5,540 matches
-
factură, cum s-a mai spus, cvasi evanghelică despre viața unui preot sfâșiat în adâncul conștiinței sale de tragedia necredinței, dar perceput ca sfânt nu datorită unei vieți cenobitice, ci în virtutea fidelității absolute față de faptă și prezență în act alături de turma sa, o mișcătoare narație hagiografică scrisă de o femeie știutoare a secretului Sfântului, a secretului lui Miguel de Unamuno, poate și al multora dintre noi, „evanghelia“ după Ángela Carballina, despre un preot care se încăpățânează să se comporte ca și cum revelația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Cain, a cărei umbră se întinde - bine spunea dragul meu Antonio Machado - peste dezolarea solitară a înaltului deșert castilian? Invidia aceea, cu drojdia ei dată în spumă, invidia care nu-i decât rodul invidiei cainite, invidia care se naște din turmele supuse ordinii, acea invidie a produs tragedia istoriei Spaniei noastre. Spaniolul se urăște pe sine. Ah, da, există o umanitate pe dinăuntrul celeilalte jalnice umanități gregarizate, există o umanitate pe care o mărturisesc și după care strig implorator. Și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
și nici n-avea s-o mai Întâlnească după aceea. În acele zile, În munții din nordul Greciei, era În stare să privească răsăritul soarelui din spatele unei livezi de măslini și să vadă crearea lumii. Sau să treacă prin fața unei turme de oi și să știe cu absolută certitudine că nu era prima oară când trăia. Sau să stea la o crâșmă dintr-un sat, sub o boltă de viță-de-vie, cu brânza, salata și vinul În față, și să audă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
piatră printre pliurile văilor cioplite parcă Între dealuri, iar după ele deșerturile uriașe, care se Întindeau spre sud până la Babel-Mandeb, În est spre Mesopotamia, spre nord până la Hama și Palmira, țara viperelor, teritoriile de calcar și sare, adăposturile nomazilor cu turme de capre negre și cuțite răzbunătoare ascunse printre cutele veșmintelor, corturile negre părăsite și, În centrul tuturor acestora, Rehavia, cu acordurile melancolice ale pianului În odăi mici, spre seară, cu erudiții delicați, rafturile cu volume nemțești, bunele maniere, ridicatul pălăriilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
istmului, clipește-n beznă , rar și galben. Altădată vântul limpezește cerul, gonind grămada norilor spre larg, lăsând locului luna, ca o mască de sidef cu fața smeadă de călugăriță veselă. Marea se repetă. De patru zile șuieră la fel. O turmă uriașă de berbeci albi se năpustește, lingând nisipurile, ca după o retragere vicleană, să se arunce iar în dig, behăind și zvârlindu-și scuipatul cu răbufniri și urlete. Ziua, fug câteodată de ea, îndreptându-mă spre fundul orășelului, unde se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
în gol, ca o cascadă de neliniști. Trupul îmi devine o uzină pentru laminat dureri. Cu temelia măcinată de puhoaiele anilor zvârliți în cazanele cu clocot ale marilor orașe, urc singur pe creștetul muntelui înzăpezit. De acolo trimit jos, spre turmă, pulsația chinuită a unui dinte găunos, înfipt în suflet ca o rădăcină într-o gingie goală și inflamată. Din gând peste gând, mi se înalță furnalul. El străpunge goluri de întuneric, de unde sirena infinitei dezolări cobește prăbușiri. O explozie cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
care se va împrăștia sânge, va fi urmată de o clipă de calm infinit, premergătoare cataclismului, și trupul sfârtecat va avea, în sfârșit, odihna eternă. Câteodată îmi vibrează în timpane un zumzet cu tonul fără contenire. Nimeni nu-l aude. Turma e grăbită, oile trec și eu, ca măgarul în mijlocul lor deși înghesuit încă, mă găsesc, totuși, singur. ...Cine mă vrea? „Nu pot să rămân multă vreme izolat în camera mea din această pensiune. Prin coridorul circular acoperit cu linoleum lustruit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
că ea avea să se recăsătorească, mai bine și mai romantic, dar În cele din urmă murea și ea, aparent de durere. Pentru Alice, probabil că povestea avusese farmec pentru că dădea valoare morții ca idee sau ca aspirație, lucru inexplicabil turmei de rând. Între lucrările lui Fenimore, ea Își avea locul Într-o serie lungă de povestiri despre femei care Își arătau noblețea caracterului renunțând la perspectiva unei fericiri lumești obișnuite. Nu mult după aceea, Îi făcu o vizită lui Fenimore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
pentru consultații cu privire la decoruri și costume, directorul se arătă mai puțin Încrezător și expansiv decât la prima lor Întâlnire, plângându-i-se de spiritul de clan, conservator, al publicului londonez iubitor al artei dramatice. — Fiecare teatru Își are mica lui turmă de spectatori, care se duc ca oile să vadă tot ce se pune pe scena lui, spuse el, trăgând cu sete dintr-un trabuc mestecat vârtos. Când jucam la Lyceum, aceiași oameni care se duceau să vadă spectacolele lui Irving
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
ci și un băiat căruia îi plăcea să șadă în casă, care-și gospodărea cu grijă comorile din nișa lui. Chiar și aliniat în formație rămâneam un solitar, dar care nu sărea în ochi din cale-afară; unul care merge cu turma, dar ale cărui gânduri vagabondau întotdeauna în altă parte. În plus, mutarea de la școala primară la școala medie făcuse din mine un conradiner. Aveam voie, cum se spunea, să merg la gimnaziu, purtam tradiționala șapcă roșie de gimnazist, împodobită cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
putut fi apreciat ca purtând pete brune: o hrană bine-venită, cu citarea surselor pentru suplimentele literare întotdeauna flămânde. Aș fi putut fi categorisit drept un tânăr nazist și, astfel împovărat, aș fi purtat stigmatul de om care a mers cu turma. Judecători s-ar fi găsit negreșit. Dar povara, eticheta și stigmatul le pot furniza eu însumi. Ca membru în Tineretul Hitlerist, am fost, desigur, un tânăr nazist. Credincios până la capăt. Nu tocmai din cale-afară de fanatic, dar cu privirea ațintită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
că evitase, șiret, acte de eroism demne de Crucea de Fier. Nu, nu tu l-ai denunțat pe profesorul care, la orele de istorie, îndrăznise să se îndoiască, în câteva propoziții secundare, de victoria finală, care numise poporul german o „turmă de berbeci“ și care, pe deasupra, mai era și un dascăl sever, urât de toți elevii. Asta va fi fiind adevărat: a turna pe cineva la portarul imobilului, la conducerea teritorială a național-socialiștilor, a-l ponegri la administratorul cutărei sau cutărei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
rămânea verișoara preferată. Iar în ceea ce privește serviciul, ne mergea într-un mod plictisitor, suportabil spre bine. Cei care ne instruiau, subofițeri și caporali obosiți de război, se pretindeau blânzi și păreau să fie recunoscători pentru că puteau să ne ducă pe noi, „turma asta de berbeci“, departe de tot de focul „asupra omului din față“. În zona de plajă a bateriei, Marea Baltică se izbea monoton de țărm. În cadrul exercițiilor se împușcau, cu arme de calibru mic, iepuri și - ceea ce era interzis - pescăruși. Zadarnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
inaugurate de pateticul Edgar Poe, de princiarul M.P. Shiel și de baroneasa de Orczy, el se oprește numai la momentele capitale ale problemelor sale: formularea enigmatică și soluția iluminatoare. Simplă marionetă a curiozității, atunci când poliția nu face presiuni asupra sa, turma pitorească a personajelor se Înfățișează la ușa celulei 273, de-acum proverbială. La prima Întrevedere, ele expun misterul, care le copleșește; la a doua, ascultă soluția, care Îi stupefiază În aceeași măsură pe copii și pe bătrâni. Printr-un artificiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
castaniu, iar fața cu totul inexpresivă Îi era rotundă. Eu Îl priveam Însă cu oarecare invidie. Cei care, din nefericire, am pierdut credința omului simplu și a copilului nu găsim În inteligența rece balsamul reconfortant pe care Biserica Îl dăruiește turmei sale. La urma urmelor, ce datorează veacul nostru, copil blasé și cărunt, profundului scepticism al lui Anatole France și Julio Dantas? Tuturor ni s-ar potrivi, mult stimate don Parodi, un strop de nevinovăție și sensibilitate. Îmi amintesc nespus de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dat dovadă de o virilă cutezanță; nu a șovăit să oprească un taxi, care l-a dus mai târziu până În fața pensiunii de familie din Maipú 900. Un zefir prielnic Îi sufla În vele: În azilul acela retras, pe care turma trecătorilor motorizată de zeul Parai poate că nu-l arată cu degetul, locuia și Încă mai locuiește Miss Amy Evans, libelula care, fără a renunța la propria sa feminitate, prinde zările din zbor și iscodește climatele, lucrând, Într-un cuvânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pășuni și cu ape Întunecate. Orașul se ascundea În Apus, peste potop de apusuri. Pentru a răzbi acolo, Tai An nu s-a ferit de primejdiile vaporului purtat pe ape de propriul său abur. A debarcat la Samerang, o dată cu o turmă de porci drogați; travestit În gabor, a făcut, vreme de douăzeci și trei de zile, lampa mică În pântecele unei corăbii daneze, mâncând și bând doar o salbă de roți din brânză de Olanda; la Cape Town s-a alăturat preaonorabilei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de mă ginești așa negru și mare, nu puteam fi decât dulău dă pază a lu bibilica. La o amiază când, ghiftuit până-n gât cu leche asada, am dat cu soiu drepților mai ceva ca ăl de-i regent la turma dă vaci, lu floricica Flora i-a cășunat să se Împrofite dă harababura de iera la paza prolixă și să să-ncurce-n beci. La rugăciune, care-i chiar când Își culcă păpușa, am bunghit-o că-i ardea gleznele dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
În engleză, pentru aș umili și Învinge adversarul Încă din alocuțiuni, ce le-a spus, oșteni, zice, ne aflăm aici pentru a scrie o pagină pentru eternitate, și ăia dă-i și aplaudă zvîrlindu-și casca-n aer și-apoi În turma de germani fioroși, neinstruiți, Însă măcelăriți Încă din scenariu, care-au ajuns acum să facă Mercedesuri tocmai fiindc-au luat bătaie atunci, În timp ce noi am luat-o cîteva sute de ani mai tîrziu și drept urmare facem murături, pentru eternitate, așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Împușcat, Bocet pentru ăl bătrîn. Evident că-i a lui Păunescu. El plînge pe rimă și se Întreabă de ce l-am omorît pe ăl bătrîn, care nu ne-a făcut nimic, decît că ne-a fost baci și noi lui turmă, ce poate fi mai frumos, și uite că nici parastasul nu i l-am serbat. Zice că mișună baciul prin cazărmi, ca strigoiu’, mai nou poltergeist, motiv pentru care țara nu mai doarme, că nu știe engleză. Ei, aș. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Ce-ar face altcineva? Un spaniol, un englez, un francez i-ar provoca pe ăia la duel, chiar dacă sunt șanse mici de a Învinge. Un evreu i-ar trezi și ar Încerca o afacere, mă lăsați În viață, vă dau turma, da’ nu toată, să vedem, vreo trei, altfel trebuie să mă bat cu voi și tot omor unu’. Un american i-ar snopi În bătaie Înainte chiar s-ajungă oaia la el și le-ar lua și miorițele. Un arab
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
apropierea mării adulmecând boarea sărată și ascultând valurile sparte în dig. Pe plaja pustie, câțiva îngrijitori greblau nisipul umed, speriind pescărușii care se ridicau țipând, în fâlfâit leneș, pluteau un timp și se reașezau, îngrămădiți unii într-alții, ca o turmă îmblânzită. Până în 2 Mai a mers pe jos, erau câteva sute de metri, peste podul glisant, în urma unei căruțe cu coșuri mari de nuiele care săltau goale. A ajuns înainte de ora 7, s-a așezat pe o piatră lângă poștă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
suburbii ale Parisului - les terrains vagues, jardins des enfants pauvres... à la limite de la vie des camions et des trains... Muncitori cântând La Mer a lui Charles Trenet în timp ce ciopârțesc cadavrele - „ses blancs moutons, avec les anges si pures“... O turmă de oi captive, behăind în timp ce sunt conduse la abator de ademenitorul - le traâtre - care cunoaște drumul și știe că lui îi va fi cruțată viața: les autres suivent comme des hommes... Muncitori fluierând, râzând și glumind cu le simple bonne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
usturoi. Carnea (ca și ouăle de prepeliță) erau de la ferma lui Dorothy; șoferul ei le adusese după-amiază, într-o cutie frigorifică din partea din spate a mașinii, și Dorothy îi dăduse bucătarului instrucțiuni detaliate despre modul de preparare. Avea o mică turmă de porci ținuți într-o împrejmuire din spatele casei de fermă, pentru uz personal. Ca și Hilary (care nu-și vedea niciodată programele de televiziune), Dorothy nu avea de gând să consume vrodată produsele pe care era fericită să le bage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
severe care au putut fi oprite parțial de antibiotice și controlul strict al temperaturii. SOLUȚIE: Embriotomie. S-a descoperit că purecii vii pot fi extrași din burta mamei moarte în condiții aseptice pentru a se alcătui ceea ce se va numi „turma cu îmbolnăviri minime“. 4. MUȘCAREA COZII ȘI GUSTUL DE VIER: Purceii înțărcați transferați în țarcuri aglomerate manifestă curând un comportament agresiv, cel mai evident exemplu fiind mușcarea cozii. „Gustul de vier“ este acel gust neplăcut puternic pe care, afirmă unii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]