40,073 matches
-
aici pe pământ, de zei și de zâne absurd de frumoase. Ei sunt veșnici în lumea lor cântând în cor relele prevestiri. Am strigat în somn, marele păcat nu m-a lăsat să dorm. Nu vreau să tot alunec în trecut, ce să mai spună amintirile? Ce a rămas din ele, poate n-a fost așa. Stau mut în fața televizorului, și nu-l aud; văd imaginile altei lumi, care nu mai este a mea. Toți sunt străini, vecinii au murit, cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
-un sicriu, din care a crescut un copac. Oare mai sunt viu? Sau povestea e un dar! Atâta timp am pierdut în spațiul iernii. Au mai venit opt decenii! Dacă mai rămâneam bolnavă în pat, aș fi citit mai mult, trecutul îmi era mai apropiat, nu ar fi atât de anemiat, stors fără rost și fără adăpost. M-am trezit într-un haos și într-o risipire, cu întrebări și răspunsuri neputincioase cu idei mincinoase... Cine știe adevărul imaculat, proaspăt ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
fierul cu piatra, cu apa și aerul, cu drumul, cu vatra, cu cetățile bogate, cu inimi de frate sau de gheață. rămase în obscuritate. Belșugul s-a tot uscat, lumea a intrat în păcat! Și de ce să nu scriem despre trecut? Poetul cel mai mare spunea: Patriotismul nu este iubirea țărânei, ci iubirea trecutului! Așa au dăinuit popoarele peste timp în fiecare minut al istoriei, statui de bronz geometrizate în faguri, așezate în praguri de cetate. Pâinea mereu s-a înnoit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
bogate, cu inimi de frate sau de gheață. rămase în obscuritate. Belșugul s-a tot uscat, lumea a intrat în păcat! Și de ce să nu scriem despre trecut? Poetul cel mai mare spunea: Patriotismul nu este iubirea țărânei, ci iubirea trecutului! Așa au dăinuit popoarele peste timp în fiecare minut al istoriei, statui de bronz geometrizate în faguri, așezate în praguri de cetate. Pâinea mereu s-a înnoit, a crescut pe vatră, pietrele au tresărit în prund, sub amforele de lut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
în fața oglinzii. “Deoarece minciuna e absoluta condițiune a păcii sociale, poți minți oamenii pe care îi vezi din când în când, dar a te ascunde mereu în viața permanentă, a-ți trimite cuvintele de pe buze înapoi, e o sforțare penibilă.” “Trecutul cel mai trist găsește încă, în prezentul cel mai înfloritor, o milă indulgentă.” “Lumea e o odaie mare - oameni buni și răi stau la un loc... Viața e cel mai mare ironist.” Manuela trebuie luată ca o figură rezumativă, repetată
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
stările sufletești, reflectându-se reciproc: “Între ea și Fire era o armonie aproape perfectă, fie ca lumea exterioară se răsfrângea în oglinda ei, fie că ea era o oglindă a acesteia” . Memoria involuntară este principalul obiect de referință a eroinei, trecutul devine obiect de analiză, pretext de reconstituiri în amintire. Manuela caută în oglindă “ mereu mai de aproape imaginile chipului ei, care purtau pe ele sufletul, și ale sufletului care-i alcătuiau chipul”. Eroina se încadreză în categoria femeilor cu imaginație
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
sufletească, dar Manuela putea rămâne fără oglindă plecând pe stradă? Desigur că va avea asupra ei o altă oglindă pe care o luase cu ea în plimbarea nedefinită prin “cenușiul tulbure al zilei zadarnice”. Se spune că “un om fără trecut nu are viitor”, probabil de aceea eroina nu reușește să evolueze nici trupește, nici spiritual. "Trecutul mort” o trage înapoi asemeni unui păcat inițial regăsit în romanele sfârșitului de carieră a autoarei. Ura pe care o simte pentru trecutul ei
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
o altă oglindă pe care o luase cu ea în plimbarea nedefinită prin “cenușiul tulbure al zilei zadarnice”. Se spune că “un om fără trecut nu are viitor”, probabil de aceea eroina nu reușește să evolueze nici trupește, nici spiritual. "Trecutul mort” o trage înapoi asemeni unui păcat inițial regăsit în romanele sfârșitului de carieră a autoarei. Ura pe care o simte pentru trecutul ei pe care-l consideră “un basm fad”, uitat de întunericul vremurilor înmormântate. Zborul ei de pasăre
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
fără trecut nu are viitor”, probabil de aceea eroina nu reușește să evolueze nici trupește, nici spiritual. "Trecutul mort” o trage înapoi asemeni unui păcat inițial regăsit în romanele sfârșitului de carieră a autoarei. Ura pe care o simte pentru trecutul ei pe care-l consideră “un basm fad”, uitat de întunericul vremurilor înmormântate. Zborul ei de pasăre pare a fi oprit de oul lipit dezgustător de aripile ce-ar trebui să-i folosească drept înaltare. Să fie ea în căutarea
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
-l consideră “un basm fad”, uitat de întunericul vremurilor înmormântate. Zborul ei de pasăre pare a fi oprit de oul lipit dezgustător de aripile ce-ar trebui să-i folosească drept înaltare. Să fie ea în căutarea timpului pierdut, căci trecutul i se părea “un monstru care înghite timpul, timpul care și el ne înghite”. De ce Manuela nu simțea timpul? Ea nu trăia, doar exista! Este excepțional prezentată drama individului care are conștiința existenței, dar mai ales a existenței sinelui lipsit
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
mai ales a existenței sinelui lipsit de trai, de viață. Femeia prin natura sa umană are instinctul vegetării, este un fel de inerție existențială în care ea nu face altceva să observe. Oglinda este labirintul în care ea și caută trecutul pentru a se echilibra pe bârna vieții, căci starea predominantă este de labilitate. Asemeni unui suflet călător, eroina își privește viața ca fiind “un cortegiu de finite, indispensabil așezate acolo”. Refuzul trecutului trezește în ea puterea de a ucide fantomele
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
Oglinda este labirintul în care ea și caută trecutul pentru a se echilibra pe bârna vieții, căci starea predominantă este de labilitate. Asemeni unui suflet călător, eroina își privește viața ca fiind “un cortegiu de finite, indispensabil așezate acolo”. Refuzul trecutului trezește în ea puterea de a ucide fantomele, speranța trăirii prezentului își are rădăcinile în existența sau măcar nașterea unei iubiri. Iubirea devine astfel un proces de autosugestie, căci Manuela se întreabă retoric dacă: “putea ea sulfa argintul proaspăt al
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
a întregii societăți comuniste, elaborarea politicilor sociale este apanajul exclusiv al instituțiilor statului-partid, spre deosebire de regimurile democratice, unde cetățenii au posibilitatea de a participa efectiv la articularea acestor politici. Lucrarea de față reconstituie și sistematizează într-o formă accesibilă aspecte ale trecutului recent al României: politica demografică comunistă în perioada 1965-1989. Conținutul armonios structurat deschide o fereastră spre ieri, prezentând, fără părtinire sau resemnare, imaginea omului de rând supus de autoritățile comuniste unei agresiuni continue, atât prin controlul excesiv al vieții private
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
naționale. În egală măsură, lucrarea demonstrează, prin evidențierea și aplicarea creatoare a tehnicilor, metodelor și elementelor inovante din pedagogia modernă, cât de important este ca individul care trăiește într-o societate democratică să conștientizeze existența unor alternative politice abuzive. Asimilarea trecutului poate avea un rol major în formarea unui cetățean responsabil, care își cunoaște drepturile și obligațiile, prețuiește atitudinile și valorile democratice și înțelege rolul educației în afirmarea și dezvoltarea personalității sale. Prof. univ. dr. Marian Cojoc Facultatea de Istorie și
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
ales în ultimii zece ani. Titluri ale unor astfel de lucrări, consultate de această lucrare, sunt: „Politica duplicității. Controlul reproducerii în România lui Ceaușescu” de Gail Kligman, „Răscumpărarea evreilor. Istoria acordurilor secrete dintre România și Israel” de Radu Ioanid, „Distrugerea trecutului României” de Dinu C. Giurescu și „Anii 1973-1989 - Cronica unui sfârșit de sistem”, care conține comunicările prezentate în cadrul manifestărilor organizate la Sighet, în iulie 2002. Această lucrare nu urmărește decontextualizarea problemelor ce țin exclusiv de politica demografică, ci, dimpotrivă, să
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
s-a schimbat mult, având numeroase dintre caracteristicile instituționale ale unei democrații, o economie capitalistă în devenire și o cale conturată de integrare treptată în Europa. În același timp însă, se află mult în urma vecinilor săi în ceea ce privește ruptura clară cu trecutul său comunist, trebuie încă se confrunte cu cele mai serioase probleme legate de reforma economică și pare incapabilă să pună capăt unei vieți politice formale și lipsite de transparență. Celor mai mulți români - care se străduiesc să se descurce din punct de
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
tu să știi că mama ta nu mai este, că ea nu va mai fi nici la cele mai importante momente ale vieții tale!” Va mai reveni, tangențial, de câte ori va avea ocazia, asupra acestei teme, împletindu-și la un loc, trecutul, prezentul și viitorul, într-o cunună de pioasă recunoștință și iubire dedicată mamei sale. Surprinde la Svetlana Iurcu seriozitatea și perseverența cu care-și programează și-și urmărește pașii în devenire - reflex al copiilor maturizați înainte de vreme, aflați instantaneu la
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
ajutat cel mai mult, căci acele evenimente tragice au avut loc în anii în care nu puteam să realizez tot ce se întâmplă și cât de gravă este situația. Însă, la vârsta actuală, înțeleg și simt durerea acelor evenimente din trecut. Îmi place ca totul să fie simplu, fără situații care m-ar pune la alegere, căci mă tem ca să nu fac alegerea greșită, mă tem de vârsta mea, care mă face responsabilă de propria viață. Dar nu-i cum vreau
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
ne aștepte soarta Ucrainei din prezent. Totuși, sper ca tineretul să nu se lase pradă provocărilor, care deja au început pe rețele de socializare. La lecții, am analizat Scrisorile de Mihai Eminescu și simt că, tot ce a fost în trecut, se întâmplă și în prezent. În Scrisoarea a III-a, am găsit cuvintele care mi-au atins sufletul și m-au făcut să mă gândesc la iloții care se adună și formează patrioții. În ziua de azi, am impresia că
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
poveste, eram copil de 12 ani și îmi imaginam cum o să mă duc și o s-o caut, și o să am brățări, inele, coronițe de prințesă. Frumoase planuri, dar acum am alte vise. Nu doresc să alerg după o fantomă a trecutului, care poate nici nu există, ci voi merge pe drumul asfaltat gata, care duce spre succes. Și fiecare dintre noi va simți câtă învățătură va primi de la o conversație cu o persoană, care a trecut prin viață și care este
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
contribuția factorilor geografici. Se încearcă totodata, stabilirea profilului economic actual, cât și a procesului conturării lui, ca urmare a acțiunii exercitate de condițiile de natură economică, socială, istorică și fizico-geografică. Lucrarea s-a născut și dintr-o admirație mândră față de trecutul istoric și cultural, din iubire pentru oamenii și locurile lor, bogate în tradiții și obiceiuri cu adâncă rezonanță etnografică și folclorică. Ea reprezintă o tentativă de a sintetiza tot ceea ce este mai reprezentativ, mai trainic în trecutul și prezentul bătrânei
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
admirație mândră față de trecutul istoric și cultural, din iubire pentru oamenii și locurile lor, bogate în tradiții și obiceiuri cu adâncă rezonanță etnografică și folclorică. Ea reprezintă o tentativă de a sintetiza tot ceea ce este mai reprezentativ, mai trainic în trecutul și prezentul bătrânei așezări ca și în dezvoltarea ei actuală și de viitor. Problemele pe care le ridică studiul așezărilor omenești în etapa actuală sunt complexe, iar rezolvarea lor necesită un timp îndelungat de cercetare și o bogată experiență de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și microbiologice a substanței hidrominerale terapeutice. - Izvorul sulfuros de sub dealul Cacova - cea mai importantă sursă hidrominerală din localitatea Breaza, are emergența în valea pârâului Gurga- Cacova. Are o captare sedimentară, iar accesul până la sursă este anevoios (poteca de munteă. În trecut apa a fost adusă până la o biuvetă care se află în incinta orașului la circa 2 km față de emergență. Debitul este mic (cca. 2200 l/24h). Mineralizarea apei este de 4900,05300,0 mg/l. Caracteristicile fizico - chimice ale acestei
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
îmbrăca terasa și versanții Prahovei în zonă, poate să explice toponimul. Unii spun că toponimul Breaza poate proveni și din bulgarul br*az (Breazu, respectiv Breazaă ca nume de persoană. Din spusele oamenilor vârstnici, care nu îsi mai amintesc de trecutul localitătii, din povestirile părinților și ale bunicilor, rezultă că satul l-a întemeiat ciobanul descălecător din Țara Bârsei sau din Tara Făgărașului și descendenții săi: Nistor, Surdu, Irimescu, Gaibăr, Pescaru, Sandru si Vrabie, pe măsură ce se producea o saturatie demografică relativă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
bătrân înalt, drept, sprijinit într-un baston de corn. Pe găvanul ochiului stâng avea un petec de cauciuc negru, fixat cu un șnur petrecut oblic peste cap. Când mi-a spus și numele: Gheorghe Buzdugan, l-am proiectat direct în trecutul Moldovei din vremea marilor voievozi. Un român bucovinean impunător ca statură și fizionomie, însă foarte discret în ce privește biografia sa. Mi-a scăpat doar o amintire din copilărie, când mânca mămăligă din mei și din secară. În unica noastră întâlnire, de
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]