3,567 matches
-
Dumitru Stăniloaie” din Iași, unde am întâlnit profesori care au avut darul de a ne forma ca pe niște Apostoli, care aveau în timp să transforme catedra în amvon. Un simbol de recunoștință pentru toată strădania de atunci, din vremea studenției este și această lucrare, care vrea să arate că am înțeles bine pilda talanților. Prezenta lucrare scoate în evidență importanța atât a achizițiilor informaționale din cadrul grupului de elevi, cât, mai ales, a proceselor de formare și de autoformare care activează
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
1949, predase limbile română, franceză și rusă la gimnaziul din Dărmănești și la Școala Normală de Fete din Bacău. Cariera universitară (lector - 1953, conferențiar - 1969, profesor - 1976) este mărturia vocației didactice, bazată în egală măsură pe o excelentă comunicare cu studenții și pe o susținută activitate de cercetare în domeniul istoriei literare. În 1969 își ia doctoratul în filologie cu lucrarea „Dacia literară” (1840). Între 1982 și 1985 conduce Catedra de literatură română a Facultății ieșene de Filologie, iar din 1985
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
de doctor în filologie, cu teza Opera literară a lui Lucian Blaga, publicată în 1976. Între 1963 și 1965 a fost lector la Universitatea „Humboldt” din Berlin, iar între 1975 și 1978, la Universitatea din Graz (Austria). Debutează încă din studenție la „Gazeta literară” (1960), cu un articol despre teatrul lui Horia Lovinescu. Colaborează la „Contemporanul”, „Teatrul”, „Caiete critice”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Manuscriptum”, „Viața românească”, „Analele Universității București” ș.a. În 1969 publică primul volum, studiul Anton Pann. După
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287139_a_288468]
-
în capitolele respective. De la chestionar la baza de date: cum „traducem” întrebările în variabile SPSS?tc "De la chestionar la baza de date\: cum „traducem” întrebările în variabile SPSS?" Una dintre cele mai frecvente probleme cu care se confruntă cercetătorii (și studenții) care încep să lucreze cu baze de date mari este aceea de a transpune întrebările din chestionar într-o bază de date. Evident, problemei trebuie să i se dea atenție încă de la faza conceperii chestionarului: formularea întrebărilor și forma sa
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
special de foști și prezenți legionari - divizați În tendințe ce se autodușmăneau, foști ofițeri, foști și fideli antonescieni, cîțiva țărăniști de-ai lui Maniu, poate un liberal independent...”. În condițiile În care cei mai activi pe plan cultural au fost studenții care ajunseseră În Franța ca bursieri, veniturile lor nu le permiteau să susțină financiar o publicație. De asemenea, publicarea unei reviste Însemna numai costuri deoarece, așa cum afirmă Virgil Ierunca, „nici un abonament nu a fost plătit vreodată vreunei edituri din Paris
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
3. Curs de specializare pentru obținerea brevetului de ofițer electrician maritim-portuar CSOEMP 1.299 D. Cursuri obligatorii pentru personalul maritim-portuar cu atribuții specifice ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Ofițer securitate companie CSO 662 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. Ofițer securitate facilități portuare PFSO 662 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── III. CURSURI ORGANIZATE PENTRU STUDENȚII/ELEVII FORMELOR DE PREGĂTIRE APROBATE ÎN CONFORMITATE CU ART. 7 ALIN. (3) DIN OMTCT NR. 1.627/7.09.2006 1. Prevenirea poluării mediului marin MARPOL 73/78 - Inițial PPME-B 17 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. Limba engleză maritimă - Punte - Inițial ME-D-B 17 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3. Limba engleză
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239134_a_240463]
-
, Doina (19.VIII.1960, Oltenița), poetă și publicistă. Urmează Facultatea de Filologie a Universității din București, secția română-franceză (1982-1986). În timpul studenției frecventează cenaclul Universitas, condus de Mircea Martin. După absolvire va fi profesoară de limba și literatura română la Oltenița. Din 1990 lucrează în presă, la „Cotidianul”, Agenția Mediafax, „Cronica română” și „Dreptatea”. De asemenea, scrie scenarii și e realizatoare de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290292_a_291621]
-
Stănescu” (1991). Este, din 2002, director al revistei „Viața Basarabiei” și membru în colegiile redacționale a numeroase publicații din Republica Moldova și din România. Încă de când era elev publica notițe de lectură în gazeta raională din Lipcani (1957-1958). În anii de studenție colaborează activ cu recenzii și articole critice la săptămânalul „Cultura” și la revista „Nistru”. Editorial, debutează în 1968 cu micromonografia Mirajul copilăriei, un studiu dens despre poezia pentru copii a lui Grigore Vieru. Au urmat culegerile de articole Disocieri (1969
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
școală militară de ofițeri de rezervă, pentru ca la absolvire să i se încredințeze comanda unui pluton cu care luptă din nou pe front. Demobilizat, în 1945 își reia studiile de drept, absolvindu-le la Iași, în 1947. Încă din anii studenției se implică în activitatea Uniunii Tineretului Comunist și a organizațiilor aflate sub comanda directă sau sub influența Partidului Comunist, ca Apărarea Patriotică și Uniunea Patrioților. Intră în presa de partid, fiind, între 1948 și 1953, redactor la ziarul „Zori noi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
17.IX.1918, Răspopeni, j. Orhei), poetă și publicistă. Își începe studiile universitare la Iași, în 1937, și le termină la București, în 1942, fiind licențiată a Facultății de Litere și Filosofie. Publică de timpuriu și își continuă activitatea în timpul studenției. Scrie la „Pagini literare”, „Luptătorul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Transilvania noastră”, iar după 1959 colaborează la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Săptămâna”, „Secolul 20”, „Flacăra”, semnând și cu pseudonimele V. Banu, Vera Petri, Nirvana Runcu, Svetlana Russo, Adrian Niculescu ș.a. A fost președinta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289405_a_290734]
-
privind existența. Sentimentul lor total este așadar diferit de cel cercetat în prezenta lucrare. Această deosebire este însă atît de caracteristică încît este util să întîrziem asupra ei, pentru lămurirea obiectului nostru. 44. Socrate ca humorist În primul an de studenție, am asistat la susținerea unui doctorat, la care Sibbern a declarat, cu toată tăria, că viziunea lui Kierkegaard despre Socrate ca ironist este nejustă. În contrast cu aceasta, el a statornicit că Socrate este humorist; după Sibbern, o situație o excludea pe
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de a schița personalitatea ilustrului savant. Venit pe lume în 1843, la Copenhaga, H. Höffding a parcurs tot acolo toate preptele învățămîntului, răspunzînd, la terminarea lor, chemării la o catedră universitară. Încă de pe băncile liceului, îl descoperise pe Platon; în timpul studenției, stimulentele primite de la magiștrii săi au fost contradictorii: unii susțineau teologia, alții o gîndire filosofică liberă. Soluția imaginată de Kierkegaard l-a ajutat să iasă din această nedumerire; după ce pendulase el însuși între cele chemări, Kierkegaard hotărîse că se poate
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
literară a lui G. Călinescu (susținută în 1973). Colaborează la „Jurnalul literar”, „Bacăul”, „Moldova”, „Ateneul cultural”, „România literară”, „Luceafărul”, „Convorbiri literare”, „Ramuri” ș.a. Marcat de opera și personalitatea lui G. Călinescu, de care s-a simțit profund atras în anii studenției, A. se dedică cercetării contribuției artistice și jurnalistice a acestuia. Teza de doctorat, publicată în 1974, raportează insistent manifestările literare ale lui Călinescu la viziunea criticului, încercând să descopere noi corelații între planul teoretic și realizările artistice și să releve
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285236_a_286565]
-
C. (15.X.1906, Suseni, j. Argeș - 10.III.1999, Sigmaringen, Germania), etnolog și eseist. Este fiul Ioanei și al lui Christian Amzăr. Elev al lui Nae Ionescu, este și primul editor al cursurilor universitare ale acestuia, încă din perioada studenției (1926-1929). În 1929 și 1930 participă la două dintre campaniile sociologice ale lui D. Gusti. Face o călătorie de studii în Germania (ianuarie 1931 - august 1932), iar din august 1937 se stabilește, pentru o etapă mai lungă de specializare, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285329_a_286658]
-
natală, pe cele secundare la Liceul „Mihai Viteazul” din București (1933- 1941), devenind student la Facultatea de Drept a Universității din București (1941-1945) și, un timp, în paralel, la Facultatea de Litere, pe care nu a încheiat-o. Din anii studenției a fost angajat bibliotecar la Liceul „Mihai Viteazul” (1942-1948), după care a practicat scurtă vreme avocatura (1948-1950). S-a îndreptat apoi spre activitatea editorială, fiind redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1950-1968) și redactor-șef al Editurii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288072_a_289401]
-
persoane? a) numai și numai de soția dvs., pentru că ea este cea care v-a arătat ce Înseamnă dragostea b) de prietena dvs. Sacha cea cu nasul pe sus, nenorocita care a furat bagajul c) iubita dvs. de pe de vremea studenției, Venetia, cu care ați avut o scurtă aventură, dar de care nu ați pomenit niciodată, deci cum ați fi putut fi Îndrăgostit de ea? d) altele 4. Ce părere aveți despre părul lung, roșcat? a) E puțin cam exagerat și
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de la Guildhall, apoi dincolo de ușile masive de stejar. Înăuntru, zona de recepție e plină de mănunchiuri de baloane bleu și de bannere pe care scrie „Petrecerea foștilor absolvenți de la Cambridge“; un panou imens e acoperit cu poze vechi din vremea studenției. În fața mea, un grup de patru bărbați se bat unul pe altul pe spate, exclamînd „Nu pot să cred că Încă mai trăiești, tîmpitule!“. Și, În timp ce eu ezit, Întrebîndu-mă unde să mă duc, o fată În rochie roșie de seară
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
I.Cuza Iași, iar în 1960 a obținut titlul de Doctor în Medicină, specialitatea Biochimie cu teza Contribuții la studiul acțiunii oxido-reductoare a vitaminelor și la dinamica proceselor de fosforilare. Pregătirea în domeniul fiziologiei a început-o încă din timpul studenției în Laboratorul de Fiziologie de sub conducerea acad.prof.dr. Vasile Rășcanu. După terminarea studiilor, în 1948, în cadrul Catedrei de Biochimie nou înființată, dr. Alexandru Batcu a secundat pe primul titular al acestei discipline, prof.dr. Maria Sibi, în munca de punere a bazelor
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
ca student la Facultatea de științe naturale a Universității din Iași, formându-se ca biolog sub îndrumarea unei pleiade de mari profesori și oameni de știință: Paul Bujor, Ioan Borcea, Ion Simionescu, Ion Athanasiu, Constantin Motaș și alții. Încă din studenție (1930ă este numit preparator suplinitor, apoi asistent suplinitor la Laboratorul de Zoologie al Universității ieșene, iar între anii 1936-1953 este asistent și șef de lucrări la Stațiunea Zoologică Marină de la Agigea. În anul 1939 își susține, sub conducerea profesorului Ioan
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
ținând cursuri de înalt nivel științific și contribuind în acest fel la pregătirea a peste 40 de generații de specialiști în îmbunătățiri funciare. În afară de activitatea didactică, prof.ing. Leonida Guștiuc a desfășurat și o bogată cercetare științifică, începută încă din timpul studenției și concretizată în peste 60 de lucrări prezentate la numeroase sesiuni științifice din țară și străinătate și publicate în diverse reviste de specialitate. Ca preparator și apoi ca asistent, sub conducerea și îndrumarea prof.dr. Nicolae Florov, a executat numeroase cercetări
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Timișoara unde a frecventat între anii 1930-1933. Din pricina greutăților materiale a abandonat studiile de inginerie și a trecut la Universitatea din Iași, unde a învățat între anii 1933-1937, luându-și licența în matematică și licența în fizico-matematici. Încă din timpul studenției a început să lucreze, în 1935, cu profesorul Vintilă Șiadbei la Observatorul astronomic din Iași. Imediat după licență, a fost numit preparator la Laboratorul de mecanică de pe lângă Catedra de Mecanică rațională și aplicată, al cărei titular era prof. Simion Sanielevici
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Orlovschi a urmat studiile secundare la Liceul teoretic Ion Creangă din Bălți. În 1943 se înscrie la Facultatea de Construcții de la Institutul Politehnic din Cernăuți, pe care o absolvă în anul 1948, la Iași. Remarcându-se încă din anii de studenție, își începe activitatea în învățământul superior la disciplina „Statica Construcțiilor” la Politehnica ieșeană, în calitate de asistent al profesorului Anton Șesan, recunoscută personalitate a învățământului de construcții din țara noastră și creator de școală, colaborare care îi marchează activitatea de cercetare științifică
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
liceul din Bolgrad, în anul 1940. După absolvirea liceului se stabilește în România, unde se înscrie la Institutul de Medicină și Farmacie din Iași, Facultatea de Medicină Generală. În anul 1948 își susține doctoratul în medicină, specialitatea psihiatrie. În perioada studenției, când Institutul de Medicină și Farmacie Iași s-a refugiat la Alba Iulia, a desfășurat prima activitate medicală la circumscripțiile medicale locale din Ardeal, iar o perioadă a fost concentrat la Poiana Sibiu, la spitalele militare de campanie din timpul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
a avut o pleiadă de dascăli de renume național și internațional: Jules Nițulescu, Ion Enescu, Vasile Mârza, Al. Țupa, C.C. Dimitriu, Gh. Tudoranu, Gh. Chipail și alții. Pregătirea sa în specialitatea de Neurologie a început încă din anul VI de studenție când, în 1947, și-a ales ca stagiu de intern Clinica Neurologică, care funcționa atunci în incinta Spitalului Socola, în cadrul Catedrei de Neurologie, Psihiatrie și Endocrinologie de sub conducerea prof.dr. Leon Baliff. În anul 1948 a trecut la Spitalul Sf. Spiridon
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
din București, cu diplomă de bacalaureat. În același an a fost admisă pe primul loc la examenul de admitere la Facultatea de Electromecanică a Institutului Politehnic Gh. Asachi din Iași, poziție pe care a păstrat-o și în anii de studenție. În 1948, prin despărțirea Facultății de Electromecanică în Electrotehnică și Mecanică, a optat pentru Electrotehnică, secția de Trasportul și Distribuția Energiei Electrice. Din 1950, fiind încă studentă, a fost încadrată ca preparator la Facultatea de Electrotehnică. În următorii ani, a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]