8,991 matches
-
paradisiacă, idilică, de unde și impresia de poet bucolic. Arghezi are un suflet faustian, în care nu sălășluiesc numai "două suflete", ci se ciocnesc principiile contradictorii ale omului modern (Pompiliu Constantinescu). TEMELE ARGHEZIENE a. Poezia filosofică: ars poetica (Rugă de seară, Testament, Portret), lirica sociogonică (Cântare omului), lirica existențială în căutarea lui Dumnezeu și în confruntarea cu moartea (Psalmi). Eșecul de a ajunge la revelația divină l-a condus pe poet la o viziune panteistică asupra vieții. În confruntarea omului cu moartea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
moarte care este atenuată de gândul că, atât cât trăiește, omul se ilustrează prin realizările și împlinirile sale (De ce-aș fi trist); b. Poezia socială: angajare socială de participare la transformarea naturii și a omului însuși (Rugă de seară, Testament, Belșug, Plugule, Caligula, Blesteme, Cântare omului, 1907-Peizaje); c. Poezia erotică sub influență eminesciană (Melancolie, Toamna, Despărțire, Creion, volumul Versuri de seară). Se conturează două atitudini: 1. reticență, amânare a clipei erotice (Melancolie, Creion); 2. împlinirea erotică urmărită și exprimată în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
omul este o fire angelică, pură, o creație divină (Denie cu clopote); 2. Arta poetică cuvântul este omnipotent, atotputernic, esența universului, crezul său cel mai încărcat de forță creatoare (Rugă de seară), omagiul adus operei literare, cărții, creației spirituale (Ex-libris, Testament), elogiul adus poeziei, stihurilor (Dor dur, Din drum), estetica urâtului (Testament, Blestem de babă, Horă de hâtru); 3. Viziunea asupra morții spaima de moarte (Duhovnicească), moartea este un joc (De-a v-ați ascuns). II Lirica existențială (16 Psalmi), relația
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
clopote); 2. Arta poetică cuvântul este omnipotent, atotputernic, esența universului, crezul său cel mai încărcat de forță creatoare (Rugă de seară), omagiul adus operei literare, cărții, creației spirituale (Ex-libris, Testament), elogiul adus poeziei, stihurilor (Dor dur, Din drum), estetica urâtului (Testament, Blestem de babă, Horă de hâtru); 3. Viziunea asupra morții spaima de moarte (Duhovnicească), moartea este un joc (De-a v-ați ascuns). II Lirica existențială (16 Psalmi), relația om-divinitate, definirea omului și a divinității. Ipostazele divinității: Dumnezeu este văzut
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
lui Tudor Arghezi: a. prototipurile umane sens major al actului de creație: homo faber (Născocitorul), homo sapiens (Cel ce gândește singur), homo ludens (Flori de mucigai, Lache, Fătălăul, Ion Ion, Rada); b. tipuri livrești (Caligula, Hamlet); c. simboluri umanizate (Belșug, Testament, Focul de lumină); d. mituri (Între două nopți) mitul lui Isus, mitul lui Prometeu (La stele); 2. cronotopi (Pătru, Conu Iliescu); f. poetul, purtător al destinului neamului (Testament); g. omul, creator al universului artificial (Cel ce gândește singur); h. lupta
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Ion Ion, Rada); b. tipuri livrești (Caligula, Hamlet); c. simboluri umanizate (Belșug, Testament, Focul de lumină); d. mituri (Între două nopți) mitul lui Isus, mitul lui Prometeu (La stele); 2. cronotopi (Pătru, Conu Iliescu); f. poetul, purtător al destinului neamului (Testament); g. omul, creator al universului artificial (Cel ce gândește singur); h. lupta pentru restaurarea omului și a societății (Cuvinte potrivite, Testament, Cântarea omului); i. omul, centru de corespondență între microcosm și macrocosm (Cântare omului); j. societatea, o sumă de modele
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mitul lui Isus, mitul lui Prometeu (La stele); 2. cronotopi (Pătru, Conu Iliescu); f. poetul, purtător al destinului neamului (Testament); g. omul, creator al universului artificial (Cel ce gândește singur); h. lupta pentru restaurarea omului și a societății (Cuvinte potrivite, Testament, Cântarea omului); i. omul, centru de corespondență între microcosm și macrocosm (Cântare omului); j. societatea, o sumă de modele umane degradate. SURSELE INOVAȚIEI ARGHEZIENE: 1. Un contact cu totul nou cu creația populară. Arghezi reține cuvântul aspru, expresia dură dar
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
1. religioasă, în sensul unui panteism popular; 2. gnoseologică Dumnezeu se identifică cu adevărul absolut; 3. etică morală, înțelegând prin ea voința de bine, adevăr și frumos; 4. estetică Dumnezeu este visul din toate cel mai frumos, perfecțiunea (Eugen Simion). Testament Scriitor proteic, Tudor Arghezi a publicat manifestul literar, Testament, care deschide volumul Cuvinte potrivite. În această artă poetică, artistul a evocat semnificația testamentară a cărții, legătura dintre generații, menirea tatălui (descendent din țărani robi) de a oferi fiului "o treaptă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Dumnezeu se identifică cu adevărul absolut; 3. etică morală, înțelegând prin ea voința de bine, adevăr și frumos; 4. estetică Dumnezeu este visul din toate cel mai frumos, perfecțiunea (Eugen Simion). Testament Scriitor proteic, Tudor Arghezi a publicat manifestul literar, Testament, care deschide volumul Cuvinte potrivite. În această artă poetică, artistul a evocat semnificația testamentară a cărții, legătura dintre generații, menirea tatălui (descendent din țărani robi) de a oferi fiului "o treaptă a cunoașterii", "hrisovul vostru cel dintâi": "Nu-ți voi
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
vite"; a realizat metafore-simbol, inovații topice și lexicale. Arghezi "a dat drept de cetate literară tuturor cuvintelor" (T. Vianu). După ce a creat un totem al străbunilor: Am luat cenușa morților din vatră/ Și am făcut-o Dumnezeu de piatră", autorul Testamentului a ilustrat estetica urâtului cu grupuri de cuvinte expresive: comparația "ca un ciorchin de negi", enumerația "bube, mucigaiuri și noroi", din care să rezulte "frumuseți și prețuri noi", "slova de foc" și "slova făurită". Această artă poetică apare ca o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
frumuseți și prețuri noi", "slova de foc" și "slova făurită". Această artă poetică apare ca o nouă estetică, făcută din "veninuri", "înjurături"; veninul s-a preschimbat în miere, iar poezia a devenit un cântec pur. Așadar, poetul lasă posterității prin testament, o carte, lucru de preț, durabil, sinteza atâtor generații, "sudoarea sutelor de ani", primul hrisov al strămoșilor "robi" care și-au "vărsat osemintele" în poet. Influențat de Florile răului ale lui Ch. Baudelaire și de naturalism, Arghezi a experimentat estetica
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cartea ca pe o imagine a spiritului unui popor, dar și ca afirmare a individualității prin creație. Elementele acestui crez artistic sunt răzvrătirea, veninul, durerea, care intră în componența unui "act oficial" prin care poetul lasă urmașilor moștenirea literară. În Testament, Arghezi consideră poezia o domniță răsfățată, plină de sensibilitate spirituală. "Întinsă leneșă pe canapea/ Domnița suferă în cartea mea". În concepția lui Arghezi, sfera literară este o îmbinare între talent, inspirație, efort: "Slova de foc și slova făurită/ Împerecheate-n
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
vă întâlniți pentru că vrei să-i spui un secret. Dacă se codește, treci pe sub balconul ei și fă-o să iasă la geam! Aceasta este o faptă și, după cum vei vedea mai jos, ea are importanță capitală. Scrisoarea e un testament Unele fete au dobândit un obicei penibil: mai ales a tunci când relația este disperată din punctul lor de vedere, scriu câte o scrisoare romantică și lungă, care seamănă mai de grabă a testament. Aproape întotdeauna o scrisoare scade prestigiul
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
are importanță capitală. Scrisoarea e un testament Unele fete au dobândit un obicei penibil: mai ales a tunci când relația este disperată din punctul lor de vedere, scriu câte o scrisoare romantică și lungă, care seamănă mai de grabă a testament. Aproape întotdeauna o scrisoare scade prestigiul erotic al celui care o trimite. Există o singură excepție: dacă destinatarul te iubește, el va trata scrisoarea cu fetișism, ca pe un obiect prețios care îi amintește de tine. Scrisoarea are o oarecare
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
ca urmare a zvonurilor care circulă și încearcă prin intervenția ei să stopeze anumite fenomene, zapisele de chezășie cerute străinilor care vor să se căsătorească în țara Românească. Pentru reconstituirea aventurii cuplului am folosit un număr important de foi de zestre, testamente, acte de proprietate, corespondență, cât și micile descrieri etnografice operate, atât de unii călători străini, cât și de unii cronicari contemporani. Miezul analizei noastre îl constituie totuși această arhivă judiciară; din acest motiv anumite precizări se impun. Cele 420 de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Treptat, treptat, „a urca dealul Mitropoliei“ devine sino nim cu a divorța. La începutul secolului al XIX-lea, Anton Pann culege următoarea maximă: „Duminică cununie/Și luni la Mitropolie“; și tot el este și mai exact atunci când prezintă într-un testament primul său divorț în versurile următoare: „a fugit și m-a lăsat/ și dealul Mitropoliei/ necontenit l-am urcat,/ arătând la judecată/ că ea pe altu-a voit/ și, cu mine cununată,/ cu minciuni s-a pomenit“. Competența consiliului ecleziastic La
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
morala creștină revine spre cercetare și sancționare Mitropoliei. De competența soborului sunt următoarele pricini civile cu implicații de drept canonic: neînțelegerile dintre soți și divorțurile, desfacerea logodnei, neînțelegerile dintre părinți și copii, pricinile pentru zestre, moștenire și împărțirea moștenirii, anularea testamentelor, dar și următoarele pricini penale cu implicații de drept canonic: amestecarea de sânge, violurile și răpirile de fecioare, seducerile și prostituția, bigamia și sodomia. Prin codul de lege Pravilniceasca Condică, publicat la 1780, pricinile referitoare la preacurvii, răpiri și violuri
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
care propunând soluții. De regulă, autoritatea și prestigiul mitropolitului pri mează și punctul lui de vedere este ascultat și impus prin sentința finală dată de domn. Competența Bisericii este într-adevăr micșorată în problemele referitoare la moștenire, zestre sau anularea testamentelor. În aceste domenii, mitropolitul începe să fie secondat, din ce în ce mai des, de boierii diferitelor departamente de judecată delegați de domn, iar decizia finală nu-i mai aparține. Problemele legate de logodnă, căsătorie și divorț (ca și litigiile ce se referă la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cotidiene. Atunci când știe să scrie și să citească, preotul este „notarul“ satului sau al mahalalei. Totodată, așa cum stabilește și Antim Ivireanul în Capete de poruncă, preotul devine martorul fără de care nu se poate face o foaie de zestre sau un testament. Semnătura sau numai simpla prezență consemnate în document dau cre dibilitate actului respectiv. Datorită prestigiului funcției pe care o deține, el este în același timp un martor indispensabil în derularea unui litigiu. El trebuie să povestească desfășurarea faptelor și totodată
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și încrederea enoriașilor. Este, totodată, singurul învestit cu putere spirituală de către Dumnezeu, numai el poate oficia anumite taine, tot el mediază conflictele cu cei mari sau pe cele din cadrul familiei, le oferă sfaturi, le citește actele și scrisorile, le redactează testamentele, este unul de-al lor. Alți slujbași. Puterea îi pune la dispoziție mitropolitului, atunci când este cazul, propriii ei slujbași. Este vorba mai ales de ispravnici, zapcii, armășei, mumbașiri și spătărei. Deși trebuie numai să-l sprijine pe protopop sau pe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
acest domn, altminteri trebuie să te bag împreună cu hoții și tâlharii, căci nu am decât o singură închisoare“, îi spune judecătorul acuzatului. Cutuma, numită în limbajul epocii „obiceiul țării“, este de asemenea folosită. În pricinile legate de proprietate, moștenire, zestre, testamente, ea are întâietate. Dreptul trăit și transgresarea legii Care sunt cunoștințele actorilor sociali despre lege, cutumă și practică atunci când se hotărăsc să se adreseze instanțelor? Ce este „dreptatea“ pe care o reclamă cu atâtatărie în jalbele lor? Cine este îndreptățit
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ju rământ. a) Actele scrise „Înscrisurile“ sunt probele moderne prin excelență. Ele dețin un rol important numai în cadrul anumitor litigii. Astfel, ele capătă o importanță deosebită în procesele pentru recuperarea zestrei sau în conflictele din jurul patrimoniului. Aici foaia de zestre, testamentul sau actele de propri etate se cer cu insistență de către judecători. Din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, persoanele aflate în litigiu primesc acte scrise cu hotărârile judecătorești care devin la rândul lor probe în cazul reluării procesului
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Actele scrise, utilizate ca probe, prezintă două inconveniente: lipsa de exactitate pe de o parte și posibilitatea de a fi falsificate pe de altă parte. La prezentarea acestora în fața instanței se procedează la expertiza lor. Astfel un act dotal, un testament sau un act de proprietate au nevoie de contra semnătura unor martori demni de încredere, printre care se află fie un preot, fie alt personaj de vază al comunității, protopop, sau egumenul unei mănăstirii din apropiere. Din acest motiv, posesorii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
libera apreciere a părinților. Și totuși, ea nu trebuie să fie nicidecum inferioară rangului și averii familiei. Mă ri ta rea unei fete constituie o sarcină dificilă pentru toate familiile in di fe rent de rangul și averea lor; deseori testamente le pun în evidență această grijă apăsătoare care îi urmărește pe părinți și dincolo de mormânt. În testament, tatăl încearcă nu numai să reglementeze situația moștenitorilor de sex masculin, ci săpună în ordine și situația zestre lor care s-au dat
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Mă ri ta rea unei fete constituie o sarcină dificilă pentru toate familiile in di fe rent de rangul și averea lor; deseori testamente le pun în evidență această grijă apăsătoare care îi urmărește pe părinți și dincolo de mormânt. În testament, tatăl încearcă nu numai să reglementeze situația moștenitorilor de sex masculin, ci săpună în ordine și situația zestre lor care s-au dat, care nu s-au dat încă, sau care urmează a se da. Moște ni torul casei părintești
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]