11,661 matches
-
într-un mod eficient, creativ. În evaluarea adaptării de tip pedagogic trebuie luați, așadar, în vedere indicatori referitori la: gradul de operaționalizare a cunoștințelor însușite; nivelul de dezvoltare a aptitudinilor; discordanța între nivelul de performanță și nivelul de aspirație; experiența subiectivă a eșecului la învățătură. Cel de-al doilea aspect al adaptării/dezadaptării, menționat mai sus, se referă la capacitatea elevului de a relaționa cu profesorii și cu ceilalți elevi, de a interioriza normele școlare și valorile sociale acceptate. Cu alte
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
asociații (legături stabilite între imagini, între idei). Primii teoreticieni ai învățării n-au făcut decât să caute o demonstrație experimentală a acestui fenomen. E. Thorndike a fost însă criticat destul de vehement de J. Watson, acesta reproșându-i utilizarea de termeni subiectivi („succes”, „plăcut-neplăcut”), cât și graba de a aplica în învățământ constatările făcute pe șoareci. Watson a cerut să practicăm o psihologie strict obiectivă, observând numai stimulii, situațiile și răspunsurile (comportamentul). Psihologia sa a căpătat numele de „behaviorism” de la „behavior” (comportament
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
practicăm o psihologie strict obiectivă, observând numai stimulii, situațiile și răspunsurile (comportamentul). Psihologia sa a căpătat numele de „behaviorism” de la „behavior” (comportament). El a preferat doctrina lui Pavlov, întrucât acesta menționa numai coincidența a doi stimuli și nu folosea termeni subiectivi. Ca urmare, el a căutat să explice învățarea prin succesiune de reflexe condiționate, fiind însă contrazis de multe experiențe. De altfel nu se putea renunța la explicații privind aspectul intern al vieții psihice, singurul care justifică de ce, la exact aceeași
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
psihastenic spunea: „știu că ce spuneți e adevărat, rațiunea îmi spune că e adevărat, dar totuși nu mă pot convinge, mă îndoiesc!” Asemenea cazuri sunt însă foarte rare. Ceea ce se întâmplă frecvent este influențarea convingerilor de către motivație, afectivitate: judecățile devin subiective. Desigur, când e vorba de teoreme geometrice, nu e greu să fii obiectiv; situația se schimbă când faci aprecieri despre comportarea propriilor copii ori despre propria-ți competență profesională. Judecata adevărată, temelia cunoașterii, este cea fundamentată rațional, care se întemeiază
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mai ades conștientizării, gradul lor de spontaneitate este ridicat; Într-o comunicare cu dominantă verbală, cum este și cea didactică, CPV și CNV nu se adaugă verbalului, ci formează un întreg bine structurat, complex și convergent. 2.2. Comunicarea accidentală, subiectivă și instrumentaltc "2.2. Comunicarea accidental\, subiectiv\ [i instrumental\" Finalitatea actului comunicativ, conștientizată sau nu de „actorii” relației, a permis delimitarea altor trei tipuri de comunicare: cea accidentală, cea subiectivă și cea instrumentală (Zajonc, R., 1972). Comunicarea accidentală se caracterizează
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
este ridicat; Într-o comunicare cu dominantă verbală, cum este și cea didactică, CPV și CNV nu se adaugă verbalului, ci formează un întreg bine structurat, complex și convergent. 2.2. Comunicarea accidentală, subiectivă și instrumentaltc "2.2. Comunicarea accidental\, subiectiv\ [i instrumental\" Finalitatea actului comunicativ, conștientizată sau nu de „actorii” relației, a permis delimitarea altor trei tipuri de comunicare: cea accidentală, cea subiectivă și cea instrumentală (Zajonc, R., 1972). Comunicarea accidentală se caracterizează prin transmiterea întâmplătoare de informații care nu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
lipsei cretei și buretelui în momentul transcrierii la tablă a textului tocmai citit, îi prilejuiește profesorului o paranteză-remarcă la sistemul eficient al retroproiectorului, care l-ar fi scutit pe el de nervi și de blam pe elevul de serviciu. Comunicarea subiectivă are drept caracteristică faptul că exprimă direct (verbal, paraverbal sau nonverbal) starea afectivă a locutorului din necesitatea descărcării și reechilibrării, în urma acumulării unei tensiuni psihice (pozitive sau negative). Rămânând în context didactic, să observăm că în această categorie intră și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
să observăm că în această categorie intră și exclamația de surpriză la un răspuns deosebit („Bravo, copile!”) și tonul ridicat al reproșului („M-ați supărat!”) și palma care se abate asupra elevului. De altfel, diversitatea formelor de exprimare și comunicare subiectivă este extrem de mare, aici incluzându-se și mișcările de descărcare: elevul care-și răsucește automat șuvița de păr, doar-doar, va apărea răspunsul, eleva care-și tot aranjează bluza Ă care stă bine de altfel! Ă în timpul tatonării rezolvării, copilul care
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
actul didactic, fără ca acest fapt să excludă și prezența celorlalte două. Dacă, prin esența ei, orice comunicare didactică este și instrumentală, reciproca nu mai este valabilă. La fel, dacă o comunicare didactică poate fi, într-o anumită măsură accidentală și subiectivă, acestea din urmă nu sunt, prin finalitatea și procesualitatea lor, și didactice. 2.3. Implicații psihopedagogicetc "2.3. Implicații psihopedagogice" Analiza formelor comunicării (2.1; 2.2) ne permite acum evidențierea unor aspecte demne de luat în seamă într-o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o stare pozitivă pe care o numim plăcută; când, dimpotrivă o situație e în contradicție cu ceea ce dorim, apare o impresie negativă, caracterizată ca neplăcută. Nu există afecte indiferente, dacă putem vorbi de o polaritate a lor. b. Afectele sunt subiective, în sensul dependenței lor de trebuințele noastre actuale. Un pahar cu apă rece vara când e cald și ne este sete ne face plăcere. Aceeași apă iarna, pe un ger de -250C, când ne e frig și tremurăm, ne displace
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
eșecuri reale, există în realitatea școlară și numeroase situații de false eșecuri școlare sau încercări de exagerare ori diminuare de către unii elevi a nereușitelor lor de moment. Aceste situații evidențiază faptul că insuccesul școlar reprezintă, în mare măsură, o noțiune subiectivă, deoarece autoaprecierea negativă cu privire la sine și neîncrederea manifestată în propriile capacități pot influența formarea rapidă a impresiei de incompetență personală sau de nereușită în raport cu sarcina propusă. Astfel, timizii autentici, indecișii, resemnații, apreciază, de obicei, în mod exagerat dificultatea sarcinilor școlare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mic eșec înregistrat îi determină pe acești elevi să se devalorizeze și mai mult și să dezvolte o teamă de eșec, pe care-l vor privi ca pe o fatalitate. Faptul că eșecul școlar reprezintă, în mare măsură, un fenomen subiectiv reiese și din următoarea situație: același rezultat obținut de doi elevi poate fi considerat de câtre unul din aceștia ca un succes, iar de celălalt ca un eșec. Acest lucru depinde de nivelul de aspirație al fiecăruia: astfel, pentru un
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
nu acordă importanță (valoare) acestui insucces, acceptându-l ca pe un fapt normal (este cazul rezultatelor slabe obținute la disciplinele de învățământ care nu sunt cerute la examenul de bacalaureat sau la concursul de admitere în învățământul superior). Aceste aspecte subiective legate de eșecul școlar, care demonstrează faptul că el are un pronunțat caracter individual, depinzând nu numai de factori obiectivi exteriori, ci și de modul particular în care elevul se percepe și își evaluează rezultatele, îl obligă pe profesor să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
depinzând nu numai de factori obiectivi exteriori, ci și de modul particular în care elevul se percepe și își evaluează rezultatele, îl obligă pe profesor să-și cunoască foarte bine elevii sub raport psihologic, pentru a înțelege corect acei factori subiectivi care-i fac pe unii elevi să fie, de obicei, nemulțumiți în raport cu sine și să se considere în situație de eșec școlar, iar pe alții, dimpotrivă, să se autoevalueze pozitiv și să aprecieze că sunt într-o reală situație de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
considere în situație de eșec școlar, iar pe alții, dimpotrivă, să se autoevalueze pozitiv și să aprecieze că sunt într-o reală situație de succes școlar. Eșecul școlar trebuie privit, așadar, atât ca un fenomen obiectiv, cât și ca unul subiectiv (sau individual). El nu poate fi definit și înțeles corect decât din această dublă perspectivă: cea a factorilor școlari, care apreciază eșecul școlar ca un rabat de la exigențele și normele școlare așa cum sunt ele stipulate în programele și legislația școlară
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care vine cu o anumită determinare (motivare) în activitate și cu criterii individuale de apreciere a rezultatelor obținute în învățare. Dacă se va lua în considerare doar ceea ce școala apreciază ca fiind un eșec școlar și se va neglija aspectul subiectiv al acestuia, respectiv ceea ce elevul în cauză apreciază ca fiind un succes sau un eșec, atunci, ca profesori, putem risca să privim pe un elev anume ca fiind rămas în urmă la învățătură, în timp ce el să nu aibă această convingere
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a rămâne în urmă la învățătură, să i se prezinte, cu alte cuvinte, acele incompetențe intelectuale și deprinderi greșite care nu asigură o înțelegere și o folosire adecvată (eficientă) a informațiilor; iar profesorul să facă efortul de a cunoaște lumea subiectivă a elevului, îndeosebi: sensul pe care acesta îl dă cunoașterii și reușitei școlare; nivelul de aspirații și de expectanțe în raport cu sine; interesul privind formarea sa profesională viitoare; criteriile pe care le folosește în aprecierea rezultatelor sale școlare. În absența acestui
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
recuperatorii. Autismul infantil reprezintă un factor important al nereușitei sau al dezadaptării școlare. Autismul desemnează, în accepțiunea lui E. Bleuler, o trăsătură psiho-afectivă particulară, caracterizată prin profunda interiorizare a ideilor și a sentimentelor proprii. Această repliere totală asupra propriei lumi subiective este însoțită de o gândire necritică, egocentrică (ruptă de realitate și dominată de fantezie și reverie). În autismul infantil, care debutează de obicei precoce (aproximativ 2-3 ani), copilul refuză contactul cu persoanele și situațiile externe, refugiindu-se în lumea sa
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
instrumente operaționale) care alcătuiesc substanța activității intelectuale de învățare. O mare parte dintre elevii cu insucces școlar stabilizat au ajuns în această situație datorită suprasolicitării capacităților lor psiho-nervoase. Fenomenul suprasolicitării este periculos, deoarece generează, mai devreme sau mai târziu, stări subiective penibile, specifice oboselii cronice. Pentru astfel de situații sunt necesare măsuri de igienă a muncii intelectuale și de protecție afectivă generală a elevului. Acesta va fi ajutat să-și organizeze cât mai bine timpul zilnic de lucru, acordând atenție ritmurilor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
muncă intelectuală și necesității de a alterna activitățile abstracte cu cele recreative, pentru a crea astfel condițiile necesare realizării unor fenomene compensatorii la nivelul activității corticale. ÎNTREB|RI:tc "ÎNTREB|RI\:" 1. Care sunt aspectele obiective și care sunt cele subiective ale eșecului școlar? 2. Ce deficiențe în munca profesorului pot favoriza eșecul unor elevi? 3. Demersuri educative pentru prevenirea și înlăturarea eventualelor eșecuri școlare. 4. Ce relație există între eșecul la învățătură și devierile comportamentale ale elevilor? Capitolul XIIItc "Capitolul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
antimaterialismul, antielitismul, antipozitivismul și antiraționalismul - care aveau loc în Europa și care, într-o anumită măsură, însemnau o reîntoarcere la filosofia lui Rousseau. Odată cu ele, prin Bergson, Freud și Marx (Barron, 1995; Hughes, 1953), se redescopereau valoarea și validitatea gândirii subiective, intuitive și preconștiente. Guilford (1970) a observat cu acuitate că, de-a lungul anilor, proiectul lui Terman a vizat tendința de clasificare a oamenilor în funcție de anumite trăsături (similar proiectelor mai mult sau mai puțin încununate de succes ale lui Galton
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ne îndreaptă spre tehnicile operaționale utilizate în cercetarea experimentală. Experimentele operaționale Dezbaterea experimentelor operaționale în cadrul unui capitol destinat creativității poate părea surprinzătoare, deoarece perspectiva operațională în ansamblu pune accent pe aspectele vizibile ale comportamentului, iar afectivitatea, atitudinile și alte procese subiective, posibile elemente constitutive ale complexului creativ, au fost deja revizuite. Cu toate acestea, cercetarea operațională a dezvoltat o serie de metode utile în studiul creativității, iar din prisma metodologiei experimentale tradiționale cercetările elaborate și desfășurate pe baza ipotezelor operaționale sunt
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cât și nonverbale. Oamenii percep informațiile coerente (Bowers et al., 1990), au sentimentul clar al cunoașterii (Jausovec, 1989; Metcalfe, 1986) și uneori ajung soluții sau descoperiri pornind de la informații parțiale (Baker-Sennett și Ceci, 1996); indivizii creativi sunt receptivi la interpretări subiective și la semnale interne, subliminale sau preconștiente, precum și la informații preverbale - care pot corespunde intuiției, sentimentului de cunoaștere și salturilor asociaționale; persoanele creative sunt capabile să își controleze cu rapiditate stările alfa. (Martindale et al., 1996); se consideră că gândirea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
care demonstrează că fenomenul creativ nu se reduce la rezolvarea problemelor (Jay și Perkins, în publicații periodice; Runco, 1994a). Revelațiile (insight-ul) creative au deseori loc odată cu descoperirea sau definirea problemei și mai puțin când se formulează soluțiile. Există multe relatări subiective care sprijină această idee și numeorase studii ce au definit cu succes generarea problemelor (Chand și Runco, 1992), elaborarea problemelor (Mumford et al., 1994), prezentarea problemelor (Moore, 1994) și descoperirea problemelor (Csikszentmihalyi, în publicații periodice), toate etape ce precedă soluționarea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
explicite fiindcă informațiile furnizate pot influența indivizii în mod diferit. Oamenii își interpretează în mod propriu informațiilor și tot astfel interpretează și factorii potențiali stresori. (Astfel se explică diferențele semnificative care apar între faptele obiective și „nemulțumiri” sau stresul presupus, subiectiv.) Alte evaluări valoroase ale diferențelor individuale mai sunt prezente în studiile de stil cognitiv (Martinsen, 1995; Martinsen și Kaufmann, 1991) și în evaluarea trăsăturilor realizată de Kasof (în publicații periodice). Consecințele cercetării experimentale și cercetările viitoare Unele posibile efecte ale
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]