5,827 matches
-
traiectoria socio-profesională în concordanță cu caracteristicile și opțiunile personale și nu doar ca răspuns de conformare la presiunile sociale. Socializarea diferențiată și stereotipă întreține segregarea genurilor, reducând șansele echilibrării relațiilor de gen. Mecanismele socializării de gen diferențiate, care ierarhizează și trasează frontiere rigide între cele două genuri, prescriind ceea ce trebuie să fie și ceea ce trebuie să facă fiecare gen social, construiește și legitimează raporturi sociale asimetrice și inegale între cele două sexe, creând astfel premise socio-culturale pentru comportamente și atitudini de
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
insiste la București pentru ca România să adere la proiectul Barrère înainte de conferința din capitala Marii Britanii (s.n.). Astfel, la 25 ianuarie (1883), ambasadorul Regatului Unit la Viena, Sir Henry Elliot, îi făcea cunoscută lordului Granville rugămintea autorităților austro-ungare de a-i trasa lui William Arthur White, plenipotențiarul Marii Britanii la București, instrucțiunea de a insista pe lângă cabinetul Brătianu de a adopta proiectul Barrère231. Lordul Granville, receptiv, patru zile mai târziu punea în practică solicitarea omologului său austro-ungar, expediindu-i lui White următoarea depeșă
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
CED236. Autoritățile de la București s-au opus acestei manevre perfide, deoarece o cedare în fața Sankt Petersburg-ului ar fi dus, natural, la o capitulare în fața Vienei. Acest lucru i l-a făcut cunoscut Dimitrie A. Sturdza lui Ion Ghica, în instrucțiunile trasate în telegrama din 27 ianuarie/8 februarie 1883: "Cedarea în fața Rusiei duce la cedarea în fața Austriei, deoarece în ambele cazuri se spune: a nu se separa de Europa...; noi însă nu vom ceda, deoarece drepturile și interesele noastre sunt contradictorii
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
și supraveghere de la Porțile de Fier și până la Galați, iar aceste regulamente trebuia să fie puse în armonie cu acelea care au fost sau vor fi pronunțate pentru parcursul în aval de Galați. În scopul îndeplinirii sarcinii care îi fusese trasată la Congresul din 1878, Comisia Europeană a crezut util, la început, să delege o subcomisie compusă din reprezentanții a trei state neriverane pentru a redacta un proiect de regulament care ar fi apoi supus deliberărilor sale. Această subcomisie a fost
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
expunere a călătoriilor sale și nici, a fortiori, o lucrare cu pretenții științifice. Delimitările sale etnice au fost de altfel contestate, mai ales în lucrarea lui Napoleon III din 1865, Histoire de Jules César, în care autorul a încercat să traseze o frontieră mai apropiată de realitate între triburile galilor. E adevărat că exemplul avea o proveniență ilustră, întrucât Napoleon I însuși elaborase pe parcursul șederii în insula Sfânta Elena o lucrare intitulată Précis des guerres de Jules César, care, trebuie să
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
sau artistice sunt mărturii însemnate ale importanței vinului de-a lungul istoriei umanității. Din momentul în care via a devenit vin, istoria acestuia este cu adevărat inseparabilă de cea a omului. Modelându-i peisajele, cântărind asupra economiei sale, vinul a trasat de-a lungul timpului contururile unei civilizații veritabile. Tocmai acestei civilizații și celor care o mențin în viață trebuie să le aducem omagiu aici: "Țărani și artiși, robi și vizionari, amatori de distracție dar și de efort, alchimiști și contabili
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
abscisă frecvențele de la stânga la dreapta se notează pragurile auditive rezultând curba audiografică. Se convine punctarea conducerii aeriene pentru urechea dreaptă cu „O” și trasarea cu roșu a curbei, iar pentru urechea stângă se punctează cu „X” și se se trasează cu albastru. Notăm conducerea osoasă pentru urechea dreaptă cu [ și pentru urechea stângă cu ]. (figura 1.12) Între conducerea osoasă și conducerea aeriană este o diferență de 35 dB, încât vibratorul este echilibrat pentru ca în ambele conduceri curbele audiografice să
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
opțiuni nelimitate. Procentul cuvintelor recunoscute permite trasarea curbei de inteligibilitate, evaluarea pragului de recunoaștere a vorbirii, a pragului de maximă inteligibilitate, a inteligibilității maxime sau evidențierea fenomenului „roll-over” . Curba de inteligibilitate se obține pe un grafic cartezian în care se trasează variația procentuală a cuvintelor înțelese îinteligibilitate) în funcție de sonie măsurată în dB îpe abscisă) cu un reper orizontal la minimul de 50%. Curbele de inteligibilitate sunt reprezentate ca în figura 1.13. Pentru auzul normal (N) curba este aproape de ordonată. În
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
a fi accesat. Metoda este importată de la un fișier *.dll denumit input 32.dll și are doi parametri: adresa portului și valoarea output-ului. Clasa SlideShow include o listă de ItemData ca membri ai datelor și conține metodele desemnate să traseze caracteristicile eșantioanelor de stimulare (items) și să reseteze ecranul urmând schema temporară predefinită. Metoda Form2 KeyDown(...) urmează calea evenimentelor comandate prin tastatură; aceasta este utilizată să măsoare timpii de reacție la eșantioanele de stimulare. Rezultatele sunt afișate pe o listă control
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
cu alt tablou situat la stânga, dreapta, sus sau jos; - să identifice și să coloreze o imagine cu forme și elemente diferite care lipsesc, dar doar cu cele care se potrivesc la un obiect de bază descompletat; - să identifice și să traseze drumul printr-un labirint figurat pe o imagine. Caietul numărul 2 cuprinde 24 de imagini și comenzi cum ar fi: - identificarea corespondențelor dintre obiectele asociate; - să identifice categoriile de imagini figurând forme geometrice de diferite mărimi, obiecte simetrice, tipuri de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
printr-un zgomot fricativ, care se produce prin frecarea aerului în constricția canalului vorbitor, fapt pentru care se mai numește fonem fricativ sau siflant îșuierător). Poziția sistemului articulator la emisia fonemului f Maxilarul inferior este coborât până ce buza de jos, trasă puțin înăuntru, se așează direct dedesubt și anterior de incisivii superiori din mijloc, aproape strâns lipită de ei. Buza superioară se retrage în sus dezvelind incisivii superiori, lăsând loc unui spațiu puțin perceptibil care completează canalul fricativ. Limba se află
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
imitare a "mărcilor" sociale specifice elitelor este potrivită pentru explicarea evoluției modei în secolele al XVIII-lea, al XIX-lea și în prima jumătate a secolului XX. Aproape toate muzeele și cărțile de istorie a vestimentației au ilustrat și au trasat în exclusivitate fluxul vertical al modei inițiate de aristocrație. Pornind de la aceste precedente istorice, este ușor de concluzionat că moda a aparținut, într-un sens tradițional, clasei de sus, adică unui grup restrâns și faimos (cf. G.B. Sproles, 1981, 119
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
119 Convenția de la Stockholm din 4 ianuarie 1960 a pus bazele AELS, care reunea inițial șapte state: Marea Britanie, Austria, Danemarca, Elveția, Norvegia, Portugalia și Suedia. 120 O conferință a statelor membre, reunită la Stresa în Italia în iulie 1958, a trasat orientările principale, dar a trebuit să se aștepte pînă în ianuarie 1962 pentru că o echipă de experți reunită în jurul lui Sicco Mansholt, fostul ministru al Agriculturii olandeze, să reușească să pună bazele PAC după negocieri îndelungate și dificile. Dicționarul Uniunii
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
În mai multe locuri se introduc contori Geiger-Müller Închiși În tuburi de protecție răcite cu apa, pentru a nu se deteriora din cauza căldurii. Acești contori semnalizează trecerea fiolelor cu Co60 (izotopul folosit) prin dreptul lor. În acest fel se poate trasa un grafic exact al mersului Încărcăturii și se poate calcula viteza de coborâre a materialului În diferite zone. Se determină profilul cel mai bun al furnalului, având În vedere scopul ca materialele să aibă o viteză aproape uniformă. Pentru a
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
baie de Înmuiere cu apă clocotită, ulei Încins sau leșie fierbinte; - Se ciopleau fețele cu o toporișcă sau cu un cuțit; - Se egalizau cu briceagul;Se lustruiau frecându-se cu praf de cărbune, cenușă sau nisip fin; - Cuburile pieptenului se trasau după șabloane, cu compasul, dar dinții se crestau, după finisare, cu fierăstrăul; - După crestare, dinții pieptenului se ascuțeau la vârf cu un cuțit și se răzuiau cu o pilă groasă de fier; - Se șlefuia din nou prin frecare cu cenușă
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de doctorat Universitatea București, 1995. [132] MARINA RĂDULESCU, Teste de limba română, examenul de admitere la liceu și facultate. [București, Editura Saeculum / Editura Vestala, 1994] în: UnC, nr. 2-3, 1995, p. 17. [133] MATEI, MARIA, D.,A scrie înseamnă a trasa semne grafice, Tribînv, 6, nr.271, 1995, 6. [134] MATEI, MARIA, Transfer de activităti dinspre școală spre grădiniță, Tribînv, 6, nr.226, 1995, 6. [135] MĂESCU-CARAMAN, LUCIA, Abecedar: pentru ccpiii hipoacuzici și surzi / Lucia Măescu - Caraman, - București: Editura Didactică și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
o sărăcire. Soluția: o educație afectivă ce se dezvoltă odată cu însușirea normelor morale, astfel încât sentimentele noastre să nu mai fie polarizate de dihotomia bine-rău. * Între crimă și apărare deseori nu este decât o linie subțire, al cărei contur va fi trasat de învingător și de urmașii părților. Inversarea valorilor prin care am trecut tinde să aibă drept efect relativizarea axiologică. Ce se întâmplă în planul sensului propriei existențe în acest context? * Nu experiențele mele sunt subiectul acestor rânduri, ci modalitatea în
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Le-am fi mai apropiați dacă nu am diminua astfel dovezile dragostei noastre. Osatura oricărei societăți este dată de idealurile pe care și le asumă, ele numindu-se și valori. Nașterea idealurilor sociale dă seama de limitele ce vor fi trasate diverselor libertăți. Paradoxul oricărei societăți este că în numele libertății și al dreptății aduce cu sine și suferința. Să pornim așadar de la asumarea suferinței pe care dorința noastră de bunăstare o aduce cu sine! Cum durerea ne indică de fiecare dată
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
vrea s-o proiectăm către ceilalți, sugerând pe această cale un mod a-l nostru de-a fi (deseori unicul). Dominația altora tinde astfel să fie potențată de tirania propriului corp, ce ia naștere din raportarea la el în modalitățile trasate de modă. Atunci când suntem preocupați de propria imagine, pe care presiunea consumului o așează la baza stimei de sine, să observăm că ne investim întreaga existență în nașterea și menținerea unei imagini imanente, ce nu poate fi depășită de privirea
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
riscă deseori să împovăreze inutil viitorul. * Cine e chipul după care fug în aceste rânduri: cel ce aș dori să fiu ori masca pe care-o așteaptă ceilalți de la mine? Nu cumva aștept un eu ale cărui contururi au fost trasate de imaginația altora? Corespunde acest eu dorinței lor de liniște și siguranță? Poate că ideal ar fi să-i șochez cu un chip neașteptat, care e în același timp al meu și al lor. În definitiv orice jurnal ascunde o
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
autoritatea unui responsabil) este mai ridicat în întreprinderile de producție în serie mare. Numărul nivelurilor ierarhice este mai mic în întreprinderile de producție unitară... Așadar, pentru Woodward, există o determinare a structurii de către tehnologie. Ea scrie: "este posibil să se traseze o relație "de la cauză la efect" între un sistem de producție și modelul organizațional care-i este asociat și, în consecință, să se anticipeze devenirea structurilor organizaționale, ținând cont de sistemul de producție" (1987, p. 136). Însă Woodward arată apoi
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
identificarea specificității echipelor de lucru (Savoie, Beaudin, 1995): • echipele constituie o entitate clar definită. Conturul grupurilor restrânse este, dimpotrivă, fluctuant și mai puțin net; • echipele constituie un sistem social complet: obiectivele sunt clar definite, rolurile sunt diferențiate, căile interdependenței sunt trasate; • sarcinile sunt atribuite de o instanță externă; echipa este responsabilă de realizare și poate fi evaluată; • activitățile se exercită în relație cu un mediu (alte servicii, clienți, furnizori) care are așteptări de la echipă. Relațiile cu mediul, înscriindu-se în cadrul urmăririi
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
inedite ale filosofiei. 7. Calea cunoașterii. /V Intre catafatic și apofatic Cristalizarea filo sofiei bizantine a fost chiar de la început marcată de paradox. Afirmarea existenței la modul Persoanei a divinității a implicat consecințe dramatice în ceea ce privește felul în care se puteau trasa cadrele unei gnoseologii. S-a născut o întreagă serie de întrebări asupra felului în care se poate apropia omul de cunoașterea Realității Ultime, căci chiar textul care oferea temeiul oricărei încercări în acest sens, Evanghelia, stă între afirmațiile că pe
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
de o coerență clasică. Armonia elină a personalității se regăsea în scrieri de o exemplară stringență a demonstrației și de o arhitectură luminoasă, inconfundabilă. G. Călinescu impunea în peisajul literar interbelic trăsăturile unei personalități baroce, tumultuoase, proteice, copleșitoare, capabilă să traseze coordonate noi interpretării literaturii române de la origini până în prezent, 1 Ion Rotaru - O istorie a literaturii române, vol. II, București, Editura Minerva, 1972, p. 741 2 Pagini de critică literară, vol. III, p. 248 11 aplicând pretutindeni criteriul estetic, modificând
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
oferă imaginea aceleiași pendulări rodnice între diversele moduri de înțelegere repudiate teoretic.” 1 Și Grigurcu exemplifică (prin citate copioaseă: Vladimir Streinu ne previne asupra pericolului interpretărilor critice psihologizante. Or, comentând Remember și Craii de Curtea Veche de Mateiu I. Caragiale, trasează prozatorului „un portret adânc făcut din incizii psihologice”; promotorul criticii estetice introduce în comentariu criteriul istoric (scriind despre Constant Tonegaruă. În al doilea rând, Grigurcu năzuiește spre identificarea nucleului individualizant al criticii lui Vladimir Streinu: „Instrumentul de expresie cel mai
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]