3,837 matches
-
orientat academic, creat de Amy Bruckmană etc. 17. Teoreticiana Sherry Turkle nu se referă la noțiunea psihologică de „personalitate multiplă” în sensul patologic al sintagmei. În postmodernism, este de remarcat disputa insolvabilă dinntre teorie (descentrarea și multiplicitatea euluiă și experiența trăită (unitatea și coerența ca și realitate subiectivăă. Postmodernismul nu poate depăși capcana corporealității; oricând se poate aduce contraargumentul identității psihice stabile care caracterizează normalitatea subiectului uman în pofida descentrării identitare: subiectul uman nu poate evada din fixitatea relativă a corpului și
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
dar și în aceea a lui Sadoveanu. În structura lui sufletească se adună elanuri, neliniști, aspirații, o chemare obsesivă a spațiilor silvestre, marine și siderale, a atitudinilor amețitoare și a adâncurilor abisale, a zvonurilor tăinuite. Este convins că viața trebuie trăită intens, febril, că sensul existenței este lupta. Asemenea creatorului Mioriței și asemenea lui Eminescu și Sadoveanu, pe care și-i recunoaște ca dascăli, tinde să dea fenomenelor proporții hiperbolice, are intenția sublimului, a tragicului, a infinitului, a cosmicului, a grandiosului
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
în Oameni cari au fost, I, Editura pentru Literatură, București, 1967,pp. 256-259 Arta de a trăi, în scrierile lui I. Creangă Cu siguranță biografia lui Ion Creangă furnizează suficiente date ce se pot constitui în argumente în favoarea unei vieți trăite ca artă. Ne conturăm astfel imaginea omului Creangă, modest, simplu, dar înțelept și nobil în caracter. Atunci când vorbim însă de scriitorul Creangă, o analiză a scrierilor sale din aceeași perspectivăa vieții ca artăscoate la iveală o serie de modalități lingvistice
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
și pe înaintașii lui, pe cei prezenți și pe cei plecați. Dar ce era de fapt acest spirit urgentist? Cum se manifesta el? Un adevărat urgentist ajunge la diagnostic cu o viteză uluitoare prin bagajul lui inegalabil de cazuri similare, trăite de-alungul anilor. El ierarhizează ca într-o fulgerare situația și gravitatea diferită a cazurilor, are o ordine a investigațiilor, pe unele așteptându-le în timpul operației, cunoaște intuitiv rezerva de viață a unui caz de mare gravitate, știe cu precizie când
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de ajutor în interesul celui pe care îl crede în criză sau în situație de risc Observația participativă permite depășirea unei viziuni exterioare asupra problemei sociale și asupra populației investigate, în profitul unei analize din interior, care surprinde dinamica realității trăite. evidențiind legătura dintre faptele direct observabile și mobilul lor subiectiv. f. Observația strucurată este o metodă cantitativă, riguroasă și sistematică care se referă la grile de categorii, scale de evaluare, tabele de analiză. g. Observația nestructurată(calitativă) se utilizează în
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
pentru interviu în spiritul valorilor și deontologiei proprii asistenței sociale. Asistența socială face apel în special la interviul non-directiv sau nedirijat. Acesta pleacă de la premisa că subiectul interogat este în măsură să ofere un discurs coerent cu privire la problemele și experiențele trăite. Postulatul pe care se sprijină maniera non-directivă de intervievare este acela că elementele de ordin afectiv, exprimate liber de către subiect, sunt mai profunde și mai semnificative decât informațiile pe care clientul ni le comunică într-un context de autocenzură și
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
de luare în grijă. Faza studiului psihosocial vizează cunoașterea acelor elemente din viața clientului care îi sunt necesare asistentului social pentru a-l putea ajuta: situația familială, materială și de habitat; activitatea profesională și pregătirea școlară; factorii bio-psihosociali (sănătate, experiențe trăite, atitudini, aspirații, roluri jucate, apartenența de grup etc.); elementele semnificative ale istoriei individuale; relațiile interpersonale fundamentale și secundare; factorii de presiune și cauzele lor probabile; experiențele problematice anterioare și modul lor de soluționare; resursele și limitele (constrângerile) clientului; identificarea problemei
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
și-a adus aminte trecutul și se emoționă profund"). În sfîrșit, deși apare poate mai frecvent în limba scrisă, poate apărea și chiar apare în limba vorbită. ¶Termenul de erlebte rede, folosit prima dată de Etienne Lorck, înseamnă literal "vorbire trăită". ¶Categoria discursului-indirect liber se extinde uneori pentru a include discursul care reprezintă percepțiile non-verbalizate ale unui personaj, așa cum apar ele în conștiința sa (PERCEPȚIE REPREZENTATĂ). Comparați "Maria pur și simplu rămase în picioare. Bărbatul se tîra spre ea" cu "Maria
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
impresii și amintiri” despre o lume dispărută și despre o alta ce abia lua ființă. După propria-i mărturie, B. povestește pur și simplu, fără să-și caute cuvintele sau să urmărească efecte de stil. Întâmplările relatate au autenticitatea faptului trăit. Prima carte se menține în zona amănuntului biografic, enumerând cu acuratețe episoade picarești extrase din experiența tânărului profesor, călător în munții Macedoniei sau ai Albaniei. Cea de a doua se constituie într-o tentativă ambițioasă de prezentare a mișcării Junilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
unui context încărcat emoțional. După cum concluzionează D. Schacter (profesor de psihologie la Universitatea Harvard, specialist în mecanismul proceselor de memorare), în lucrarea sa În căutarea memoriei: Pare plauzibil acum că, atunci când dormim, creierul nostru lucrează intens pentru a prezerva experiențele trăite (cf. Schacter, ???, pp. 111-112); ar trebui să adăugăm aici și caracterul emoțional al respectivelor experiențe. Din perspectiva neuroștiințelor, visul joacă un rol important în consolidarea amintirilor și ajută la formarea și conturarea poveștii vieții noastre (cf. Schacter, p. 111-112). Atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
despre eforturi inutile, de sacrificii sterile. Pentru o interpretare mai subtilă a sensului elementului născut, cititorul este invitat să se raporteze la cuvintele corespunzătoare. Adulter Scenele de adulter reprezentate în vis trebuie interpretate în funcție de scenariu și, mai ales, de sentimentele trăite. Dacă sunt însoțite de emoții plăcute, ba chiar de plăcere, pot fi înțelese ca o dorință reală sau simbolică de a avea o relație extraconjugală. Poate fi vorba de vise erotice propriu-zise (vezi Sexualitate) sau de situații mai simbolice. Acest
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
ce visează. Aniversare Aniversarea simbolizează eterna reîntoarcere. Instituie, la fel ca Ianus, zeul roman cu un chip întors spre trecut și altul spre viitor, frontiera dintre două perioade temporale. Reprezintă la fel de bine sfârșitul și începutul. În vis, exprimă în funcție de experiența trăită și de emoțiile simțite: - fie tranziția între două perioade ale vieții; reamintire a nașterii, aniversarea îi dă subiectului o nouă șansă, îi permite un nou start, îl replasează la începutul vieții; - fie repetarea unei situații (revine în fiecare an); atunci
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
atingerea unui scop, ambiția și realizarea. Mai, bâtă, ciomag Armele de mai sus intră în categoria celor mai primitive. Exprimă forța sălbatică, brutală, nediscriminantă. Asociate cu oamenii preistorici, ele pun accentul pe partea arhaică a psihicului sau pe infantilismul situațiilor trăite. Ele evocă și confruntarea autorității (bastonul polițistului), presiunile suportate pentru a înăbuși toate actele de rebeliune împotriva ordinii prestabilite, represiunea, adică refularea masivă și brutală a pulsiunilor. Trident În reprezentările tradiționale, tridentul este atribuit divinităților din diferite panteoane (Poseidon, Shiva
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
legătură între profan și sacru, între om și Dumnezeu. Visul, și situația la care se referă, conține deci o dimensiune spirituală manifestă sau ascunsă. Balanță Simbolistica balanței se stabilește pe mai multe axe, iar semnificație în vis depinde de experiențele trăite și de scenariul oniric. Ea reprezintă: - justiția, al cărei atribut este încă din Antichitate. În acest caz pune accentul pe problemele administrative sau juridice ori intervine pentru a aminti legile umane sau morale; - echilibrul, evocând căutarea armoniei dintre corp și
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
atacuri. Funcția simbolică de protecție a cufărului mai poate semnifica a pune de-o parte, a închide, a-l întemnița pe cel ce constituie o amenințare pentru comunitate. Portbagajul mașinii servește la transportarea bagajelor, simboluri ale istoriei personale, ale experiențelor trăite. Noroi Noroiul reia în parte valorile de fertilitate și creativitate atribuite pământului (vezi cuvântul respectiv). Dar adaugă la această interpretare pozitivă și noțiunile de degradare și impuritate. În vis, exprimă adesea pulsiunile percepute ca murdare sau amenințătoare, adică poluția fizică
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
sau a cunoașterii. O celebră parabolă a lui Iisus spune că este mai ușor să treacă o cămilă prin urechile acului decât să intre un om bogat în Împărăția Cerurilor. Acul reprezintă măsurătorul sacru, trecerea inițiatică și le conferă experiențelor trăite o importanță nebănuită. Dar acul ascunde și o semnificație de agresivitate și are, din acest punct de vedere, aceeași simbolistică cu spinul (vezi acest cuvânt). Cât despre acul cu gămălie, el evocă amenințarea de a fi descoperit, prins în flagrant
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Acțiunea subiectului este limitată, mărginită, lipsită de profunzime. Este obligat să își țină în frâu pulsiunile, dorințele sau ambițiile. Puț Deoarece exprimă îngroparea resurselor, dimensiunea lor ascunsă, latentă și accesibilă doar inițiaților, puțul este simbolul inconștientului freudian (pulsiunile refulate, experiențele trăite, istoria personală), ca și al inconștientului jungian (cunoașterea universală, istoria umanității). Îl invită deci pe cel ce visează să caute înăuntrul său, să analizeze situația, să meargă la esența lucrurilor. În plus, puțul din legende, adăpost al zânelor sau spiridușilor
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
51): 1. descoperirea propriului corp în care copilul nu cunoaște părțile corpului ci doar posibilitatea de mișcare liberă și de a se “simți” bine în propria piele; 2. cunoașterea părților corpului când va învăța diferitele părți ale corpului prin percepții trăite și prin modalități ce permit abstractizarea. Aceasta se face de o manieră internă simțind fiecare parte a corpului și externă, văzând fiecare segment, în oglindă sau jucându-se cu mâinile și picioarele apoi văzând un alt copil. 3. orientarea spațio-corporală
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
un sistem confuză și fluctuanta. 95 Opinia curentă în care se întrunesc judecățile esteților și moraliștilor este următoarea: "Rien n'est sérieux dans cette ville, disent-ils. Leș femmes y șont légères. Leș hommes le șont peut-être encore davantage. On y trăite leș plus graves affaires de la même façon que l'on s'y amușe" [Hoffet, p.68]. În opinia curentă, parizienii sunt pentru englezi, nemți sau americani oameni ușuratici, de moravuri libere și puțin serioși. O mulțime de lucruri decurg din
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
specifică dintre animal și om (văzută, mai general, ca diferență între corelațiile energetice naturale și personalitate) pune în ordine întreaga sa teorie despre om. Modul specific de a exista al celor două "corelațiuni" este legat de raportarea lor la faptul trăit actual. Animalul este blocat în prezent; omul se proiectează pe sine dincolo de actualitatea unei trăiri. Această însușire omenească, ce pare a fi de natură psihologică, are o funcție de respecificare a omului și de redefinire a lui nu printr-un specific
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
conflicte și negocieri simbolice ce au caracterizat ultimii ani ai comunismului românesc, precum și o prețioasă lentilă prin care putem examina discursul și practicile culturale, existențiale, politice și ideologice ale acelor vremi și putem înțelege modul în care acestea erau conturate, trăite, reprezentate, interpretate 1. După prăbușirea comunismului, autorul Jurnalului, Gabriel Liiceanu, a adăugat la textul din 1983 acele fragmente pe care până și cenzorii binevoitori deciseseră (destul de arbitrar în unele cazuri) să le elimine, precum și o prefață scrisă în 1990, care
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
comunități, așa cum se reproșează mereu comunitarismului? Nu cumva, așa cum mă gândesc eu deseori, segregarea este singura consecință riguroasă a pluralismului axiologic, în ciuda verbiajului integraționist al multiculturaliștilor, care se preocupă mai mult de valorile afirmate și codificate legislativ (nu asumate și trăite)? John Gray crede că pluralismul axiologic este totuși fezabil, dar cere o transformare politică uriașă: înlocuirea sarcinii principale a guvernării liberale. În loc să se preocupe de garantarea, protecția și aplicarea drepturilor fundamentale ale omului, statul (ca și - o spune el când
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Deletant, România sub regimul comunist, Fundația Academia Civică, București, 2010 ; Lavinia Betea, Maurer și lumea de ieri, Fundația „Ioan Slavici”, Arad, 1995 ; Lavinia Betea [coord.], 21 august 1968. Apoteoza lui Ceaușescu, Editura Polirom, Iași, 2009 ; Paul Niculescu -Mizil, O istorie trăită, Editura Enciclopedică, București, 2002) Filme cu caracter politic și propagandistic ale perioadei Soldați fără uniformă, Mândrie, Setea, Aproape de soare, Când primăvara e fierbinte, Post‑restant, Poveste sentimen‑ tală, A fost prietenul meu (1961) ; Celebrul 702, Străzile au amintiri, Omul de lângă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, Editura Univers Enciclopedic, București, 2002 ; Dennis Deletant, România sub regimul comunist, Fundația Academia Civică, București, 2010 ; Lavinia Betea, Maurer și lumea de ieri, Fundația „Ion Slavici”, Arad, 1995 ; Paul Niculescu-Mizil, O istorie trăită, Editura Enciclopedică, București, 2002) Filme cu caracter politic și propagandistic ale perioadei Mihai Viteazul, Serata, Facerea lumii, Asediul, Frații (1971) ; Puterea și Adevărul, Aventuri la Marea Neagră, Cu mâinile curate, Bariera (1972) ; Ceața, Ultimul cartuș, Conspirația, Dragostea începe vineri, Departe de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, Editura Univers Enciclopedic, București, 2002 ; Dennis Deletant, România sub regimul comunist, Fundația Academia Civică, București, 2010 ; Lavinia Betea, Maurer și lumea de ieri, Fundația „Ioan Slavici”, Arad, 1995 ; Paul Niculescu-Mizil, O istorie trăită, Editura Enciclopedică, București, 2002) Filme cu conținut politic și propagandistic ale perioadei Fata Morgana, Șantaj, Croaziera, Dragostea mea călă‑ toare, Detașamentul Concordia, Punga cu libelule, Probleme personale, Fiul munților, Convoiul, Ana și „hoțul”, Întoarcere la dragostea dintâi (1981) ; Destine romantice
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]