14,383 matches
-
el arată că cele două variaz( invers proporțional, libertatea neputând fi m(rit( dec(t cu costul securit((ii. În aceste condiții, "...securitatea sacrificat( (n numele libert((ii tinde s( fie securitatea altora, iar libertatea sacrificat( (n numele securit((ii tinde s( fie libertatea altora" (Bauman, 2001: 16). Dacă această carte ar fi trebuit să aibă un motto, cel mai potrivit credem că ar fi fost acest mesaj al lui Robert Booth Fowler (1996: 91-92): "Cei care se tem pe bună
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
anumiți stimuli în anumite moduri" (Mercer, 1956: 45-46). Bauman arată și el că rutina rigidă a comunităților este re(eaua interac(iunilor comunitare guvernate de obicei. Structurile, grupurile mici ca și personalitățile individuale și comunitățile în întregime sunt dinamice și tind să se miște în maniere predictibile. Comunitățile ca întreg contribuie și ele la structurarea grupului și personalităților ce o compun. Funcțiile comunității sunt astfel identificate privind: a) contribuția la sprijinirea indivizilor, care pot găsi în cadrul ei toate bunurile materiale necesare
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
deosebită din partea cercetătorilor, dimensiunea semnificației rămânând în umbra acestora. Nu este cazul și la Cohen. Punctul de plecare devine cultura și nu structura, analiza concentrându-se mai mult pe sens decât pe formă. Identificarea manierei simbolice de construcție a comunității tinde să reducă uneori prea mult din relevanța pe care aspectele "materiale" o au. Comunitatea ar exista în mințile membrilor și nu ar trebui confundată cu aserțiunile geografice sau sociografice. Prin extensie, realitatea granițelor comunităților stă în gândire, în semnificațiile pe
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
dificil de susținut comunitatea doar pe principiile contractului. Trebuie părăsită poziția obligațiilor limitate și asumarea unor responsabilități crescute, dar nu neapărat sub forma unor obligații clar specificate, ci ca atitudine, ca deschidere. Nu trebuie uitat că stabilirea unor obligații clare tinde să îndepărteze mai degrabă decât să apropie, printre altele deoarece "realitățile asocierii pot reclama mai degrabă contribuții inegale decât o reciprocitate echilibrată cu grijă" (Selznick, 1992: 362). În măsura în care comunitățile persistă, modelul contractului pierde din relevanță. Trecerea de la asociație spre comunitate
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
se opune presiunilor comunitare care le (mpiedic( alegerea? Aceasta pentru că indivizii trebuie feriți (( de presiunile comunitare (( de cele anti-comunitare. În orice caz, în multiplele sale forme, "insecuritatea (at(t printre imigran(i, c(t (( (n r(ndurile popula(iei native) tinde s( transforme multi-culturalitatea (n multi-comunitarism" (Bauman, 2001: 104). Este de fapt construirea de enclave, separarea. (n c(utarea securit(ții, oamenii se (ndreaptă c(tre comunit(ți, caută baze pentru constituirea lor. 2.3. Comunitatea "instrucțiuni" de "asamblare" și "depanare
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
fost exprimată de Maine în termenii "status" versus "contract". Maine arată contrastul dintre societățile sau erele sprijinite în primul rând pe statusul atribuit și pe tradiție, respectiv cele sprijinite pe contract și pe statusul dobândit, exprimând principiul dezvoltării: toate societățile tind să meargă de la status la contract. În fine, cea de-a treia carte este The Ancient City a lui Fustel de Coulanges, publicată în 1864. Axată pe studierea vechilor cetăți-stat grecești și romane, se interesează și de procesele formării și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
întreg. Distincția veche dintre viața rurală și cea urbană se deteriorează datorită sistemului de comunicație și transport care creează o uniformitate ce nu poate fi contracarată de dezvoltarea comunităților specializate. Evidența ne conduce la o generalizare mai mare: comunitățile americane tind din ce în ce mai mult, pe măsură ce timpul trece, să își păstreze coerența prin recunoașterea interrelațiilor funcționale, a specializării, a diviziunii muncii și a diferențierii între indivizi, în timp ce legăturile comunitare ce țin de sentiment, tradiție și mit sunt încet uitate sau îndepărtate. Este prea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
tip comunitarist vine să recupereze etica responsabilității, obligațiile și îndatoririle. Ea nu intenționează să respingă liberalismul, ci să îl amendeze. Cele două ar fi, în fapt, complementare. Sau, altfel spus, între liberalism și comunitarism apare o sinteză dialectică. Liberalii care tind să respingă termenul comunitate văd societatea ca fiind bazată pe un contract social care stabilește procedurile corecte, dar altfel lasă indivizii liberi să își urmărească propriile interese. Ei arată că în condițiile moderne dacă ne gândim la comunitate ca fiind
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
opusă individualismului. Dar oricât am opune cei doi termeni, niciunul dintre conceptele individualism și comunitate nu pot fi înțelese fără o apreciere a sensului celuilalt. Cei doi termeni pot apărea la prima vedere ca diferind într-o manieră importantă: ei tind să fie evaluați oarecum diferit. În timp ce individualismul este frecvent pictat ca o potențială problemă, comunitatea este de obicei conturată ca un deziderat. Termenul individualism este un termen apărut în secolul al XIX-lea iar de atunci a fost evaluat în
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de-al doilea deceniu al secolului al XX-lea, marea majoritate se (ndrepta către industria mare ș( cea extractivă, o parte redusă aliment(nd industria mică ș( mijlocie. Industria meșteșugărească, manufacturile pierd din ce (n ce mai mult teren, meșteșugarii tinz(nd să devină lucrători salariați. Lipsa capitalului autohton a favorizat intrarea masivă (n țară a capitalului străin, aproximativ 80% din capitalul societăților industriale fiind străin, iar (n băncile mari el reprezent(nd 40% (Clipa, Iacob, 1994: 129 și urm.). 1
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
diversifică treptele stratificării sociale. Legăturile dintre diversele localități se multiplică, satul (nsuși (ncep(nd să se transforme timid. Deschiderea tinerilor către școală, contactul ((ndeobște mediat) cu noi ș( noi realități vin să formeze (n s(nul noilor generații categorii care tind către ceva diferit. Nici (n acest plan nu s-a reușit să se (nainteze prea mult. Schimbările (n planul structurii comunitare la nivel național cer mult mai mult timp dec(t ne-a oferit istoria la acel moment. Comunitatea esențială
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
CDR, sistemul politic românesc a avut drept caracteristici formatul multipartidist pur al sistemului de partide, o mecanică partidistă bipolară specifică și, nu în ultimul rând, alternanța la guvernare. Începând cu 2000, anul în care CDR dispare din viața politică, sistemul tinde a se ordona după alte reguli. Valoarea indicelui N pentru 2000 ne indică acest lucru: formatul multipartidist tinde către varianta sa cu partid dominant, după cum sistemul partidist își pierde caracterul bipolar, prin sporirea substanțială a poziției unuia dintre cei doi
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
bipolară specifică și, nu în ultimul rând, alternanța la guvernare. Începând cu 2000, anul în care CDR dispare din viața politică, sistemul tinde a se ordona după alte reguli. Valoarea indicelui N pentru 2000 ne indică acest lucru: formatul multipartidist tinde către varianta sa cu partid dominant, după cum sistemul partidist își pierde caracterul bipolar, prin sporirea substanțială a poziției unuia dintre cei doi poli existenți până atunci, succesorul FSN, și dispariția celuilalt, reprezentat de CDR. Câștigă, e drept, însă în altă
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Sartori numește "un partid pivotal". Una peste alta, prin dezechilibrul consemnat de scrutinul din 2000, cel care a pus capăt carierei politice a CDR și a readus la putere PSD pe o poziție de partid dominant, situația politică a României tindea oarecum a reveni la cea de dinainte de 1992. Ca atare, fără a ne situa pe o poziție teoretică deterministă, putem spune că înlocuirea CDR cu o altă alianță de centru-dreapta, care să se opună cu succes aceluiași PSD, devenea o
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
și de experiența comunistă a raporturilor cu guvernanții, apărând ca adepți ai mitului noului început, ca și ai mitului conducătorului mesianic. Oricum, sondajele ne spun că românii sunt dispuși să acorde credit puterii pe perioade relativ îndelungate, chiar dacă valoarea acestuia tinde să scadă proporțional cu lungimea perioadei de creditare. În 1996, alegerile parlamentare au fost câștigate de CDR cu 30% din voturi, dar cota ei de încredere postelectorală era de peste 51% la începutul anului 1997 și s-a menținut la peste
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
puternică decât cea conferită de normele constituționale. Două argumente puternice pot fi invocate. Pe de-o parte, toate cabinetele postcomuniste, inclusiv cele de după revizuirea constituțională din 2003, au abuzat de posibilitatea constituțională de a emite ordonanțe și ordonanțe de urgență, tinzând astfel să devină o veritabilă putere legislativă. Pe de altă parte, deși logica funcționării sistemului este cea a controlului parlamentar asupra Guvernului, practica politică românească ne arată o largă autonomie a executivului. Dovadă niciodată un Guvern nu a căzut prin
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
să împartă puterea cu un prim-ministru; primul ministru trebuie, la rândul său, să obțină sprijin parlamentar continuu"394. Totuși, nu toate sistemele în care există președinți aleși populari și premieri dependenți de încrederea Parlamentului pot fi considerate automat ca tinzând a se încadra în categoria semi-prezidențialismului, al cărui model este Republica a V-a franceză 395. În fapt, semi-prezidențialismul nu este pur și simplu o combinație între prezidențialism și parlamentarism sau, cu cuvintele lui Maurice Duverger, o alternanță a acestor
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
actorilor naționali. Acest ultim strat rezultă prin interacțiunea dintre actorii interni ai tranziției și cei externi (Zamfir, 2004: 29-30) Ceea ce rezultă după tranziție nu este o democrație așa cum se întâlnește ea în țările vestice ea constituind modelul spre care se tinde ci una cu trăsături autohtone care o diferențiază de alte țări. Unii autori critici consideră că rezultatul este "ceva ce încearcă să fie sau pretinde că este o democrație" (Nodia, 1996). Oricum ar fi, două lucruri sunt clare și precizate
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
președinției și partidelor politice, dar și problema corupției), satisfacțiile materiale, localizarea și resursele (vezi tabelul 2.1). În ce privește corupția, o trăsătură caracteristică a fenomenului la noi, impulsionată de tranziție, este multiplicarea unor noi forme de corupție și faptul că aceasta tinde să devină un fenomen organizat, specializat și profesionalizat (Banciu, Rădulescu, 1996). Oamenii tind să considere că există două tipuri de corupție, cea a gulerelor albe și "corupția mică", a funcționarilor și a persoanelor ce lucrează în servicii. Pentru că afectează toate
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
vezi tabelul 2.1). În ce privește corupția, o trăsătură caracteristică a fenomenului la noi, impulsionată de tranziție, este multiplicarea unor noi forme de corupție și faptul că aceasta tinde să devină un fenomen organizat, specializat și profesionalizat (Banciu, Rădulescu, 1996). Oamenii tind să considere că există două tipuri de corupție, cea a gulerelor albe și "corupția mică", a funcționarilor și a persoanelor ce lucrează în servicii. Pentru că afectează toate straturile sociale, corupția este un fenomen social generalizat, iar acest lucru este reflectat
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
tradiționalism / modernitate este și pesimismul vs. optimismul pentru viitor. Cele două atitudini pot fi evaluate satisfăcător prin întrebarea " Cum credeți că veți trăi peste un an?", prezentă în Barometrele de Opinie Publică. Astfel varianta BOP octombrie 200415 arată că răspunsurile tind să se concentreze spre extrema optimistă a scalei utilizate (media fiind 3,66, unde 1 reprezintă "mult mai prost", iar 5 reprezintă "mult mai bine"). 28,1% din subiecții din rural optează pentru "mult mai bine" și "bine", 21,1
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
rural optează pentru "mult mai bine" și "bine", 21,1% pentru "prost" și "mult mai prost" și 32,7 pentru "aproximativ la fel". Luând regiunile României în considerare (doar populația rurală), se poate observa că sectorul agricol Ilfov și Dobrogea, tind să fie regiuni mai optimiste, Oltenia este neutră, iar Moldova și Transilvania surprinzător sunt mai înclinate spre pesimism (pentru celelalte zone cifrele nu sunt semnificative). Mai optimiști tind să fie cei cu studii medii și superioare, mai pesimiști cei fără
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
doar populația rurală), se poate observa că sectorul agricol Ilfov și Dobrogea, tind să fie regiuni mai optimiste, Oltenia este neutră, iar Moldova și Transilvania surprinzător sunt mai înclinate spre pesimism (pentru celelalte zone cifrele nu sunt semnificative). Mai optimiști tind să fie cei cu studii medii și superioare, mai pesimiști cei fără școală și cu studii primare. În ce privește credința și participarea religioasă, este deja un lucru cunoscut faptul că românii sunt un popor religios în atitudine și comportament. O prelucrare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
2. Datele sunt doar pentru rural (EVS 1999). Răspunsurile subiecților compun o imagine a femeii care e împlinită mai ales prin familie și copii, dar care își câștigă independența prin faptul că lucrează. Calculul valorilor reziduale ajustate arată că femeile tind să fie semnificativ mai puțin de acord decât bărbații cu afirmațiile 1, 5, si înclină să fie de acord cu afirmațiile 6 și 8. Același tip de prelucrări arată că subiecții mai vârstnici consideră că femeia este împlinită dacă are
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
timpului cu prietenii, cu oamenii de la biserică și la cluburi și asociații, și calculând o variabilă latentă 18 (ce surprinde viața socială a subiecților) din acești trei itemi, observăm diferențe mari în funcție de regiunile țării. Astfel subiecții din Transilvania și Crișana-Maramureș tind să fie mai puțin activi sociali, pe când cei din Banat, Muntenia, Oltenia și Dobrogea sunt mai activi, petrec mai mult timp cu prietenii, oamenii de la biserică sau în cadrul unor asociații (diferențele între cele două categorii sunt semnificative). Femeile din rural
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]