12,660 matches
-
politică a sociologiei. Al cincilea argument: orientarea reformatoare, incrementalistă, de „jos În sus” „Marxism-leninismul” conține o teorie a schimbării sociale prin revoluție și prin promovarea, cu instrumentele statului, „de sus În jos”, a modelului comunist de societate. Ipoteza 7: Orientarea sociologiei românești poate fi caracterizată prin sintagma reformă socială semisubterană, o reformă „de jos În sus”, o reformă centrată pe sectoarele sociale. Sociologia românească este caracterizată printr-o dedicare fundamentală pentru sprijinirea procesului de schimbare/dezvoltare socială, dar, Într-o oarecare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și prin promovarea, cu instrumentele statului, „de sus În jos”, a modelului comunist de societate. Ipoteza 7: Orientarea sociologiei românești poate fi caracterizată prin sintagma reformă socială semisubterană, o reformă „de jos În sus”, o reformă centrată pe sectoarele sociale. Sociologia românească este caracterizată printr-o dedicare fundamentală pentru sprijinirea procesului de schimbare/dezvoltare socială, dar, Într-o oarecare măsură, cu alte obiective și cu alte mijloace decât cele ale programului comunist. Se pot identifica două programe de implicare a sociologiei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Sociologia românească este caracterizată printr-o dedicare fundamentală pentru sprijinirea procesului de schimbare/dezvoltare socială, dar, Într-o oarecare măsură, cu alte obiective și cu alte mijloace decât cele ale programului comunist. Se pot identifica două programe de implicare a sociologiei În dezvoltarea socială. Primul program a avut ca obiectiv sprijinirea, cu mijloacele cercetării sociologice, a politicii comuniste de schimbare: promovarea omogenității sociale, dezvoltarea conștiinței socialiste, formarea omului nou, dezvoltarea instituțiilor socialiste, identificarea „formelor noi socialiste” În constituire. Specifică sociologiei românești
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a sociologiei În dezvoltarea socială. Primul program a avut ca obiectiv sprijinirea, cu mijloacele cercetării sociologice, a politicii comuniste de schimbare: promovarea omogenității sociale, dezvoltarea conștiinței socialiste, formarea omului nou, dezvoltarea instituțiilor socialiste, identificarea „formelor noi socialiste” În constituire. Specifică sociologiei românești, spre deosebire de sociologia mai „integrată” din multe țări socialiste, a fost abandonarea rapidă a acestui program. În perioada de dezvoltare explozivă a sociologiei (1965-1973) temele derivate din programul comunist au fost, practic, abandonate. Al doilea program, care a reprezentat patternul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dezvoltarea socială. Primul program a avut ca obiectiv sprijinirea, cu mijloacele cercetării sociologice, a politicii comuniste de schimbare: promovarea omogenității sociale, dezvoltarea conștiinței socialiste, formarea omului nou, dezvoltarea instituțiilor socialiste, identificarea „formelor noi socialiste” În constituire. Specifică sociologiei românești, spre deosebire de sociologia mai „integrată” din multe țări socialiste, a fost abandonarea rapidă a acestui program. În perioada de dezvoltare explozivă a sociologiei (1965-1973) temele derivate din programul comunist au fost, practic, abandonate. Al doilea program, care a reprezentat patternul dominant al sociologiei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociale, dezvoltarea conștiinței socialiste, formarea omului nou, dezvoltarea instituțiilor socialiste, identificarea „formelor noi socialiste” În constituire. Specifică sociologiei românești, spre deosebire de sociologia mai „integrată” din multe țări socialiste, a fost abandonarea rapidă a acestui program. În perioada de dezvoltare explozivă a sociologiei (1965-1973) temele derivate din programul comunist au fost, practic, abandonate. Al doilea program, care a reprezentat patternul dominant al sociologiei românești În faza sa de maturitate, a avut un obiectiv diferit: schimbarea În direcția modernizării societății românești, creșterea raționalității și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociologia mai „integrată” din multe țări socialiste, a fost abandonarea rapidă a acestui program. În perioada de dezvoltare explozivă a sociologiei (1965-1973) temele derivate din programul comunist au fost, practic, abandonate. Al doilea program, care a reprezentat patternul dominant al sociologiei românești În faza sa de maturitate, a avut un obiectiv diferit: schimbarea În direcția modernizării societății românești, creșterea raționalității și realismului organizării sociale, asimilarea științei, În mod special a modelelor cristalizate În Occident, o centrare efectivă pe nevoile omului. Acest
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o influență decisivă În orientarea acestui program, ca tematică, metodologie și formare a noii generații de sociologi. La aceștia s-au adăugat tânăra generație de sociologi, tinerii veniți din filosofie sau psihologie, influențați de vechea generație și de contactul cu sociologia occidentală, și noua generație de sociologi absolvenți ai noii secției de sociologie. Ipoteza 8: Sociologia antebelică, mai ales a Școlii sociologice de la București, a avut o influență extrem de importantă pentru constituirea noii sociologii, influență exercitată, În primul rând, prin persoanele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a noii generații de sociologi. La aceștia s-au adăugat tânăra generație de sociologi, tinerii veniți din filosofie sau psihologie, influențați de vechea generație și de contactul cu sociologia occidentală, și noua generație de sociologi absolvenți ai noii secției de sociologie. Ipoteza 8: Sociologia antebelică, mai ales a Școlii sociologice de la București, a avut o influență extrem de importantă pentru constituirea noii sociologii, influență exercitată, În primul rând, prin persoanele care au supraviețuit războiului și terorii comuniste și, În primele faze, prin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de sociologi. La aceștia s-au adăugat tânăra generație de sociologi, tinerii veniți din filosofie sau psihologie, influențați de vechea generație și de contactul cu sociologia occidentală, și noua generație de sociologi absolvenți ai noii secției de sociologie. Ipoteza 8: Sociologia antebelică, mai ales a Școlii sociologice de la București, a avut o influență extrem de importantă pentru constituirea noii sociologii, influență exercitată, În primul rând, prin persoanele care au supraviețuit războiului și terorii comuniste și, În primele faze, prin tematica și metodologia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de vechea generație și de contactul cu sociologia occidentală, și noua generație de sociologi absolvenți ai noii secției de sociologie. Ipoteza 8: Sociologia antebelică, mai ales a Școlii sociologice de la București, a avut o influență extrem de importantă pentru constituirea noii sociologii, influență exercitată, În primul rând, prin persoanele care au supraviețuit războiului și terorii comuniste și, În primele faze, prin tematica și metodologia monografică. Prima sursă a noii sociologii a fost sociologia antebelică, dar, În primul rând, nu prin cărți, ci
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociologice de la București, a avut o influență extrem de importantă pentru constituirea noii sociologii, influență exercitată, În primul rând, prin persoanele care au supraviețuit războiului și terorii comuniste și, În primele faze, prin tematica și metodologia monografică. Prima sursă a noii sociologii a fost sociologia antebelică, dar, În primul rând, nu prin cărți, ci prin oameni. Ca tematică, sociologia occidentală era mai relevantă pentru sociologia românească postbelică, pentru că ea se centra pe construirea unei societăți moderne, industrializate. Metodologia cercetării monografice și centrarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a avut o influență extrem de importantă pentru constituirea noii sociologii, influență exercitată, În primul rând, prin persoanele care au supraviețuit războiului și terorii comuniste și, În primele faze, prin tematica și metodologia monografică. Prima sursă a noii sociologii a fost sociologia antebelică, dar, În primul rând, nu prin cărți, ci prin oameni. Ca tematică, sociologia occidentală era mai relevantă pentru sociologia românească postbelică, pentru că ea se centra pe construirea unei societăți moderne, industrializate. Metodologia cercetării monografice și centrarea pe satul tradițional
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
rând, prin persoanele care au supraviețuit războiului și terorii comuniste și, În primele faze, prin tematica și metodologia monografică. Prima sursă a noii sociologii a fost sociologia antebelică, dar, În primul rând, nu prin cărți, ci prin oameni. Ca tematică, sociologia occidentală era mai relevantă pentru sociologia românească postbelică, pentru că ea se centra pe construirea unei societăți moderne, industrializate. Metodologia cercetării monografice și centrarea pe satul tradițional, măturat brutal de programul cooperativizării, au devenit rapid relevante doar istoric. La Începutul relansării
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
războiului și terorii comuniste și, În primele faze, prin tematica și metodologia monografică. Prima sursă a noii sociologii a fost sociologia antebelică, dar, În primul rând, nu prin cărți, ci prin oameni. Ca tematică, sociologia occidentală era mai relevantă pentru sociologia românească postbelică, pentru că ea se centra pe construirea unei societăți moderne, industrializate. Metodologia cercetării monografice și centrarea pe satul tradițional, măturat brutal de programul cooperativizării, au devenit rapid relevante doar istoric. La Începutul relansării sociologiei a prevalat metoda monografică și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
occidentală era mai relevantă pentru sociologia românească postbelică, pentru că ea se centra pe construirea unei societăți moderne, industrializate. Metodologia cercetării monografice și centrarea pe satul tradițional, măturat brutal de programul cooperativizării, au devenit rapid relevante doar istoric. La Începutul relansării sociologiei a prevalat metoda monografică și cadrul teoretic complementar. Primele cercetări sociologice de amploare, coordonate de H.H. Stahl și Traian Herseni, au fost de tip monografic. Două lucrări rezultate din asemenea cercetări reprezentau un fel de monografii ale unui proces de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
urbanizare. În acest context, s-au practicat și studii de caz cu un dublu obiectiv: să se identifice tendințe mai generale și să sprijine procesul de schimbare/dezvoltare. Treptat, metodologia cercetării monografice a fost abandonată. Ipoteza 9: Abordarea reformatoare a sociologiei s-a desfășurat pe două direcții: accentul pe cercetarea empirică și exemplaritatea modelelor occidentale. Prima direcție a promovării reformei a constat În accentuarea importanței cercetării empirice. Sociologia a Încercat să devină un important producător de date empirice despre realitatea societății
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dezvoltare. Treptat, metodologia cercetării monografice a fost abandonată. Ipoteza 9: Abordarea reformatoare a sociologiei s-a desfășurat pe două direcții: accentul pe cercetarea empirică și exemplaritatea modelelor occidentale. Prima direcție a promovării reformei a constat În accentuarea importanței cercetării empirice. Sociologia a Încercat să devină un important producător de date empirice despre realitatea societății românești. Această orientare avea mai multe funcții. În primul rând, ea Încerca să identifice problemele reale ale societății românești, presând factorii politici să fie realiști și angajați
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
societății românești, presând factorii politici să fie realiști și angajați În soluționarea acestora. În al doilea rând, ea genera o critică indirectă a programului comunist, punând În evidență discrepanța dintre promisiunile acestuia și realitatea rezultată, forțând conștientizarea necesității reformei sistemului. Sociologia a fost de la Început o sociologie critică. Nu o critică structurală a programului comunist și nici o critică a celor două sisteme care reprezentau nucleul proiectului comunist: economia socialistă și sistemul politic. Ea era o critică prin relevarea performanțelor precare ale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fie realiști și angajați În soluționarea acestora. În al doilea rând, ea genera o critică indirectă a programului comunist, punând În evidență discrepanța dintre promisiunile acestuia și realitatea rezultată, forțând conștientizarea necesității reformei sistemului. Sociologia a fost de la Început o sociologie critică. Nu o critică structurală a programului comunist și nici o critică a celor două sisteme care reprezentau nucleul proiectului comunist: economia socialistă și sistemul politic. Ea era o critică prin relevarea performanțelor precare ale sistemului, În viața de zi cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Sociologii au promovat modelele de dezvoltare socială a organizațiilor prin asimilarea ideilor americane: relații umane, centrate pe producție și pe om, stiluri moderne de conducere. Sociologii intenționau să injecteze În activitatea societății românești mai multă raționalitate și știință dezvoltată În sociologia occidentală. Sociologia exemplarității „importa” din țările dezvoltate modele de raționalitate care promiteau succes. Se sugera că asimilarea unor asemenea modele este perfect compatibilă cu proiectul comunist și că asimilarea lor urma să reformeze treptat, „din aproape În aproape” sistemul comunist
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
promovat modelele de dezvoltare socială a organizațiilor prin asimilarea ideilor americane: relații umane, centrate pe producție și pe om, stiluri moderne de conducere. Sociologii intenționau să injecteze În activitatea societății românești mai multă raționalitate și știință dezvoltată În sociologia occidentală. Sociologia exemplarității „importa” din țările dezvoltate modele de raționalitate care promiteau succes. Se sugera că asimilarea unor asemenea modele este perfect compatibilă cu proiectul comunist și că asimilarea lor urma să reformeze treptat, „din aproape În aproape” sistemul comunist. Modele de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
asimilarea lor urma să reformeze treptat, „din aproape În aproape” sistemul comunist. Modele de exemplaritate a organizării sociale nu erau de găsit În paradigma marxist-leninistă, ci În tradiția sociologică românească, construită pe programul reformei sociale, și, În mod special, În sociologia occidentală. Concluzie Dacă În prima perioadă a relansării sociologiei românești după al doilea război mondial a existat o tentativă de promovare a unei paradigme de sociologie marxistă (orientată spre susținerea programului construcției comuniste, printr-o abordare macrosocială), ea a fost
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aproape” sistemul comunist. Modele de exemplaritate a organizării sociale nu erau de găsit În paradigma marxist-leninistă, ci În tradiția sociologică românească, construită pe programul reformei sociale, și, În mod special, În sociologia occidentală. Concluzie Dacă În prima perioadă a relansării sociologiei românești după al doilea război mondial a existat o tentativă de promovare a unei paradigme de sociologie marxistă (orientată spre susținerea programului construcției comuniste, printr-o abordare macrosocială), ea a fost rapid marginalizată și abandonată. Sociologia s-a orientat spre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În tradiția sociologică românească, construită pe programul reformei sociale, și, În mod special, În sociologia occidentală. Concluzie Dacă În prima perioadă a relansării sociologiei românești după al doilea război mondial a existat o tentativă de promovare a unei paradigme de sociologie marxistă (orientată spre susținerea programului construcției comuniste, printr-o abordare macrosocială), ea a fost rapid marginalizată și abandonată. Sociologia s-a orientat spre cercetarea empirică a realității sociale și spre reforma din aproape În aproape, la nivel microsocial și sectorial
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]