4,034 matches
-
pervertească vidul dinăuntru și lipsa de profesionalism cu aere de erudiție și magnanimitate culturală (sau de altă natură, în funcție de specialitatea impostorului) care sunt jucate și trucate uneori cu destulă îndemânare. Vai, însă, de clipa decamuflării și a dării în vileag! Strivit în procesul demistificării la care este supus atunci când e descoperit, impostorul devine un deșeu. Iar deșeurile nu sunt, după cum bine se știe, întotdeauna reciclabile! Furunculul În fauna și flora României postcomuniste există încă un specimen demn de analizat: Furunculul sau
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
3 mitropoliți, la cei doi adăugându-se I.P.S. Daniel Ciobotea, când era încă la Iași și apoi când a inaugurat postul de radio Trinitas de la Vaslui, pregătesc o carte amplă deci, acum, informații puține. Ca simplă observație: I.P.F Daniel strivește cu inteligența Sa, cu erudiția, cu personalitatea Sa. I.P.F. PATRIARH DANIEL VIZIONAR Patriarhul Daniel, pe numele de mirean Dan Ilie Ciobotea, (n. 22 iulie 1951, satul Dobrești, comuna Bara, județul Timiș) este actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. A fost
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
în cele de mai sus. Secretul stă însă în aceea că toate "stadiile" între cel al plăcerii (cel "estetic) și cel strict religios și-au pierdut tot mai mult importanța pentru Kierkegaard. Iar "humorul" a fost strangulat și cu totul strivit între evanghelia plăcerii și cea a suferinței, Kierkegaard retractînd de fapt ceea ce descrisese ca gen superior, pur omenesc, de concepție despre viață. El a adus contribuții pline de rafinament la psihologia marelui humor, dar pînă la urmă nu lputut lăsa
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
mine ne așteaptă.“ Gălbenușul „În 1972, am avut un vis... Lumina lunii se reflectă în pavaj. Ecoul unor pași singuratici pe străduța îngustă. Aud cum se crapă o coajă. Mă uit în sus. Oul gigantic de deasupra mea se sparge, strivit între niște ziduri vechi. Lichidul călduț mi se varsă pe față. Atunci m-am trezit și am știut ce aveam de făcut. Trebuia să fotografiez Vise.“ Nici una dintre fotografiile sale nu este manipulată digital. Uneori, nu iese din camera obscură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
câte una, am tuns zero toate găinile din sat, smulgându-le penele. Una câte una. Mama era alcoolică și nu s-a supărat. Nici n-a știut c-am fost eu. Tata a murit a doua zi într-un accident, strivit de un stejar pe care cineva îl tăiase greșit. Tăietorii de lemne pot fi uneori foarte beți. Copacii înseamnă viață. Tăierea lor e un lucru rău și trebuie pedepsită. Drujba ucide. Atunci încă nu știam să țin în mână o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
Bogdan Romaniuc Richard Powers a câștigat National Book Award for Fiction, iar în 2007 scriitorul a fost finalist al Premiului Pulitzer. Intriga celui mai recent roman al său, Cel care cheamă ecoul, este simplă: „Un scrâșnet de frâne, zgomotul metalului strivit de asfalt, un strigăt frânt și apoi un altul trezesc cârdul (de cocori) din amorțire. Camionul se arcuiește prin aer, prăbușindu-se în spirală pe câmp. Un fior săgetează păsările. Își iau zborul clătinându-se, bătând din aripi. Covorul cuprins
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
Pământul, casa noastră a tuturor; Vor colecta deșeuri și le vor recicla; Vor apăra copacii de cei ce le rup crengile sau le crestează cu cuțitul trunchiurile; *Vor apăra florile de cei ce vor să le rupă sau să le strivească; Vor păstra puritatea apelor; Vor sădi pomi și flori ca lumea să fie o grădină înmiresmată; Vor proteja viețuitoarele de cei ce vor să le facă rău; Vor ocroti plantele rare, bijuteriile Pământului nostru drag,etc. Bătrânul Pământ le mulțumește
Coronița prieteniei by Inv. Constantinescu Adriana, Şcoala Sireţel, Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93019]
-
roman muzical? Nu știu dacă e chiar muzical. Dar polifonic, da. Pe scenă, intră În dialog toate instrumentele. Acordeonul și trompeta, dar și flautul ce hipnotizează masele pe terasa Corso. Și pieptenele, și beschia, și clopotele, și frunzele de arțar strivite Între buze, și iarba dracului... Ca să nu mai vorbesc de burlanele ce străjuiesc acoperișurile caselor, sau de liniile de Înaltă tensiune, de șinele de cale ferată, de trăsnetele și fulgerele ce se propagă din senin... Cât privește Marșul și Aria
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
plăcut și unele complet ridicole. Le amestec și vă las dumneavoastră plăcerea să le împărțiți în bune și „nebune“: „Becul din tavan se aprindea și se stingea și camera era luminată difuz de fosforescența produsă de sânii și pântecul Doinei strivindu-se și frecându-se de spinarea lui Robert, într-o mișcare încrucișată cu mișcarea circulară a șoldurilor lui Robert deasupra soră-si.“ - Radu Aldulescu „I-ar fi supt degetele de la picioare, unul câte unul, apoi două câte două și tot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
poate Să apară-n vreun cuvânt? Ne-a convins, din vorbă-n vorbă, Că-i voios, nevoie-mare, Și e vesel, când în ciorbă Nasu-și vâră, cu-ncântare. E în voal, vopsea, verdeață; Seva-și varsă; e-n covată; Nu-i strivit de vreme;-n viață, El viclean, viteaz se-arată. Vrăbiuța se ivește, Penele atent își zvântă; Viorel spre ea privește, Spre văzduh când se avântă. Ești copil isteț, cuminte; Poți ușor să afli dacă ,,V’’ apare în cuvinte. Câți de
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
două, apoi cu trei degete îmi bag limba în gaura curului, penetrând-o cu limba, în timp ce o trag cu degetele de clitoris și când mă ridic degetul lui Bobby alunecă din gaura mea afară și o întorc pe Jamie și strivindu-mă de ea prin spate, îi desfac fesele mici și încep să-mi vâr limba apoi să o scot în gaura curului și apoi îi strecor limba adânc în anusul ei și o țin acolo frecându-i clitorisul până când ea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
sugându-i pula... Jamie se ridică în pat și îl încalecă pe Bobby la nivelul șoldurilor. Se apleacă peste pula lui și o apucă cu o mână și apoi o trage spre pizda ei până când stă pe ea, aplecându-se, strivindu-l pe Bobby, presându-i sânii în față și Bobby îi apucă cu ambele mâini, sugându-le sfârcurile. Mă ghemuiesc între picioarele lui Bobby, care sunt între picioarele lui Jamie și îi desfac fesele și încep să-i bag degetul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
a șoptit: - Nu vezi că nici măcar nu e râios? Așa că am căutat mai departe. În fine, până la urmă a găsit unul convenabil, destul de slut. Amândouă am sărit în sus de bucurie. Era mare și lăbărțat, cam ca o pară zemoasă strivită de camion. Era chior, cu pielea rece, bălos și, bomboana de pe tort, pe burtă era plin de punctișoare portocalii, ca niște bobițe grețoase de icre. Avea o râie pe cinste. Era doișpe și douăzeci și cinci. Prima care l-a pupat, plină
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
sine, o frumoasă loialitate și o emoționantă dorință de sacrificiu. Această mică Italie izolată, scria Michelet 41, care încă juca un rol important în secolele al XV-lea și al VI-lea, luptându-se vitejește cu turcii, pare de atunci, strivită din toate părțile, să nu mai vrea să vadă și să știe nimic, să uite totul, să se retragă cu totul în sine. nefericirea fiecărei zile sufocă orice sentiment public. În schimb, sentimentele private, iubirea, dragostea pentru familie umplu sufletul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Galam, în Africa, un băiat și o fată au fost îngropați de vii sub poarta orașului. În 1850, în regiunea Tenasserim, doi condamnați la moarte a fost îngropați de vii în fundațiile orașului Tavoy. În Borneo și în Japonia era strivit un sclav sub temelia marilor edificii. În România, pe la 1850, zidarii aveau obiceiul de a măsura cu o trestie lungimea umbrei unui trecător, ca să-i fure umbra acestui nou Peter Schlemil; iar trestia era aruncată în temelie. Cel care suferise
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
mi-o fi!" Această mică scenă este o fermecătoare găselniță a lăutarului, care dă dovadă de o cunoaștere pătrunzătoare a sufletului femeiesc, atât de înșelător. Ghiță nu spune nimic, dar supărarea îi înzecește puterile și se repede asupra turcului, îi strivește coastele sub genunchi, îl face să scuipe sânge și acesta și dă sufletul. Ana strigă atunci: "Bravo, soțiorul meu!". Dar scumpul soț nu scoate o vorbă, ci încalecă și pleacă în tăcere. Ea îl urmează cu greu. El se oprește
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
tău!" Apucând-o de păr, îi taie capul. Și, înfigându-i-l în vârful unei căpițe de fân, pleacă spre o viață liberă cu aventuri sălbatice. Biata femeie, mică făptură plăpândă între mâinile acestor bărbați cumpliți și mândri care o strivesc ca pe o insectă! Soții și amanții sunt cei care dau marile lovitură și fac neasemuite isprăvi de vitejie. Dar femeile sunt cele interesante, emoționante, simpatice, pentru că ele iubesc, suferă și vibrează. Mai ales bărbatul este orgolios. Femeia este devotată
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Făt-Frumos o prinde pe vrăjitoare și o închide într-o piuă mare de piatră acoperită cu o stâncă și legată cu șapte lanțuri de fier. Dar bătrâna rostogolește piua și, în închisoarea ei de granit, ajunge acasă la ea: piua strivea pădurile și adâncea lacurile. Făt-Frumos urmărește dâra lăsată astfel și ajunge la un palat înconjurat de niște flori necunoscute, împodobite cu toate culorile curcubeului. Este sălașul Mamei-pădurilor, a cărei fiică, foarte frumoasă, se îndrăgostește pe loc de Făt-Frumos; îi arată
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
o muzică a sferelor sau o legendă diafană. În cântarea lui erau o delicatețe și o poezie cu adevărat fermecătoare. Geniul face ca forța și virtuozitatea prodigioase să pară numai secundare, sau acestea sunt atât de impunătoare încât parcă ești strivit și totuși ai vrea să salți de plăcere. N-am mai auzit nicicând ceva asemănător. Felul său de a cânta are o emoție care te vrăjește, ceva ca aburul albastru de pe struguri sau roua florilor, care le dă o frumusețe
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
-i binecuvânteze, ea pune în anaforniță o ostie otrăvită. Editha moare sub ochii preotului care o iubește și care primește de la propria lui soră confesiunea crimei. Cu o vigoare implacabilă și o acuitate necruțătoare, sufletele îndurerate sunt exacerbate, chinurile morale strivesc și fac să sângereze, să urle, să scrâșnească fibrele delicate ale inimilor femeiești. În culegerea pe care o citam mai devreme, Handzeichnungen, mai multe nuvele au aceeași caracteristică a durerii exasperate: Die Blutbuche (Sângerul), povestea tristă a unei prințese care
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Un Umberto Eco sau orice alt mare scriitor european ar trata cu maximum de seriozitate și ironie pornirea clinic-scriitoricească spre apocalipsă, spre tema individului sufocat de sistem. Vonnegut este unul dintre aceia care preamăresc romantic individul mic cât o furnică, strivit de o istorie mai degrabă corporatistă, decât nedreaptă. Europeanul e obsedat de destin. Americanul pare a fi obsedat de oprimarea economic-istorică și de rețeaua de control al individului. E o observație care poate fi aplicată și în popcultura fiecărei zone
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
joace cu jucăriile. Un alt grup de copii a fost lăsat din prima să se joace, lucru pe care l-au făcut cu mare plăcere. Grupul care a trebuit să aștepte s-a dovedit a fi foarte distructiv, aruncând și strivind jucăriile fără a se juca de fapt cu acestea. Mai mulți factori pot determina un astfel de comportament. Cercetările din teren au permis constatarea faptului că proximitatea țelului ar putea fi unul dintre factori. Harris (1974) a antrenat mai mulți
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
galben, sare, piper, 5 codițe de ceapă verde, 200 g smântână, 100 g iaurt, o lingură de ulei, o lingură de zeamă de lămâie Tocăm verdețurile, le condimentăm și le amestecăm cu smântâna, iaurtul, uleiul, oțetul și cu un ou strivit cu furculița. Turnăm acest sos pe un platou, peste care adăugăm ouăle tăiate în două cu gălbenușul în sus. Înfigem în fiecare ou câte o scobitoare cu măslină sau roșie și decorăm cu pătrunjel verde. PLATOU CU APERITIV Ficățel de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
vas făina, praful de copt și untul până se face compoziția ca fărâmiturile de pâine, apoi se adaugă zahărul, merele și stafidele. Se toarnă ceașca de vin, ouăle bătute și la urmă zmeura, apoi se amestecă ușor, ca să nu se strivească zmeura. Se toarnă compoziția în tavă și se dă la copt, la temperatură de 190 de grade; se lasă până când prăjitura devine aurie. Se lasă la răcit, apoi se pudrează cu zahăr. Se servește dimineața la cafea sau ca
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de esență de vanilie, 50 g zahăr tos, zmeură, pentru ornat 25 g ciocolată albă și 25 g ciocolată de lapte topită. Puneți gelatina cu 5 linguri de apă clocotită într-un vas la Bain-Marie și amestecați până se topește. Striviți zmeura, apoi adăugați sucul de lămâie, gălbenușurile și albușurile bătute spumă, bateți frișca, apoi adăugați esența de vanilie și zahărul. Amestecați cele 3 compoziții și apoi încorporați gelatina. Puneți într-un vas și răciți timp de 4 ore. Înmuiați vârful
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]