3,952 matches
-
Constantinescu, din D’Annunzio, Carducci - traduceri de Gherghinescu-Vania, din Ungaretti - o traducere de Aron Cotruș), neogreacă (Aimilia Daphi), germană (Uhland - o traducere de Virgil Tempeanu), rusă (Mihail Kuzmin, Aleksandr Block - traduceri de Al. Iacobescu). Din Dante sunt transpuse în românește Sonetul IX din Vita nuova (Corneliu Prescurea) și fragmente din Cântul XXX al Purgatoriului (Alexandru Marcu). Din proza italiană traduc Pimen Constantinescu (Alfredo Panzini), Const. D. Ionescu (Renato Fucini), D. Gerariu (Luciano Zùccoli), I. Cetină (Giovanni Papini, Alfredo Panzini, Fausto M.
DATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286699_a_288028]
-
Doctor Faustus al lui Thomas Mann. Scurta deschidere politică și culturală de la sfârșitul anilor ’60 îi va permite să semneze singur traducerile a două volume de Joseph Conrad: Nostromo și Victorie. Spre sfârșitul vieții, îi apare cartea Doamna brună din Sonete, conținând traducerea a 28 de sonete shakespeariene, încununare a întregii sale activități și operă de mare erudiție. După cum mărturisea într-un interviu acordat lui Gabriel Gafița, metoda este una inovatoare și presupune renunțarea „la orice efort de a recrea poeticul
DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286721_a_288050]
-
Scurta deschidere politică și culturală de la sfârșitul anilor ’60 îi va permite să semneze singur traducerile a două volume de Joseph Conrad: Nostromo și Victorie. Spre sfârșitul vieții, îi apare cartea Doamna brună din Sonete, conținând traducerea a 28 de sonete shakespeariene, încununare a întregii sale activități și operă de mare erudiție. După cum mărturisea într-un interviu acordat lui Gabriel Gafița, metoda este una inovatoare și presupune renunțarea „la orice efort de a recrea poeticul pentru a respecta textul cu toată
DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286721_a_288050]
-
opțiuni pentru un sens sau altul și de restabilirea conotațiilor unor cuvinte din engleza elizabetană, ceea ce face posibilă redarea ambiguității unei sintagme în limba română. Din această perspectivă, opera de traducător implică și una de critic literar, care comentează geneza sonetelor, restabilește ordinea intenționată de scriitorul englez, precizează corespondențele cu realitatea, considerând sonetele fragmente dintr-o „poveste” pe care o recompun. Demersul este unul multidisciplinar, pentru că domeniul lingvistic implică și discutarea unor probleme de istorie și sociologie. Formula a avut un
DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286721_a_288050]
-
din engleza elizabetană, ceea ce face posibilă redarea ambiguității unei sintagme în limba română. Din această perspectivă, opera de traducător implică și una de critic literar, care comentează geneza sonetelor, restabilește ordinea intenționată de scriitorul englez, precizează corespondențele cu realitatea, considerând sonetele fragmente dintr-o „poveste” pe care o recompun. Demersul este unul multidisciplinar, pentru că domeniul lingvistic implică și discutarea unor probleme de istorie și sociologie. Formula a avut un larg ecou în Germania și Elveția, unde metoda filologică a traducătorului român
DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286721_a_288050]
-
coloane, București, 1968 (în colaborare cu Eugen Barbu); Thomas Mann, Doctor Faustus, pref. Ion Ianoși, București, 1966 (în colaborare cu Eugen Barbu); Joseph Conrad, Nostromo, București, 1969, Victorie, București, 1972; M. Innes, Misterul manuscrisului, București, 1973; Shakespeare, Doamna brună din Sonete, Cluj-Napoca, 1978; Panait Istrati, Opere alese, VIII, postfață Al. Oprea, București, 1983 (în colaborare cu Eugen Barbu). Repere bibliografice: Aurel-Dragoș Munteanu, „Doamna brună din sonete”, LCF, 1979, 3; Virgil Stanciu, Shakespeare în 28 de sonete, ST, 1979, 3; Nicolae Balotă
DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286721_a_288050]
-
București, 1969, Victorie, București, 1972; M. Innes, Misterul manuscrisului, București, 1973; Shakespeare, Doamna brună din Sonete, Cluj-Napoca, 1978; Panait Istrati, Opere alese, VIII, postfață Al. Oprea, București, 1983 (în colaborare cu Eugen Barbu). Repere bibliografice: Aurel-Dragoș Munteanu, „Doamna brună din sonete”, LCF, 1979, 3; Virgil Stanciu, Shakespeare în 28 de sonete, ST, 1979, 3; Nicolae Balotă, Adevăr și poezie în sonetele lui Shakespeare, RL, 1979, 21; Gabriel Gafița, Doamna brună (interviu cu A.I Deleanu), ST, 1980, 3; Ștefan Stoenescu, De la
DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286721_a_288050]
-
1973; Shakespeare, Doamna brună din Sonete, Cluj-Napoca, 1978; Panait Istrati, Opere alese, VIII, postfață Al. Oprea, București, 1983 (în colaborare cu Eugen Barbu). Repere bibliografice: Aurel-Dragoș Munteanu, „Doamna brună din sonete”, LCF, 1979, 3; Virgil Stanciu, Shakespeare în 28 de sonete, ST, 1979, 3; Nicolae Balotă, Adevăr și poezie în sonetele lui Shakespeare, RL, 1979, 21; Gabriel Gafița, Doamna brună (interviu cu A.I Deleanu), ST, 1980, 3; Ștefan Stoenescu, De la Hamlet la Ulysses. Permanența unui personaj shakespearian, SXX, 1980, 7-9
DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286721_a_288050]
-
Opere alese, VIII, postfață Al. Oprea, București, 1983 (în colaborare cu Eugen Barbu). Repere bibliografice: Aurel-Dragoș Munteanu, „Doamna brună din sonete”, LCF, 1979, 3; Virgil Stanciu, Shakespeare în 28 de sonete, ST, 1979, 3; Nicolae Balotă, Adevăr și poezie în sonetele lui Shakespeare, RL, 1979, 21; Gabriel Gafița, Doamna brună (interviu cu A.I Deleanu), ST, 1980, 3; Ștefan Stoenescu, De la Hamlet la Ulysses. Permanența unui personaj shakespearian, SXX, 1980, 7-9; Dicț. scriit. rom., II, 52-53. C.Dt., D.Mr.
DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286721_a_288050]
-
de Shakespeare, Gulliver în țara piticilor de Swift, Spovedania unui medic de Arthur Conan Doyle, Duelistul de I.S. Turgheniev, Povestiri fantastice de E.T.A. Hoffmann, Vechiul Heidelberg de W. Meyer-Förster ș.a. Nu fără o anume dexteritate, dovedită și în numeroase sonete, D. pastișează pe rând toate formulele și manierele artistice, arătând oarecare atașament celei a lui Fr. Coppée, din care traduce copios. Singurele sale plachete (În zări de foc și Drumul sângelui), deși pornesc din fapte trăite, alunecă repede într-un
DAUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286701_a_288030]
-
spaimă și de moarte, în corespondențe care indică cunoașterea tehnicii simboliste. Cu insistență se perindă vedenii ale pustiului, teritoriu înghețat sau deșert de nisip spulberat. Aici s-au pierdut „emiri fatidici”, simboluri ale unei vârste a iluziilor și îndrăznelii (Spleen; sonetul a fost considerat un posibil punct de plecare pentru Noaptea de decemvrie a lui Al. Macedonski). Chiar dacă în cazul lui deseori este vorba de simplă poză, D. se numără între cei dintâi „nevrozați” ai literaturii noastre. El este un citadin
DEMETRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286725_a_288054]
-
ideal. Receptivitatea față de poezia simbolistă, vizibilă în tematică și în unele procedee de expresie, coexistă cu note parnasiene. Viziunile mitologice din Pygmalion, Imn la Afrodita, evaziunea exotică, cultul frumosului și exercițiul formelor fixe țin de idealul parnasian. D. a cultivat sonetul, a încercat rondelul, pantumul, sonetul dublu, sextina. El este și autorul unui volum de Opere dramatice (1905), cuprinzând un basm versificat, Dafin Făt-Frumos și frumoasa Ileana, melopeea Renegatul (1893) și poemul dramatic Visul lui Ali (1913), compuneri hibride, monotone și
DEMETRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286725_a_288054]
-
vizibilă în tematică și în unele procedee de expresie, coexistă cu note parnasiene. Viziunile mitologice din Pygmalion, Imn la Afrodita, evaziunea exotică, cultul frumosului și exercițiul formelor fixe țin de idealul parnasian. D. a cultivat sonetul, a încercat rondelul, pantumul, sonetul dublu, sextina. El este și autorul unui volum de Opere dramatice (1905), cuprinzând un basm versificat, Dafin Făt-Frumos și frumoasa Ileana, melopeea Renegatul (1893) și poemul dramatic Visul lui Ali (1913), compuneri hibride, monotone și de un nivel artistic scăzut
DEMETRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286725_a_288054]
-
din Paris). A tradus, cu talent și meșteșug, piese reprezentative din poeții preferați: Cântecul toamnei și Colocviu sentimental din Verlaine, câteva dintre Himerele lui Gérard de Nerval, din Baudelaire, Abel și Cain, Urâtul, Femeia. A adaptat - primul în literatura română - sonetul lui Rimbaud, Voyelles. Articolele sale, Arta nouă, Literatură și artă (1896), au fost, odată cu cele ale lui Macedonski și Șt. Petică, între puținele luări de poziție teoretice prosimboliste din acel moment de început al modernismului. Prin cea mai mare parte
DEMETRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286725_a_288054]
-
literar și artistic”, „Propilee literare” ș.a. Împreună cu Tudor Arghezi, scoate, în 1904, publicația „Linia dreaptă”, iar din 1923 conduce colecția „Biblioteca pentru toți”. Versurile lui D. au fost strânse într-un prim volum în 1901. Au urmat Trepte rupte (1906), Sonete (1914), Canarul mizantropului (1916), Fecioarele (1925) și Cocorii (1942). Dacă în volumul de debut poeziile vădesc stângăcie a construcției, cu al doilea se observă renunțarea la clișeul romanțios și încercarea de aflare a unui drum propriu. În peisajul începutului de
DEMETRIUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
încercarea de aflare a unui drum propriu. În peisajul începutului de secol, poetul se remarcă prin delicatețea sentimentului și prin discreția afirmării lui. În genere, iubirea a fost aceea care l-a călăuzit. Faptul se vădește mai ales în volumul Sonete, unde sunt incluse versuri rafinate, cu tentă simbolistă, care îmbină meditația cu irizările florale. Autorul este un virtuoz al prozodiei și al rimei, posedând, totodată, și arta condensării imagistice. Împreună cu Mihai Codreanu, el a contribuit substanțial la impunerea sonetului în
DEMETRIUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
volumul Sonete, unde sunt incluse versuri rafinate, cu tentă simbolistă, care îmbină meditația cu irizările florale. Autorul este un virtuoz al prozodiei și al rimei, posedând, totodată, și arta condensării imagistice. Împreună cu Mihai Codreanu, el a contribuit substanțial la impunerea sonetului în literatura noastră. D. a fost și un prozator prolific. Nuvelist spornic, a început cu volumul Puterea farmecelor și alte nuvele (1913). Cântăreața (1916) este o carte care a obținut un premiu academic. Școala profesională „Arhiereul Gherasim” (1916), Dragoste neîmpărtășită
DEMETRIUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
prilejul unor lecturi de calitate. D. a făcut numeroase, și corecte, traduceri din Balzac, Dickens, Blasco Ibañez, Merejkovski, Shakespeare, Stendhal ș.a. SCRIERI: Versuri, Buzău, 1901; Trepte rupte, București, 1906; Tinerețea Casandrei, București, 1913; Puterea farmecelor și alte nuvele, București, 1913; Sonete, București, 1914; Canarul mizantropului, București, 1916; Cântăreața, București, 1916; Școala profesională „Arhiereul Gherasim”, București, 1916; Motanul ucigaș, București, 1918; Dragoste neîmpărtășită, București, 1919; Păcatul rabinului, București, 1920; Orașul bucuriei, București, 1920; Strigoiul, București, 1920; Domnul colonel, București, 1920; Matei Dumbărău
DEMETRIUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
funcționat ca redactor la Radioteleviziunea Română, iar între 1970 și 1984, ca redactor la „România liberă”. Un timp liber profesionist, conduce după 1990 agenția I.D. Press International. A debutat în 1966, în revista „Luceafărul”, iar prima carte de versuri, Aproape sonete, îi apare în 1969. Pentru Scene de vânătoare (1981) a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor, iar pentru Starea provizorie (1984), cu Premiul Asociației Scriitorilor din București. A mai fost distins cu premii la festivalurile internaționale de la Varșovia, Sarajevo, Smederevo
DRAGANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286846_a_288175]
-
1984), cu Premiul Asociației Scriitorilor din București. A mai fost distins cu premii la festivalurile internaționale de la Varșovia, Sarajevo, Smederevo. A colaborat la mai toate revistele literare din țară și a mai semnat cu un singur pseudonim: Speusip. Cu Aproape sonete, D. încearcă să reimpună forma fixă de poezie într-un moment în care versul liber aproape se clasicizase. Gestul nu este polemic, cum ar putea să pară, ci dovedește o intuire exactă a propriilor disponibilități. Bun meșteșugar al alcătuirii versurilor
DRAGANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286846_a_288175]
-
obosit cu emoții destrămate și muzicale, fugar melancolice”. A mai semnat și volumul de reportaje Fotografii fără retuș (1974, în colaborare cu Mihai Creangă) și Convorbirile de joi (1988), ce cuprinde textele radiodifuzate în cadrul emisiunii cu același titlu. SCRIERI: Aproape sonete, București, 1969; Discurs împotriva metodei, București, 1971; Poeme mecanice, Cluj, 1973; Fotografii fără retuș (în colaborare cu Mihai Creangă), București, 1974; Grădina de iarnă, Cluj-Napoca, 1980; Scene de vânătoare, București, 1981; Camera albă, București, 1982; Starea provizorie, București, 1984; Convorbirile
DRAGANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286846_a_288175]
-
Convorbirile de joi, Cluj-Napoca, 1988; Alice în țara noțiunilor, București, 2000; Claudia-San sau Poemul celular, București, 2000; Noapte iugoslavă, pref. Lucian Raicu, București, 2001; I fedeli d’amore, pref. Octavian Soviany, București, 2001. Repere bibliografice: Dan Laurențiu, Ion Drăgănoiu, „Aproape sonete”, LCF, 1969, 16; Vasile Rebega, „Aproape sonete”, AFT, 1969, 4; Sergiu Adam, „Aproape sonete”, ATN, 1969, 5; Nicolae Baltag, „Aproape sonete”, „Scânteia tineretului”, 1969, 6212; Damian Necula, „Aproape sonete”, VR, 1969, 8; Virgil Andriescu, „Aproape sonete”, CRC, 1969, 42; Dumitru
DRAGANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286846_a_288175]
-
țara noțiunilor, București, 2000; Claudia-San sau Poemul celular, București, 2000; Noapte iugoslavă, pref. Lucian Raicu, București, 2001; I fedeli d’amore, pref. Octavian Soviany, București, 2001. Repere bibliografice: Dan Laurențiu, Ion Drăgănoiu, „Aproape sonete”, LCF, 1969, 16; Vasile Rebega, „Aproape sonete”, AFT, 1969, 4; Sergiu Adam, „Aproape sonete”, ATN, 1969, 5; Nicolae Baltag, „Aproape sonete”, „Scânteia tineretului”, 1969, 6212; Damian Necula, „Aproape sonete”, VR, 1969, 8; Virgil Andriescu, „Aproape sonete”, CRC, 1969, 42; Dumitru Micu, „Aproape sonete”, RL, 1969, 43; N.
DRAGANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286846_a_288175]
-
celular, București, 2000; Noapte iugoslavă, pref. Lucian Raicu, București, 2001; I fedeli d’amore, pref. Octavian Soviany, București, 2001. Repere bibliografice: Dan Laurențiu, Ion Drăgănoiu, „Aproape sonete”, LCF, 1969, 16; Vasile Rebega, „Aproape sonete”, AFT, 1969, 4; Sergiu Adam, „Aproape sonete”, ATN, 1969, 5; Nicolae Baltag, „Aproape sonete”, „Scânteia tineretului”, 1969, 6212; Damian Necula, „Aproape sonete”, VR, 1969, 8; Virgil Andriescu, „Aproape sonete”, CRC, 1969, 42; Dumitru Micu, „Aproape sonete”, RL, 1969, 43; N. Florescu, „Aproape sonete”, IL, 1969, 12; Corina
DRAGANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286846_a_288175]
-
Raicu, București, 2001; I fedeli d’amore, pref. Octavian Soviany, București, 2001. Repere bibliografice: Dan Laurențiu, Ion Drăgănoiu, „Aproape sonete”, LCF, 1969, 16; Vasile Rebega, „Aproape sonete”, AFT, 1969, 4; Sergiu Adam, „Aproape sonete”, ATN, 1969, 5; Nicolae Baltag, „Aproape sonete”, „Scânteia tineretului”, 1969, 6212; Damian Necula, „Aproape sonete”, VR, 1969, 8; Virgil Andriescu, „Aproape sonete”, CRC, 1969, 42; Dumitru Micu, „Aproape sonete”, RL, 1969, 43; N. Florescu, „Aproape sonete”, IL, 1969, 12; Corina Popescu, „Discurs împotriva metodei”, RL, 1972, 3
DRAGANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286846_a_288175]