5,679 matches
-
ne înșelăm și să ne închipuim că vedem ceea ce dorim să vedem. Am adus atunci animalul într-o cameră închisă și l-am pus pe o placă de fier. Când am atins placa cu cârligul de cupru fixat în măduva spinării, am observat aceleași contracții spasmodice ca și mai înainte. Am încercat și cu alte metale și am obținut același rezultat, mai mult sau mai puțin violent. Nu se producea nici un efect atunci când se foloseau materiale neconductoare. Acest fapt, destul de surprinzător
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
acest ordin nu pare oare a fi fost scris sub domnia monahală a Mariei Tereza? Regulamentul se încheie cu o recomandare foarte paternă: dacă cititorului nu-i convin condițiile menționate mai sus, acesta e rugat să-și ia picioarele la spinare cât mai repede. "Asta e, spunea un glumeț nepriceput, o somație de a-ți lua tălpășița... în alte terme." Cel mai cuminte e să te-nclini și să taci... fără a murmura, precum grenadierul lui Scribe. Nu lipsesc compensațiile. În
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
într-un leagăn îngust de răchită sau de coji, agățat de gâtul lor printr-o curea mare. Dacă țâncul plânge, ele îl aduc la sânul lor cu o singură mișcare a mâinii, îl alăptează și, de îndată ce adoarme, îl reașează pe spinare, apoi își continuă greaua trudă. Bietele creaturi sunt istovite și îmbătrânesc înainte de vreme făcând această muncă zdrobitoare. Câte femei de douăzeci și cinci de ani, încrețite de riduri, ofilite, abătute! Inspiră milă când le vezi, aplecate sub povară, târându-se în fiecare
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
a dat câștig de cauză, cheltuielile de judecată compensându-se reciproc. Cât despre dna D., după ce a urzit atât de perfid această intrigă, își închise ușa d-lui A..., care se duse să-și ascundă rușinea și să-și repare spinarea la apele termale din Germania. Frații inamici Doi frați iubeau o tânără fată foarte nostimă, foarte cochetă; această dublă curte era încurajată, acceptată chiar, până într-atât încât fratele mai mare, cuprins de o gelozie extremă, vru să pună capăt
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
să-și stăpânească caii. Asasinul profită de această oprire pentru a se repezi, ținând un pistol cu două țevi, pe care îl descărcă de la o distanță foarte mică asupra președintelui consiliului. Dl Catargiu, lovit în jugulara dreaptă și în șina spinării, căzu fulgerat; moartea fu instantanee. Nu se afla niciun martor în apropierea mașinii; asasinul putu să scape sărind balustrada șoselei. Pistolul fu găsit sub mașină; se descoperiră de asemenea în râpă o bluză și o barbă falsă de care ucigașul
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ale factorului dat, nefiind indicatoare, sau valoarea ei poate fi numită indiferentă. Categoria economică Al. - alimentare Fr. - furajere Me. - melifere Md. - medicinale Tx. - toxice In. - industriale De. decorative ÎNCRENGĂTURA PTERIDOPHYTA CLASA POLYPODIOPSIDA ORD. POLYPODIALES FAM. ASPLENIACEAE *Athyrium filix-femina (L.) Roth (Spinarea lupului) - H., Cosm. Frecv., se.go.-e.bo.; L4TXC3U7RXN6; Athyrio - Piceetalia, Adenostyletalia, Fagetalia, Alnion incanae, Md., Tx. *Dryopteris filix-mas (L.) Schott (Ferigă) - H., Euras. Frecv., z.st.-e.bo.; L3TXC3U5R5N6, Fagetalia, Querco-Fagetea, Md., Tx. -Gymnocarpium robertianum (Hoffm.) Newman (Phegopteris robertiana
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
nechezam după iepe și ele ne răspundeau din zarea câmpiei cine știe de pe ce miriște îndepărtată". Ne duceam la ei și întorceau capetele în întunericul grajdu- lui, întîmpinîndu-ne cu nechezaturi joase, de recunoaștere. Tata le vorbea, le punea mâna pe spinare, îi întreba ca pe niște oameni ce vor, ceva nu e în regulă, s-au încurcat în vreun lanț, nu mai aveeau fîn?... Totul era în ordine, ne întorceam și adormeam și noi de îndată în timp ce astrele luminau, cu lumina
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
spectacolul viciilor umane (la care câteodată luau parte din gros, fie prin moravurile lor, împinși de propria natură, fie prin scepticism filosofic, insinuat în conștiință de lipsa de moralitate a contemporanilor) și care acasă la ei, fără dificultate, lepădau din spinare haina lor murdărită și începeau să scrie trimițând interogații lui Dumnezeu. - Vezi?! a exclamat. E posibil. Un sceptic român spune că inteligența înseamnă adaptare, iar experiența e sursa cunoașterii. Spiritul uman are inepuizabile fețe și multiple mijloace de a-și
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
într-o văgăună, cu o grămadă de cățelandri schelălăind de foame și de neputință care se repezeau în el să-l sfârtece. Dar de oriunde îl apucau, nu reușeau nimic, calul rezista. Își înfigeau dinții în burtă, în pulpe, în spinare, se propteau în picioare bâțâind din cap și scheunând. Prima îmbucătură, care ar fi deschis drumul celorlalți, le scăpa. De unde? Din ce loc? Am stat mult să-i văd ce fac și mă uitam la ei râzând. Nu era printre
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
porumb că vă bat." Și îi băteam când, atrași de știuleți, părăseau miriștea și jefuiau porumbul. Dar se supuneau, reveneau la iarba cuminți, iar eu îmi vedeam de citit. Seara îi despiedicam și îi legam cu căpestrele. Mă urcam pe spinarea celui din stânga, nu complet, nu-l încălecam, dădeam piciorul într-o parte și plecam. De ce n-o luau razna? Totuși, câteodată se speriau, ciuleau urechile, băteau din picioare cuprinși de panică și sforăiau, gata s-o ia la goană bezmetică
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
nu-l încălecam, dădeam piciorul într-o parte și plecam. De ce n-o luau razna? Totuși, câteodată se speriau, ciuleau urechile, băteau din picioare cuprinși de panică și sforăiau, gata s-o ia la goană bezmetică și atunci copilul de pe spinarea lor, ca o zeitate protectoare și suverană, trăgea de căpăstru și îi striga pe nume: "Zamfir, Frunza, stai!" Și îi răsuceam pe loc și îi băteam cu palma pe ceafă. Nici n-aveam în mâna un bici. Ridicau capetele, panica
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
surâs. El stătuse la pușcărie pentru ideile lui, ceva dramatic se produsese în timp ce eu eram copil, nu știam încă de ce și vroiam să aflu. Și Paul Georgescu stătuse, dar de câte ori îl întrebam, păstra o tăcere. - Puneți prea multe sarcini pe spinarea artei, i-am spus totuși. Dacă artistul simte alte greutăți decât cele pe care și le pune singur, dă îndărăt neliniștit... - De ce? a tresărit el. - Eu știu de ce? Nu pot să vă spun de ce. Artistul trebuie să fie liber, să
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
-l dea jos pe general... - Au vrut să-l dea jos pe general? - Au vrut... -Și? - Și generalul a scos armata și i-a belit pe toți... - Când Nilă? -Azi... - Și nu mai sunt la putere? Nilă se îndoi de spinare, își vîrî mâinile, în buzunarele pantalonilor și nu-mi, răspunse. Semăna cu un cal nepăsător care își scărpina cu dinții un genunchi. - Nu mai sunt, șopti el parcă cu melancolie. Și după puțină gândire puse mâna pe clanță. Nu înțelegeam
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
scârbii de el și îmi cumpărai de la magazinul din comună alta. În sfârșit blondul inginer sosi într-o bună dimineață și ne luă cu el pe câmp. Nu era nici un șantier, urma să se deschidă. Ne dădu să ducem în spinare niște scule, alți oameni veneau cu țăruși, ajunserăm la câmpie întinsă. Inginerul bătu un țăruș colorat, aranja trepiedul și ne trimise în depărtare cu alți țăruși. Ne spuse să ținem unul în mână. El se așeză în fața trepiedului ca un
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
ani, dar ai fi zis că are douăzeci și cinci după felul insidios cu care cuvântul lui intra și ieșea din lucruri, cunoscîndu-le toate fețele, și după felul bătrânicios cum îi fugeau privirile, fără să comunice de îndată ce vedea. Îi dădeam pumni în spinare să vorbească, să răspundă când îl întrebam: "Cum dracu ai ajuns tu în școală? De învățat înveți prost, hoț ești și ai și bursă ca Dobrinescu!" Își arăta dinții într-un surâs încremenit, încă inocent, și nu zicea nimic. Pentru
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
din el seara înainte să adormim, câștiga ceva mai bine și plăti el lemnele să ni se facă foc, bineînțeles numai o dată pe zi, să fie cald spre seară, când se întorcea el de la un depozit unde căra ceva cu spinarea. Și într-o zi îmi veni o idee. Era mică, dar trebuia încercat. Să mă duc, mi-am spus, la băiatu-ăla care vrusese să mă publice în efemera lui revistă Albatros, anul trecut prin primăvară, când îi trimisesem o
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
și curat, oile pășteau liniștite iarbă grasă, brânza ieșea mai bună, ograda era plină de păsări, grădina noastră de legume râdea În soare, iubirea intra pe ușă, pe geam, ca un parfum. Vara, abia așteptam vacanța. cu tălpile goale la spinare (nu simțeam colbul fierbinte și nici durerea când mă tăiam În vreun ciob,/ mă opream la gârlă, plecam doar atunci când mi se făcea foame și sete și nu mă opream În bucătărie ci În movila de pepeni de lângă fântână aduși
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
ne bage În seamă; lui Îi trebuie doar semnătura noastră și gata! Nu-ți mai face atâtea iluzii! - Dacă eram așa de importanți pentru președinte trimitea o mașină după noi, nu veneam cu trenul și nu făceam toată cheltuiala pe spinarea Vasilica Ilie 118 primăriilor noastre! spuse Dumitrică. Sau, cel puțin, trimitea pe cineva cu mașina și ne lua de la hotel, să ne ducă la Palatul Cotroceni. - Ei, haide, mă’, nu mai fiți așa de cârcotași! Bucurați-vă, o să devenim celebri
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
de la început, spre deosebire de meningiomul care evoluează secundar sarcomatos! Este o tumoare foarte rară. Se descriu: 4.2.1. Sarcomatoza difuza a leptomeningelor Se întâlnește mai ales la copii și prezintă: MACROSCOPIC - Opacifierea lăptoasă a meningelor în jurul creierului și a măduvei spinării, înglobând vase și nervi (seamăna foarte mult, macroscopic, cu o leptomeningită !) - Se constată prezența unei tumori care pătrunde în creier (uneori) MICROSCOPIC (Fig. 14) - Celule mici, asemanatoare limfocitelor - Celule alungite - Celule poligonale Nucleii celulelor amintite mai sus sunt bogați în-cromatină
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
Când bolnavul se chinuiește și de cârcei, atunci să acopere partea bântuită cu cataplasme cu muștar cât de tare, nu numai pe mâini, dar și pe picioare și pe tot pântecele și pe tot spatele, iar mai vârtos pe lungul spinării". De câtva timp - mai scrie medicul - s-au întrebuințat cu folos și frecăturile mercuriale în mare doză, de la patru până la șase pe zi". În sfârșit, doctorul Estiotu își încheie recomandările cu indicații pentru dieta bolnavului: Mîncarea să fie pe cât se
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
fel de pesmet mâinile mari și păroase ce strângeau puternic lemnul, de o parte și de alta a lamei scrâșnitoare. După fiecare doagă retezată, de câteva clipe nu se mai auzea decât zgomotul motorului. Yvars, aplecat pe rindea, își simțea spinarea obosită. De obicei, oboseala venea mai târziu. Era limpede că în aceste săptămâni, în care stătuse degeaba, își pierduse deprinderile de a lucra. Dar în același timp se gândea că munca manuală când nu-i numai muncă de precizie, devine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
Yvars se îmbrăcă fără să se mai spele, le spuse și el bună seara, dar din toată inima, și toți îi răspunseră cu aceeași căldură. Ieși repede, se duse la bicicletă și se urcă pe șa, simțind iar oboseala din spinare. Începu să străbată orașul forfotind de lume în înserarea care se lăsa. Mergea repede voia să ajungă cât mai repede la casa lui bătrânească și la terasă. Se va spăla în spălătorie, și apoi va sta să privească marea, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
fel încât să poată fi văzută, o bucățică de stâncă jilavă, pe care se grăbi s-o ascundă cu grijă în pumn, chiar înainte de a se fi îndepărtat cu totul. Un alt bărbat intră după el în grotă, încovoindu-și spinarea. D'Arrast se întoarse și privi. În jurul lui pelerinii așteptau, fără să-l vadă, neclintiți sub ploaia care curgea din copaci în văluri subțiri. Aștepta ca și ei, în fața grotei, în aburul ploii, și nu știa ce. De o lună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
când inima mea sângerează cuvinte? Metamorfoză Orașul acesta în care trăiesc este plin de umbre; le aud cadența pașilor ca a unui batalion de cercetași ieșiți din cazarmă. Când mă plimb pe strada principală, umbrele mi se aruncă insolente în spinare; le simt bocancii reci de plumb. Dar coloana vertebrală stă dreaptă, nu cedează sub greutatea lor. Trec pe lângă clădirile vechi zidurile degajă miros de urină; mă minunez pentru că astăzi nu am văzut niciun câine pe stradă. Deodată umbrele clădirilor le
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
de plumb. Dar coloana vertebrală stă dreaptă, nu cedează sub greutatea lor. Trec pe lângă clădirile vechi zidurile degajă miros de urină; mă minunez pentru că astăzi nu am văzut niciun câine pe stradă. Deodată umbrele clădirilor le înghit pe cele din spinarea mea; simt cum plutesc ca un fulg, mă transform într-un ciorchine de strugure, mă agăț de bolta dintre două clădiri, unde umbrele nu ajung niciodată. Promisiune O să renasc, nu voi muri chiar dacă aș fi sămânță pe-o lespede... Cu
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]