741_a_145070]
-
pentru civili, sub o singură formă: însemnul. ... Articolul 4 (1) Însemnul de pace și de război al Medalie Virtutea Maritimă este o piesă circulară care are pe avers redata în relief o barcă cu pânze, iar la prova, în picioare, silueta lui Iisus Hristos. ... (2) Însemnul de război al Medaliei Virtutea Maritimă se deosebește de însemnul de pace al Medaliei Virtutea Maritimă prin aplicarea între medalie și semicunună a doua spade încrucișate cu vârfurile în sus. ... (3) Bareta Medaliei Virtutea Maritimă
LEGE nr. 461 din 9 iulie 2002 privind Ordinul Virtutea Maritima şi Medalia Virtutea Maritima. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143790_a_145119]
-
Virtutea Maritimă este circular, cu diametrul de 35 mm, și are marginea ușor ondulata, fiind confecționat din tombac. ... (2) Pe avers este redata în relief o barcă cu pânze plutind pe o apă agitată, la prova acesteia, în picioare, fiind silueta lui Iisus Hristos; în partea de jos este stema României, înaltă de 8 mm. ... (3) Pe revers, marginal, este un lant cu 39 de inele, unite la partea superioară prin inelul unei ancore, care ocupă centrul medaliei. Peste ancoră trece
LEGE nr. 461 din 9 iulie 2002 privind Ordinul Virtutea Maritima şi Medalia Virtutea Maritima. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143790_a_145119]