9,719 matches
-
Epopeea pământului românesc, București, 1936; Brăila prin veacuri și în zilele noastre (în colaborare), Brăila, 1937; Povestea lui..., București, 1940. Traduceri: Dante, Divina Comedie. Infernul, pref. trad., București, 1975, Purgatoriul, pref. Alexandru Balaci, București, 1978. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Un traducător al lui Dante, LCF, 1970, 21; Alexandru Balaci, O nouă traducere a „Infernului”, R, 1975, 8; Șerban Cioculescu, „Infernul” lui Dante într-o nouă tălmăcire, FLC, 1976, 1; Dan Grigorescu, Dante, „Infernul”, CNT, 1976, 5; Dragoș Vrânceanu, Un traducător al
BUZNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285978_a_287307]
-
Un traducător al lui Dante, LCF, 1970, 21; Alexandru Balaci, O nouă traducere a „Infernului”, R, 1975, 8; Șerban Cioculescu, „Infernul” lui Dante într-o nouă tălmăcire, FLC, 1976, 1; Dan Grigorescu, Dante, „Infernul”, CNT, 1976, 5; Dragoș Vrânceanu, Un traducător al lui Dante în românește, RMB, 1977, 10050; Dan Grigorescu „Purgatoriul”, CNT, 1978, 26; Vasile Băncilă, George Buznea. Cea mai nouă haină literară a lui Dante, „Atelier literar”, 1977, 15, 17; Carianopol, Scriitori, II, 101-108; Dicț. scriit. rom., I, 415-416
BUZNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285978_a_287307]
-
românește, RMB, 1977, 10050; Dan Grigorescu „Purgatoriul”, CNT, 1978, 26; Vasile Băncilă, George Buznea. Cea mai nouă haină literară a lui Dante, „Atelier literar”, 1977, 15, 17; Carianopol, Scriitori, II, 101-108; Dicț. scriit. rom., I, 415-416; Victor Macarie, George Buznea, traducător al „Divinei Comedii”, DL, 2003, 1. C.T.
BUZNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285978_a_287307]
-
lăsat și câteva sinteze privitoare la literatura rusă și reprezentanții ei de marcă, precum și o serie de tălmăciri din romanticii, realiștii și modernii ruși (A. S. Pușkin, M. Lermontov, C. Balmont, Maxim Gorki, I. Bunin, Al. Blok ș.a.), fiind și primul traducător al lui Esenin la noi. SCRIERI: Miresme din stepă, București, 1922; Țara mea, Craiova, 1928; Păstori de timpuri, București, 1937; Metanii de luceferi, București, 1942. Culegeri: Cântece din Basarabia, vol. I, Chișinău, 1921, vol. II, Craiova, 1928. Traduceri: M. Coțiubinschi
BUZDUGAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285970_a_287299]
-
BLAGA, Lucian (9.V.1895, Lancrăm, j. Alba - 6.V.1961, Cluj), poet, dramaturg, prozator, eseist și traducător. Tatăl lui, preotul Isidor Blaga, a avut ideea să dea tuturor copiilor săi nume începând cu litera L: Letiția, Lionel, Liciniu, Liviu, Longin, Lelia ș.a., poetul fiind al nouălea dintre ei. Om cultivat, preotul cunoștea bine limba germană, îi citea
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
, C.[onstantin] Z. (3.VII.1870, Coasta Lupei, j. Galați - 21.XII.1930, Galați), poet, gazetar și traducător. B. continuă spița unor răzeși din Nicorești: tatăl, Zamfir Buzdugan, era cântăreț de strană, mama, Ghina, trecea ca învățătoare în sat; când ea dispare (victimă a unei epidemii), tatăl și fiul pribegesc peste Dunăre, stabilindu-se în Dobrogea. Admis la
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
izbutește să publice numai grupaje sau poezii disparate, deși e aici cu mult mai aproape, se pare, de formula lirismului său. Risipindu-și, în parte, vocația, în tranziția de la cumpăna veacurilor, B. compensează, în timp, prin „pasionate, rodnice îndeletniciri” de traducător (Geo Dumitrescu). Primele tălmăciri, din literatura franceză ori săvârșite prin intermediul francezei, coincid cu vârsta debutului publicistic: articole, proză, pagini științifice sau artistice, din H. Spencer, Walter Scott, Shelley, N. G. Cernâșevski (fragmente din Ce-i de făcut?), Paul Lafargue, Alphonse
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
săi. Excepție făcând doar câteva cânturi din prima cantică (I-III, XXIV), cunoscute antum, încercarea lui B., meritorie, e curând și nedrept ignorată, după moartea poetului. Cornelia și I. Hașeganu reușesc să reia tipărirea poemei, după manuscrisul complet revăzut de traducător, în revista pe care o redactau la Brașov în anii războiului („România tânără”, 1942-1943), avansând, în circumstanțe ostile din nou, doar până la cântul VIII din Infernul. SCRIERI: Singurătate, București, 1897; Hori ostășești, Tecuci, 1916; Cântări de luptă și de biruință
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
de indicații de regie, unele aparținând lui Vlad Mugur. Se traduc poezii, cântece, imnuri, marșuri din literatura sovietică, încât nume ca Vladimir Ohotnikov ori Vitali Gubarev se învecinează cu ale lui A. N. Ostrovski, Valeri Briusov sau Vladimir Maiakovski. Printre traducători: N. Argintescu-Amza, A. Toma. M.V.
CAIET CULTURAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286000_a_287329]
-
lui I. L. Caragiale, sub genericul Reminiscențe: Karkaleki, Baioneta inteligentă, Șah și mat!, Politică și delicatețe, Garda civică (republicări), precum și articolul C. A. Rosetti. Maria Baiulescu e prezentă cu o versiune în românește a poemului Plimbarea de Fr. Schiller. Fără precizarea traducătorului (I. L. Caragiale), apar O balercă de Amontillado și Masca de E. A. Poe. I.H.
CALENDARUL „DACIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286017_a_287346]
-
, Alexandru (16.VII.1928, Ismail - 19.VII.2000, București), traducător și prozator. Fiu al Eugeniei (n. Markov) și al lui Alexandru Gh. Calaïs, contabil, C. a absolvit Facultatea de Limbi Slave la Universitatea din București (1968). Obținuse, în 1956, certificatul de traducător din limba rusă eliberat de Comisia specială de pe lângă
CALAÏS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286011_a_287340]
-
16.VII.1928, Ismail - 19.VII.2000, București), traducător și prozator. Fiu al Eugeniei (n. Markov) și al lui Alexandru Gh. Calaïs, contabil, C. a absolvit Facultatea de Limbi Slave la Universitatea din București (1968). Obținuse, în 1956, certificatul de traducător din limba rusă eliberat de Comisia specială de pe lângă Academia Română. Între 1949 și 1952, e redactor la revista „Licurici”, apoi tehnician-documentarist la Institutul de Studii și Proiectări Energetice (1952-1954), reporter la „Viața culturală a Capitalei” (1958- 1960), corector la Editura Medicală
CALAÏS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286011_a_287340]
-
a Capitalei” (1958- 1960), corector la Editura Medicală (1960-1961), casier-colector la Cooperativa Higiena (1962-1964), corespondent comercial la Întreprinderea Industrial export (1968-1969), redactor și secretar științific la publicația „Romanoslavica” (1969-1974), redactor la Centrul de Documentare pentru Arhitectură și Sistematizare (1974-1975) și traducător la Întreprinderea Electronica (1975-1976). Debutează în 1949, în revista „Licurici”, în același an publicându-i-se și în volum nuvela Uriașul științelor naturii. Colaborează la revistele „Viața culturală a Capitalei”, „Luceafărul”, „Romanoslavica”, „Literatorul”, „Caiete critice”. Obține Premiul Uniunii Scriitorilor în
CALAÏS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286011_a_287340]
-
CĂLIN, Gheorghe (26.I.1935, Pitești), istoric literar, comparatist și traducător. Este fiul Filofteii și al lui Ștefan Călin, mecanic de locomotivă. După absolvirea la Pitești a gimnaziului (1945-1948) și a Școlii Tehnice de Administrație Economică (1948-1952), urmează secția de limbi și literaturi slave de la Universitatea din București (1952-1957), completându-și
CALIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286035_a_287364]
-
, Ion (pseudonim al lui Ion Marinescu; 14.X.1919, Călărași - 15.II.1971, București), poet, prozator și traducător. Fiu de avocat, C. face studiile secundare în orașul natal, apoi vine la București, unde urmează cursurile Conservatorului de Artă, secția de dramă și comedie, absolvind în 1942. Practică actoria numai un an, după care pleacă pe front. După 1950
CALOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286045_a_287374]
-
subliniem că, exceptând unele poezii alcătuite pe vizibila antiteză, realizate prin recuzită poetică desuetă, volumul lui Al. Andrițoiu are în bună parte o compoziție organică ridicată pe momente de viață veridice ce se întrepătrund firesc, un suflu tineresc, năvalnic, câteodată traducător al înnoirilor vertiginoase care au avut loc în patria noastră. Poetul cultivă cu succes, pe urmele lui M. Beniuc, versul tumultuos, fără să se poticnească în exactitatea măsurilor de vers, ori în selectarea silită a rimelor. (...) Timbrul liric al lui
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
, Costache [Constantin] (1800, București - 18.IV.1880, București), scriitor și traducător. Fiu al unui grec căzut în luptele de la Missolonghi, A. e încă un adolescent în momentul apropierii sale de mișcarea eteristă (1818). Studiile și le face la Academia grecească din București. Remarcat de domnița Ralu Caragea cu prilejul reprezentațiilor teatrale
ARISTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285453_a_286782]
-
ilustrate tot prin istorioare morale (Petre și Cristina, Prințul dezamăgit, Puterea religiei ș.a.). Printre alte povestiri, o meditație intitulată Gloria (Slava) omului este un solilocviu, de tip preromantic, pe tema soartei omenești, privită sub spectrul deșertăciunii. A. a fost un traducător ambițios și nu lipsit de iscusință, ale cărui realizări au ca trăsătură comună o deosebită fidelitate față de original. Este, mai întâi, cazul versiunii românești a tragediei lui V. Alfieri, Saul, care a prilejuit și o reprezentație teatrală de un răsunător
ARISTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285453_a_286782]
-
lui Gh. Asachi. Polemica era purtată îndeosebi în jurul metrului folosit de autorul român, precum și al respectării textului original. O altă operă a lui Alfieri, Virginia (1836), tălmăcită în proză ritmată, nu a avut un răsunet asemănător. Dar visul lui de traducător a fost Homer. Iliada l-a obsedat ani de-a rândul. I s-a părut prea simplă întâia versiune, aceea din 1837 (e vorba de primele șase cânturi, însoțite și de o Disertație asupra nașterei și vieței lui Omer). După
ARISTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285453_a_286782]
-
ASLAN, Theodor (c. 1836 - 13.I.1900, București), traducător. De profesie avocat, A. făcuse studii universitare la Paris. În țară, a fost aghiotant al domnitorului Al. I. Cuza. Între anii 1871 și 1876 i se încredințează conducerea Teatrului Național din Iași și, chiar dacă nu găsește întotdeauna cele mai bune
ASLAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285468_a_286797]
-
și-a reorganizat structura și, probabil, pentru a se pune la adăpost de suspiciuni, a acceptat patronajul domnitorului Gheorghe Bibescu. Un obiectiv important a fost să înlesnească tipărirea de cărți în limba română, încurajând astfel activitatea autorilor originali și a traducătorilor. S-a cumpărat și o tipografie, vândută apoi lui C. A. Rosetti și E. Winterhalder, care au imprimat unele dintre tipăriturile societății. Au apărut, astfel, cu sprijinul societății, volume de poezii de D. Bolintineanu și I. Văcărescu, Meropa de Voltaire
ASOCIAŢIA LITERARA A ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285475_a_286804]
-
bănește, pentru a putea traduce, R. Rosetti, I. Brezoianu, N. D. Racoviță și, pentru scrieri originale, N. Bălcescu, M. Kogălniceanu, I. Ghica, Șt. Golescu, C. Bălcescu. Asociația a făcut cea dintâi încercare, la noi, de organizare a retribuirii scriitorilor și traducătorilor, pas important pe calea profesionalizării acestor două îndeletniciri. În întrunirile asociației s-a discutat problema înlocuirii alfabetului chirilic cu alfabetul latin, unii membri scriind numai cu litere latine. În 1847, sub patronajul asociației, în mod deosebit al lui I. Ghica
ASOCIAŢIA LITERARA A ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285475_a_286804]
-
, Edgar Theodor (3.ÎI.1863, Iași - 2.XII.1908, București), prozator, dramaturg și traducător. A urmat liceul la București, unde a absolvit și Facultatea de Drept. A publicat schițe, nuvele, prelucrări și traduceri în „Convorbiri literare”, „Peleșul”, „Ateneul român”, „România liberă”, „Epoca”, „Revista idealista” ș.a. A. e un analist, prozele lui din volumele Foc
ASLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285469_a_286798]
-
manifeste o deosebită inventivitate, A. este totuși un bun povestitor. Stilul are o patina de vechime, iar limba, îngrijita, plăcută, vădește cultură. Tragedia Fernanda („Peleșul”, 1887-1888), cu o versificație destul de sigură, dar cu o intrigă ciudată, pare o traducere. Că traducător, A. nu e preocupat de calitatea literară a textelor, versiunile românești pe care le realizează fiind destinate scenei. A tălmăcit din Sofocle (prin Jules Lacroix), Euripide (prin Ernest Legouvé), Shakespeare (tot după un intermediar francez), Racine, Molière, precum și din François
ASLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285469_a_286798]
-
îi caracterizau literatura. S-au făcut traduceri din Istoria naturală a lui Buffon, din Voltaire (Istoria lui Carol al XII-lea), din scrierile lui Fénelon și Marmontel, din versurile lui Lamartine. Lui Goethe i se dă o atenție deosebită, iar traducătorul său, A. Antoniady, dovedește posibilități mult mai mari decât în încercările sale literare originale. S-au mai tradus o parte din fabulele lui Esop și câteva fragmente din scrierile științifice ale lui L. Büchner. R.Z.
ATHENEUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285490_a_286819]