3,670 matches
-
cât și controlul bulimiilor, al purgațiilor și al greutății; - a doua etapă elimină toate formele de control a greutății (regim alimentar, post, sport...) și modifică cognițiile disfuncționale care accentuează comportamentele bulimice; - a treia etapă conține tratamentul insatisfacției corporale și a stimei de sine diminuate. Ea îl învață pe pacient cum să-și rezolve problema și cum să se afirme pe sine; - ultima etapă vizează prevenirea recăderii. Rezultate Numeroase studii controlate dovedesc eficiența acestei terapii cognitiv-comportamentale. Ea realizează un procent de 40
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
terapii cognitiv-comportamentale. Ea realizează un procent de 40 până la 50% cazuri de abstinență și reduce cu 80% crizele de bulimie și vomismentele autoprovocate. Terapia acționează asupra tuturor simptomelor bulimiei (bulimii, purgații, restricție alimentară și preocupări corporale) și asupra psihopatologiei asociate (stimă de sine, depresie și adaptare socială). Acțiunea sa este rapidă și nu provoacă decât 15 până la 20% cazuri de abandon. Rezultatele sale se mențin în mod satisfăcător pe o perioadă cuprinsă între șase luni și un an. Eficiența sa este
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
unor evaluări regulate. Obiectivele terapiei bulimiei - Stoparea crizelor de bulimie și a comportamentelor de purgație. - Normalizarea alimentației (în ceea ce privește regularitatea, cantitatea și diversitatea). - Modificarea atitudinilor negative față de greutate și de siluetă. - Tratamentul tulburărilor co-morbide (depresie...). - Ameliorarea problemelor subiacente sau asociate (slabă stimă de sine, anxietate socială, perfecționism clinic, anxietate de performanță...). - Prevenirea recăderilor. Evaluare clinică Primele convorbiri individuale urmăresc mai multe obiective: - stabilirea unei alianțe terapeutice, - evaluarea motivației pentru schimbare, - obținerea de informații utile pentru înțelegerea problemelor, - formularea unei teorii holistice și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sunt explicațiile celorlalți (părinți, medic...)? - Care sunt schimbările așteptate? De ce? De către cine? - Soluții avute în vedere sau deja încercate (cu rezultatele acestora)? C. Alte domenii neabordate spontan 1. Relații interpersonale (familia - „genogramă” -, partener, copii, prieteni, colegi...) 2. Perceperea propriei persoane (stimă de sine) - Autoportret (calități și defecte)? Surse de valorizare personală și de mândrie? - Imagine ideală de sine (exigențe personale și perfecționism)? - Imagine de sine în raport cu ceilalți? Afirmare de sine? 3. Perceperea fizicului propriu (experiență corporală) - Atitudini față de fizicul și de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
nu se simte capabilă să le atingă. Ea este de acord să consulte un psihiatru pentru „a dormi mai bine și a fi mai energică”. Va fi necesar să se desfășoare un travaliu terapeutic de mare amploare pentru a restabili stima de sine precară și a diminua insatisfacția corporală extremă. Desfășurarea terapiei Terapia începe, după două convorbiri inițiale care au contribuit la stabilirea unei relații de lucru, evaluarea precisă a situației clinice, definirea unei teorii holistice și a unei analize funcționale
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
revenire și banalizează exacerbarea temporară a cântăririlor și a „exercițiilor abdominale”. Sarcini de efectuat Terapeutul revine asupra problemei încrederii în sine, propunându-i să-și fixeze în fiecare săptămână un obiectiv realist pe care să-l atingă în legătură cu alimentația, cu stima de sine, cu insatisfacția corporală și cu relațiile interpersonale. Gwen decide să-și diversifice alimentația, să suprime laxativele, să explice unei prietene din grupul de scout-iști că porecla „Ciuhurez stângaci” a rănit-o, să se cântărească de două ori pe
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se inspiră mult din abordarea transdiagnostică a terapiilor cognitive și comportamentale. In cadrul acestui model, adăugat schemei terapeutice generale inițiale, terapia adoptă module de intervenție specifice urmărind caracteristicile clinice ale pacientului. Aceste module iau în considerație, până în prezent, insatisfacția corporală, stima de sine, relațiile interpersonale și perfecționismul clinic. O terapie integrativă multimodală Terapia prezentată în acest caz are puncte comune cu o terapie integrativă multimodală. Ea asociază terapiei cognitiv-comportamentale clasice a bulimiei concepte și intervenții - strategice și tehnice - ale convorbirii motivaționale
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
un puternic motor de schimbare, permițând subiectului o bună conștientizare a consecințelor, deci a realității. Este necesar ca subiectul să prezinte el însuși argumentele în favoarea schimbării sale, ceea ce permite terapeutului să verifice dacă acesta este ancorat în realitate. Terapeutul încurajează stima de sine, astfel încât subiectul să creadă în posibilitatea schimbării, deci să-și dezvolte motivația. Pacientul trebuie să fie responsabil de alegerile sale și de punerea în practică a schimbării sale. Motivația nu este o certitudine constantă: ea oscilează pe parcursul unei
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Când consumam alcool, credeam că știu să spun „nu”. Dar exageram. 80 80 100 100 100 100 100 Moartea - Suferință personală și suferință provocată copiilor mei - Pericolul de a-mi trăi viața sub influența alcoolului - Pierderea controlului de sine - Pierderea stimei copiilor mei - Decăderea sub toate formele sale - Ascendentul celorlalți asupra mea - Depresia - Pierderea autonomiei - Să nu mai am locuință, să trăiesc în stradă 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 660 1000 Sonia constată că sunt mai
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mult apar problemele la nivelul performanței. Trebuie să fii bun, „eficient” și, pentru bărbat, să corespunzi imaginilor masculine de forță și de putere. Ori, terapeutul se confruntă mai ales cu bărbați care sunt în mare impas fizic (diserecție) și psihic (stimă de sine scăzută, angoasă de performanță...), departe de imaginile care, propuse ca model societății, creează o generație de frustrați cu performanță scăzută și conduc la disfuncții erectile (DE). Definiții DSM-IV R dă o definiție eficientă tulburării de erecție la bărbat
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
asupra atitudinii personale și motivației: - erecțiile vor fi calitativ mai bune deoarece pacietul va fi mai puțin angoasat și mai puțin agresiv față de partenera sa; - vor fi mai puține tensiuni în casă în legătură cu copiii; - pacientul va dezvolta o mai bună stimă de sine; - pacientul se auto-întărește: „Cred că sunt pe calea cea bună”. Convorbirea continuă în legătură cu ceea ce Hubert trebuie să modifice referitor la atitudinea sa personală și la persoanele din anturaj. El nu se mai simte amenințat sau agresat lucrând asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
forma, sănătatea și sunt fericite în cuplu. Asumându-mi problemele, consultând medicul personal. Rectificând ideile mele negative și false. Incetând să cred că omnipotența constituie o regulă. Modificarea consecințelor asupra individului îi permite lui Carolyn să acumuleze progresiv o excelentă stimă de sine. Carolyn -De fapt, problema soțului meu m-a ajutat să conștientizez o stare de mai bine. Mă simt atât de liniștită acum. Terapeutul - Pentru a continua, ce-ați făcut pentru a atenua consecințele asupra celor din jur? Carolyn
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
al persoanelor din anturaj pe care pacientul le percepe ca fiind asertive. Tehnicile de afirmare de sine se aplică și în cadrul grupurilor de "perfecționare", destinate pacienților care au lucrat deja bazele acestui domeniu, dar suferă și de un deficit de stimă de sine. Bibliografia prezintă câteva dintre acestea. O bună metodă pentru aceștia, care să-i ajute să-și învingă reținerile, este acceptarea ideii de a prezenta un model imperfect: pacienții nu au ce face cu un model perfect! ∗ Christophe Andrș
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
asociate unui anumit moment al vieții; este vorba uneori despre singurătate, asociată sau nu unor deficiențe de competență socială, sau unei probleme de doliu. Aceste persoane ar prezenta elementele unui prognostic terapeutic negativ cum ar fi o puternică ambivalență, o stimă de sine redusă, o greutate mică, comportamente și cogniții bulimice importante. Fairburn și Wilson, 1993; Vandereycken, 1996. American Psychiatric Association, 2000. Michel, 2002. Terapeuții discută împreună cu pacienta rezultatele evaluării pentru a o informa în legătură cu situația sa. Fairburn și Cooper, 1989
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o săptămână, pentru a trece la următoarea etapă, Dream. În această întâlnire au fost create imagini ale viitorului prin care oamenii au recreat condițiile care au dus la succese văzute din perspectiva nevoilor: de bază, de securitate, de apartenență, de stimă și de autoactualizare. Din analiza datelor a reieșit faptul că atenția membrilor echipei a fost concentrată în special pe nevoia de securitate. Ei au identificat o serie de succes, de momente în care s-au simțit cel mai bine în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
proprii pe termen lung care asigură dezvoltarea organizației (se referă la securitate și apartenență). 4. Șeful nu numai că este la curent cu activitatea și rezultatele echipei, dar cunoaște în detaliu activitatea și succesele fiecăruia în parte (se referă la stima de sine). 5. Ne simțim mulțumiți și bucuroși de mediul în care lucrăm și de oamenii pe care-i ajutăm prin activitatea noastră (se referă la autoactualizare și apartenență). 6. Lucrăm într-o relație de colaborare cu autoritățile publice și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Lucrăm într-o relație de colaborare cu autoritățile publice și cu organizațiile din domeniul asistenței sociale (se referă la autoactualizare). 7. Înțelegem misiunea organizației și lucrăm pentru oferirea unor servicii de calitate tuturor clienților noștri (se referă la autoactualizare și stimă de sine). 8. Suntem cunoscuți pentru capacitatea noastră de a ne mobiliza și de a răspunde solicitărilor venite din partea clienților și a beneficiarilor (se referă la stima de sine). 9. Ne recunoaștem unul altuia calitățile unice și deosebite, care sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
oferirea unor servicii de calitate tuturor clienților noștri (se referă la autoactualizare și stimă de sine). 8. Suntem cunoscuți pentru capacitatea noastră de a ne mobiliza și de a răspunde solicitărilor venite din partea clienților și a beneficiarilor (se referă la stima de sine). 9. Ne recunoaștem unul altuia calitățile unice și deosebite, care sunt contribuția fiecăruia la succesul organizației (se referă la stima de sine și apartenență). 10. Suntem o echipă interesată permanent de optimizarea serviciilor printr-o atitudine flexibilă, dinamică
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de a ne mobiliza și de a răspunde solicitărilor venite din partea clienților și a beneficiarilor (se referă la stima de sine). 9. Ne recunoaștem unul altuia calitățile unice și deosebite, care sunt contribuția fiecăruia la succesul organizației (se referă la stima de sine și apartenență). 10. Suntem o echipă interesată permanent de optimizarea serviciilor printr-o atitudine flexibilă, dinamică și proactivă (se referă la autoactualizare și apartenență). După proiectarea viitorului și construirea unei imagini complexe, comună tuturor membrilor organizației, a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
care o compun. Tabelul 4. Evoluția ierarhiei nevoilor în funcție de percepția satisfacerii acestora Rangul Ierarhia nevoilor în funcție de satisfacerea acestora la începutul intervenției Ierarhia nevoilor în funcție de satisfacerea acestora la finalul intervenției 1 Nevoi de bază Autoactualizare 2 Autoactualizare Nevoi de bază 3 Stimă Stimă 4 Apartenență Securitate 5 Securitate Apartenență Observăm că sistemul de valori și credințe ale unei organizații sunt dependente de membrii săi. Sistemul organizației pe care am studiat-o și asupra căreia am intervenit prin ancheta apreciativă a înregistrat o
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
prima lectură, această declarație seamănă cu o insultă la adresa filozofiei Luminilor și ambiției sale de a guverna un univers în raport cu care nu are nici un fel de experiență practi-că. Însă ea ascunde alte subînțelesuri. Pe de-o parte, Herder afectează o stimă fără de margini față de toate popoarele și toate națiunile; el condamnă ierarhia stabilită între națiunile civilizate și cele înapoiate, denunțînd tirania europenilor care duc peste tot cu ei "violența și injustiția"214. Pe de altă parte, totuși, el situează toate valorile
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
atît, îi găsesc înduioșători și recunosc într-o manieră absolut sportivă că Jeanne d'Arc este cea mai curajoasă femeie a tuturor timpurilor, în viziunea lor un fel de sufragetă medievală lovită de obscurantismul episcopului francez Cauchon. Cel mult această stimă este nuanțată, pentru francezi ca și pentru alții, de un fel de compasiune din partea lor. Pentru britanici, celelalte popoare au neșansa de-a trăi în ignoranța libertății, într-un soi de vast Orient ale cărui porți se deschid chiar din
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Această componentă rasistă nu avea prea mult a face cu ideologia lui Herder. Pentru Herder, comunitatea de limbă era aceea care definește identitatea unui popor, și nu zestrea sa genetică. Mai mult decît atît, Herder manifesta față de orice cultură o stimă care prefigura tendințele moderne ale relativismului cultural, cu totul opus deci atitudinii naziste care aplică fără restricție principiul superiorității neamului german sau arian asupra altora. Cel mai rău e că acest element caracteristic nu epuizează resursele de radicalism inedit ale
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
p. 71-72. footnote>. Importanța centrală a martiriului în Ortodoxie Persecuțiile vechi exhibă martiriul creștin în forma sa cea mai simplă și mai pură: moartea pentru mărturisirea numelui lui Hristos. Sub forma aceasta s-a bucurat în ochii creștini de o stimă pe care nu a putut-o egala nici un alt serviciu adus Domnului Hristos. Un mărturisitor creștin în așteptarea martiriului devine obiectul venerației<footnote Gerald Bonner, „Martyrdom: its place in The Church”, în Sobornost, 5, 2, 1983, p. 14. footnote>. Fratele
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
va fi finanțat la sfârșitul procesului de selecție, ne exprimăm speranța unei colaborări de succes în implementarea proiectului. Pentru informații suplimentare referitoare la întregul proces de selecție vă rugăm să consultați site-ul nostru www.minind.ro/oie.html. Cu stimă, Locul, data ................. Semnătura Anexa 6 GRILA DE VERIFICARE A ELIGIBILITĂȚII SOLICITANTULUI. Titlul proiectului: REZULTAT FINAL Notă: Proiectul va fi acceptat dacă primește calificativul DA la toate criteriile din lista de mai sus. Nume Evaluator Data Semnătura Anexa 7 GRILA DE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203247_a_204576]