61,456 matches
-
mod sigur, el însuși și ar fi recognoscibil. Atenția prietenoasă cu care îi examinează pe oameni, înduioșat și amuzat în același timp de rolurile pe care ei le joacă în eterna comedie a existenței, nu se stinge niciodată, indiferent de temă, tehnică narativă, gen literar. De altfel experiența s-a și făcut. A făcut-o Ioan Groșan însuși, luându-și subiectele din cele mai diferite medii și epoci și utilizând toate formulele literare aflate la îndemână, de la stilul indirect liber, care
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
doua jumătate a deceniului șapte, când Ceaușescu, criticând ce s-a făcut în timpul lui Dej, a dat de înțeles că perioada respectivă nu se mai bucură de imunitate. S-a ajuns chiar la o standardizare spontană a prozei pe această temă. în mod invariabil, activiștii și securiștii erau reprezentați în cuprinsul ei ca personaje malefice, iar intelectualii trimiși în închisori sau țăranii obligați să se colectivizeze - ca victime (reprezentare în mare măsură adevărată, dar neproductivă din punct de vedere literar). Și
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
multe pagini, și i-a cerut să "echilibreze" volumul, scriind și o povestire despre țărani. ( Pentru delectarea cititorilor, reproduc relatarea a ce s-a întâmplat în continuare: "... Ce-aș spune eu de pildă dacă el m-ar sfătui să atac tema atât de frumoasă a noii revoluții agrare. Ce să fi zis? N-am zis nimic. "Mai gândiți-vă", a surâs tovarășul Dulea, s-a ridicat și mi-a întins mâna. Am ieșit perplex și din furia pe propria-mi perplexitate
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
dintre Ștefan Aug. Doinaș și Michel Deguy. Ediția are și o foarte interesantă secțiune de documente istorice: un text al lui Nicolae Iorga din 1932 ("Ce înseamnă Europa?") citit și publicat în epocă la Roma cu ocazia unui congres pe tema Europei; un grupaj Grigore Gafencu exemplar pentru felul în care fostul diplomat român aflat la acea dată în exil milita pentru o Europă unită (documentele, de o valoare excepțională, sînt puse la dispoziția publicului român de către Arhivele Istorice ale Comunităților
Două reviste/cărți by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16802_a_18127]
-
manuscrisului sau a bruionului cu corecturile lui Valery fac din această secțiune a revistei un eveniment, efortul Alinei Ledeanu meritînd toată considerația. Revista are peste 500 de pagini. Fiecare secțiune și fiecare articol merită toată atenția. În general, eseurile pe tema europenității emană un aer cu adevărat european, de toleranță și civilitate. Într-un top personal, la cota cea mai înaltă s-ar afla articolul lui Adrian Marino, Idei "simple" despre Europa, la o distanță considerabilă de un altul, foarte diferit
Două reviste/cărți by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16802_a_18127]
-
despre Europa, la o distanță considerabilă de un altul, foarte diferit ca tonalitate de toată ambianța revistei Secolul 20, Definiția europeanului (Eugen Simion). Înainte de secțiunea finală deja intrată în tradiție, 20 spre 21, care se ocupă de data aceasta de tema multiculturalismului (comentarii pe baza unui text de Charles Taylor), un grupaj cu adevărat impresionant despre alteritatea etnică din care am reținut mai ales dialogul dintre Eginald Schlattner și Elisabeta Lasconi. Este vorba despre o revistă care își propune să apară
Două reviste/cărți by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16802_a_18127]
-
de artă; o piață, incipientă, fragilă și, în cea mai mare parte, spontană. Lipsește încă, de pildă, o instituție a curatoriatului, a criticii aplicate care este cu totul altceva și decît critica de întîmpinare și decît epica sistematizată pe diverse teme artistice, după cum lipsesc cu desăvîrșire instituția impresariatului și structurile de promoționare a produsului artistic. Pînă acum un an lipseau pînă și revistele de artă, gol umplut parțial în acest moment, umplut însă într-o formulă autistă, în care, cu puține
Piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16808_a_18133]
-
perfecte, dar totalmente lipsite de viață (...)", notează el cu îndreptățire, în finalul capitolului consacrat lucrării lui Marian Victor Buciu, Onto-retorica lui I.L. Caragiale. În general, capitolele au aspectul unor recenzii și sunt grupate în trei secțiuni: Viața. Contribuții documentare, Opera. Teme, idei personaje și Interpretări și analize didactice, dintre care cea de-a doua se dovedește mai interesantă, în bună măsură și datorită calităților intrinseci ale multora dintre studiile aduse în discuție. Sînt analizate printre altele Secretul "Scrisorii pierdute", al lui
Din nou Caragiale... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16800_a_18125]
-
filosofii și istoricii francezi. I-am cunoscut pe Edgar Morin, Jacques Derrida, Paul Ricoeur, Jean-Marie Domenach, George Steiner și mulți alții. În calitate de Președinte al Asociației EURO-CULTURE, am organizat în septembrie 1999, în colaborare cu Fundația Culturală Română, un colocviu cu tema: Istorie, Memorie și Uitare. Au fost prezente mai multe personalități din Franța, printre care filosoful Claude Lefort. În noiembrie 1999, l-am invitat pe filosoful Paul Ricoeur care a ținut o conferință cu subiectul: Justiție și răzbunare. Nicolae Manolescu i-
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
epoca poemelor epice, a mers mai departe decît ceilalți tineri și ne-a fericit cu un roman în versuri, ilizibil; s-a apucat apoi să dea semnificații simbolice unor situații din viața muncitorilor, filosofînd penibil și scoțînd efecte artificoase din temele sale foarte la modă". Sau despre apucătura autoritaristă a lui Alexandru Piru: "Punctul său de pornire este cel al negării sau al contestărilor parțiale. E limpede că tînjește după calificativul de critic exigent și sever ce repune în discuție valorile
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
proprii), admirîndu-i siguranța de sine tonică, inclusiv cea transpusă în factura scrisului, dispus a-l aprecia apologetic, nu evită a lua distanțe față de acesta, cînd constată, în bronzul efigiei lui, fisuri decepționante: "Vizita lui Anatol la Tribuna. Cozerie pe diverse teme, încheiată cu îndemnul de a ne defini mai net atitudinea critică față de mediocrii și farseurii literaturii actuale. Admit că există multă falsitate și impostură - și unde nu există? - însă răzbesc la lumină și destule lucrări viabile pe care el nu
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
și călugărul. Cartea invită mai multe lecturi, fiindcă este interesantă la mai multe niveluri. În primul rînd este un remarcabil studiu în comparativism filozofic. Apoi, cititorilor fideli ai lui Revel, Filozoful și călugărul le pune la dispoziție mini-prelegeri pe diverse teme, toate punîndu-i în valoare autorului forța de sinteză, ingeniozitatea raționamentelor, dibăcia argumentativă și, în principiu, o anumită energie retorică greu de specificat. Revel e un conviv în sensul antic al termenului. Angajat, pătimaș, și totuși elegant detașat, cu toate că interlocutorul este
Filozofia din tată-n fiu by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16811_a_18136]
-
și geneza mitului Ceaușescu, ușor pigmentat memorialistic de politologul preocupat să restabilească adevărul despre comunismul românesc, și care e de folos atît pentru cei ce au trăit perioada, cît mai ales pentru tinerii ce o consideră doar istorie: "Regîndind astăzi temele cruciale ale Congresului al IX-lea și evitînd ispita a ceea ce Timothy Garton Ash numește determinism retrospectiv, este limpede că existau suficiente motive de anxietate în acel iulie 1965: accentele patetic-patriotarde ale raportului lui Ceaușescu, jocurile de culise derulate în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
publicul român și care ar fi lămurit și primul răspuns al lui Elsom: faptul că Editura Meridiane a publicat în 1994, în traducerea lui Dan Duțescu volumul Mai este Shakespeare contemporanul nostru?, coordonat de Elsom ca urmare a dezbaterilor pe temă (la care a participat și criticul George Banu) și ca replică la celebra carte a lui Jan Kott. De altfel interviul realizat de Ioana Hermenean face parte dintr-o categorie tot mai răspîndită în ziua de azi, în care dialogul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16832_a_18157]
-
oprit însă numai la tensiunile dintre reverberațiile mitice ale unor civilizații, ci ați construit pornind și de la mitul unor drame interpersonale. Cea mai paradoxală dintre ele este drama gemelității dezvoltată în Regele Arinilor.V-a atras tocmai paradoxul ei? M.T.: Tema gemenilor este una fundamentală în antichitate și în Biblie. De pildă, Iacob și Esau care au fost rivali încă din pântecele mamei când Iacob încearcă să-l țină de picior pe fratele său ca să nu se nască înaintea lui. Apoi
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
și-a luat rămas bun de la știință și marea dezbatere filozofică. Robert Musil, Thomas Mann se aflau în consonanță cu tot ce era mai pasionant în cultură. Astăzi, în Anglia, de pildă, se publica 30 de romane pe săptămînă pe tema adulterului în mediul suburban, ceea ce devine, à la longue, teribil de plictisitor. Noul populism nu mai tratează cititorul ca pe un adult complice, preocupat de asociații de idei și descoperiri subtextuale, capabil să rumege și să disece un text; el
Lecția lui George Steiner by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16830_a_18155]
-
scoate o laternă de hârtie", "Alexandru Cistelecan întorcea o misivă pe dos..." Toate aceste ipostazieri nu au în spatele lor nici o miză și rămân simple aluzii exploatate expeditiv; poetul încearcă să fie optzecist dar nostalgia unui discurs liric străbătut de mari teme culturale și de efuziuni sentimentale îl face să eșueze mai ales în ultimul ciclu al cărții: Insula troienită de nisipuri. Mona-Ra definește un autor fără îndoială citit și inteligent dar ezitant și inconsecvent, cu un flux poetic excesiv în metafore
Un pretins optzecist by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16841_a_18166]
-
raționament interesant, pentru a da curs unei idei încă șovăielnice, dar atît de vie și de captivantă; un farmec al aleatoriului și arbitrariului care permit conviețuirea unor elaborate studii dedicate prozei lui Hermann Melville ori Vladimir Nabokov cu improvizații pe tema trupului masculin, de pildă, ori a dansului și feminității, a bătrîneții sau a frigului. Un volum de asemenea proporții imploră o structură, aproape orice fel de structură, altminteri e de necitit. Prin urmare, textele sînt împărțite în mai multe părți
Gazetăria de substanță by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16829_a_18154]
-
lucrări de sinteză consacrate curentelor de idei din cultura română. Lor li se adaugă biografiile unor personalități care au fondat asemenea curente: C. Dobrogeanu-Gherea, Titu Maiorescu, C. Stere. Numeroase alte volume ale lui Z. Ornea cuprind studii și eseuri pe teme de istorie literară (o parte dintre ele publicate inițial în România literară). Practic, tot timpul care îi rămâne liber după îndeplinirea obligațiilor sociale Z. Ornea și-l petrece la Biblioteca Academiei, dezgropând din "colbul vremii" trecutul literaturii române. Devotamentul său
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
tîmpenie și o porcărie" (p. 121). Tonul familiar glumeț - "alde Cioran" (p. 39), "la alde mine"(p. 112), "praf gemacht, cum spun gagiii" (p. 178), "garsoniera mea, grav șubrezită și paradită" (p. 213) - se integrează și în scrisori discursului pe teme religioase: "peisajul (...) unei intimități cu blîndețea marială și taina tăcerii Domnului ce nu s-a mai văzut" (p. 37); "Nu-i așa că le zice de ți-e mai mare dragul?" (p. 45) " El nu intră în sufletul nostru cu anasîna
Echilibru stilistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16843_a_18168]
-
de românistică "Románia Orientale", din care au apărut 12 numere și se află în pregătire al 13-lea. Revista conține articole, traduceri, critică, studii, acte ale unor colocvii organizate de noi. De pildă, în 1991, am ținut un colocviu cu tema Intelectualul și revoluția. Exemplul românesc, care a fost deosebit de reușit, cu discuții vii, iar actele lui le-am publicat în "Románia Orientale". Pe urmă, colegul Mihai Gherman de la Cluj, care are și el "boala" tot mai rară a edițiilor critice
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
problema abordată (Substantiv, Adjectiv, Articol, Verb, Părți de propoziție, Lexic, Stilistică etc.), se organizează diferit față de cele cu caracter recapitulativ, dar și față de cele care au în vedere clarificarea unor aspecte mai accentuat teoretice (Segmentarea frazei, de pildă). Atît alegerea temelor, cît și fixarea - în cadrul fiecărui test - a problemelor propuse spre rezolvare dovedesc din partea autoarei nu numai o profundă cunoaștere a domeniului de specialitate, ci și multă experiență didactică. Selecția ține seamă de punctele nevralgice și de aspectele delicate ale "obiectului
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
de arta a 7-a - nu-și dezminte incontinența. Istoria începe să se depene inteligent printr-un generic - balet de mare clasă ce oferă certitudinea unui spectacol de calitate. Un spectacol cinematografic care uzează de procedee cunoscute, ca și de teme comune, dar o face cu virtuozitate, descriind volute ample, complexe și abrupte, nesfiindu-se să atingă deopotrivă sublimul și kitschul. Astfel superba coregrafie ultrastilizată este brusc înlocuită de fruste grosplanuri ale unor nuntași rurali care enunță pe note muzicale "morala
De doi bani NIRVANA! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16848_a_18173]
-
Dilemei se transformă tot mai mult într-o mică oglindă a vieții din România noastră cea de toate zilele. Să începem, în ton cu preocupările noastre, cu un număr mai vechi, A scrie, a citi, și cu un decupaj pe temă al lui Dan Stanciu: "Cobor scările spre metrou. Pe trepte, purtat de curent încolo și încoace, un ziar. Nu i se vede numele, ci doar un titlu mare, pe (cred) prima pagină: "Fiecărui bucureștean îi revin 4 mm de bibliotecă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16852_a_18177]
-
și o singură literă dintr-o carte (cam asta ar însemna 4 mm˛) - de pildă un "f" din Odiseea sau un "ă" din Geniu pustiu, ba chiar un "x" din învățați limba franceză fără profesor - nu e de colea...". La tema A fi sau a nu fi loial se potrivește o observație a lui Cristian Ghinea: "NASA a dezmințit categoric că ar fi făcut experimente sexuale în spațiu, așa cum afirmase un ziarist francez într-o carte numită Ultima misiune (...). Putem dormi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16852_a_18177]