13,247 matches
-
soru-mi. Nea Gheorghe era băiatul ăl mai mare a lui Vasile Olărescu din Gura Nișcov, comună mare și bogată la poalele dealurilor de lânga Buzău. Vasile Olărescu se zice că ar fi fost un negustoraș de peste munți din partea ungurimei și umbla prin satele din Vechiul Regat cu te miri ce, să facă și el un ban. Cică l-ar fi chemat Schneider și ar fi fost neamț, și în Gura Nișcov a întâlnit-o pe Sultana Olaru, fată de măritat cu
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
și fiindcă avea avere, vota la „Colegiul Întâi”. Atunci se vota după avere, nu tot mârlanu’ era la cot cu boierul de viță. Sultana i-a făcut lui Vasile 8 copii, Aneta, cea mai mare, căreia „îi fila o lampă” umbla și vara și iarna înfășurată în niște perne și se spăla numai cu gaz și niciodată cu apă. Apoi venea Gheorghe, care fiind mai „slabuț la glagorie” a făcut numai școala primară. După el venea Culică care era deștept și
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > (CARĂMI)ZILE Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1297 din 20 iulie 2014 Toate Articolele Autorului construiesc piramida unui viitor din (carămi)zile ștanțate ale anilor blazați arse în cuptoarele verilor nomade acestea umblă desculțe printre cioburile trecutului refractar tălpile lor negre împrăștie cenușa secundelor mate prăpăstii de timp înghit (carămi)zile strigătul lor sparge oglinda siderată a cerului sub imperii de ploi suflete silfide migrează în melci statornici în nopți cu aripi de
(CARĂMI)ZILE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349121_a_350450]
-
salariile se dau acum când e lună plină ori bună că vei renunța la mine într-o oarecare săptămână săptămâna a cincea din lună știi iubito ai fost chiar zâna cea bună Nesăbuință Mai târziu, când m-ai cunoscut tu, Umblam după muzică Depășită de vreme, îmi plăcea să-i ascult pe Bach și Bachus Cu aceeași nesăbuită plăcere... Apoi, am văzut altă față a nesăbuinței mele: am iubit Chiar mai mult Decât Nebunia din mine o cere Referință Bibliografică: Un
UN POET DE CALIBRU, VALENTIN LEAHU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349113_a_350442]
-
-și facă? Știam că o să iasă iar scandalul Că asta-mi este firea, ăsta harul. Pân-o să tacă! Mi-au fost potrivnici sorții și norocul, Nici când n-a vrut să cadă dobitocul... Pe șase - șase! Că prin redacții am umblat cu „mila” Și m-ascultau de te-apuca și sila De Lemn-Tănase! Fiindcă-n birou se adunară așii Am îndrăznit s-arăt că-mi număr pașii Pe calea dreaptă Și toți apoi în unanimitate Mi-au dat „bun de tipar
REPERE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349126_a_350455]
-
sunt în vacanță! Câteodat' la noi pe scară Mai aud câte o clanță ... pensionară, Și nu vezi mașină mică Pe asfaltu-ncins de soare(!?) Noaptea doar, un hoț mai pică Făcând spume prin parcare ... de oftică ... Pe-nserat, nici amorezii Nu mai umblă pe sub tei, Iar în arșița amiezii Nu se-avântă nici chiar ei ... maidanezii; Peste drum, scurtând eu zarea, Plânge, parcă în pustie ... A uitat chiar și culoarea Vr'unui chior prin lăptărie ... vânzătoarea ... Doar în colț, un polițai Pus de
VARĂ TORIDĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349196_a_350525]
-
Acasa > Stihuri > Semne > CIOBURI COLORATE Autor: Dan Norea Publicat în: Ediția nr. 1287 din 10 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Am un prieten, e artist, îi plac miniaturi, detalii. Îmi spune des: “Eu, cât exist voi căuta originalii.” Umblând acum prin cimitire de sentimente, ca șacalii, tot cată cioburi de iubire și vrea să afle principalii prinți hamlet de singurătate, că doar nu sunt medievalii cei mai triști oameni din cetate, mai sunt și intelectualii. Din cioburi sparte, colorate
CIOBURI COLORATE de DAN NOREA în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349199_a_350528]
-
Se sinucid! Ei se sinucid, în afară de faptul că îi avertizezi. Poți să-i avertizezi că fac o crimă asupra poporului român, ei dispar primii de pe harta neamului românesc. Biserica n-o să dispară. În clipa în care un securist cu dosare umblă și face chestia asta, ori e o maimuță darwinistă, ori e un comunist din acesta retardat, ori este un imbecil, că nu-și dă seama că se sinucide și că el vrea să tragă neamul după el. El poate să
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
sunt forme rezultante ale virusului. N-a zis Nae Ionescu că trebuie să ne ferim copilul de pojar, adolescentul de sifilis și omul de comunism? Pentru că toate au sechele. Astea sunt sechelele unei boli îngrozitoare. Lasă urmări. Securistul ăla care umblă la dosare acolo, este de tip sechelar, ăla nu e un om normal. Cum să dai în propriul tău popor? Decât dacă ești inconștient! Cum să dai în toate chestiile astea. Este trădător. Ori este mutant. N-are variante. Pe
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
în Rusia s-a făcut prăpăd! Ne vorbește părintele Dimitrie Bejan despre mănăstirea unde Tolstoi a scris „Învierea”. Acolo a fost lagăr și au făcut grajd de vite. Au fost împușcați preoții și episcopii! S-a torturat! Știu ăștia care umblă cu dosarele ce a pățit Biserica? Sau ce au pățit preoții? Că vor fi fost și pe acolo niște securiști? Câți mă nene? Câți? Câți preoți au făcut rău? Că au fost acolo cinci sau șase preoți în sutană? Foarte
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
nemții se făcură cu greu înțeleși că lor li s-a termi- nat concediul și că, a doua zi, pleacă prin țară să mai vadă și alte locuri, că auziseră ei că sunt și mânăstiri pe aici, mânăstiri prin care umblă unul foarte haios numit Dracula, pe care-l știau ei din filme. Aici însă Timona avu o sclipire de geniu (ei i se întâmpla frecvent chestia asta!) și sări ca arsă: - Bă, ce dreacu’ bă, înnebunirăți să vă duceți pă
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
omenie, atunci chiar nu mai e nimeni pe lumea asta demn de un asemenea nume! Deci, masă mare în curte, pe la gard stăteau rudele mai îndepărtate, chiar lângă Timona se așezase un văr apropiat, unul de-i zicea Tulburel, că umbla mai tot timpul cu mințile vraiște, dar nu din cauza cititului, unii ziceau că din dragoste neîmpărtășită, da’ mult mai bine știa taică-său care-l snopea zilnic cu bătaia că fura țuica făcută din cotoare și întărită cu ciușcă, destinată
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
am chibzuit. Cu mierea sunt lămurit, mi-am spus. Mai mult de două linguri nu pot să mănânc. Atunci să vedem cum stăm cu laptele. Că noi ținem capre și laptele de capră nici acela nu-mi prea plăcea. De umbla mama prin vecini să schimbe lapte de capră cu lapte de vacă, să-mi înmoaie și mie în ceva mămăliga. De aia l-am întrebat pe popă: părinte, da ce fel de lapte curge prin rai, de capră sau de
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
țuguiate. La început nu ne venea să credem. Dar Culiță a repetat fluieratul spre imensa noastră mirare. - Da de când știi tu să faci așa? a întrebat Klesch. - Păi, aproape de când mă știu, a răspuns cel întrebat. De când am început să umblu cu animalele la păscut, cu caprele, mai ezact. În satul nostru de lângă Sirete sunt păduri de șes, cum ziceam, dumbrăvi sau huci, așa le spunem noi, și acolo sunt puzderie de păsări. Și ca să-mi treacă timpul am început să
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
bani frumoși. Și femeilor le vindea trotil. - Femeilor! am exclamat cu uimire. - Da, femeilor. Îl foloseau la vopsit pânza. Dă o culoare galbenă, frumoasă ... Om rău, Valcalin ăsta ... N-are mamă, n-are tată. Tot satul îi știe de frică. Umblă cu pistol și împușcă în stânga și în dreapta. Se plâng oamenii că le dispar animale ... Da nimeni nu l-a dovedit până acum. - L-ai mușcat vreodată? încercase să facă haz micul Klesch. - Nu, nu! N-am avut de-a face
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
o toamnă prea superbă... Doar ea mi-nțelegea-nțelesul. Dimineața dinspre Soare Deschideam fereastra larg; Nu simțeam ce mă mai doare, Când sosea doctoru-n prag. Mulți urlau într-o rezervă De un tratament sever; Presimțeau clipa superbă; Că li se umblă la verver. Eram probabil protejat De cunoștințe sau... de bani; Dar sufletul mi-a fost curat; Nu i-am urât nici pe dușmani. Aveam în mine un urât De atmosfera insalubră, Că mulți, subit, s-au săvârșit Și pentru veci
AVEAM ÎN MINE UN URÂT de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348546_a_349875]
-
și străbună Și dealurile se perpeleau în valuri, Mânate ca de-o strună. Se tânguia surata, plânsă... Căci tare greu i-a fost Când fragedă și galeșă mireasă Ne-a fost furată-n zi de post. Și obidită prin străini, Umblat-a tot să fie-un veac; Și tot se luptă printre spini În drumu-i spre cerdac. Gătește-te din nou Tu, obcină frumoasă, În mândru-ți strămoșesc trusou Și vină iar acasă. Ți-om face nuntă cu alai, Cu mare
TRECUT-AM APA de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348568_a_349897]
-
locurile tăinuite ale străbunilor. Chimirul (brâul) le-a dat întotdeauna încrederea vigurozității, le-a conturat mijlocul, iar brațelor lor puternice le-a dat trăinicia în pieptul în care inima le bătea în ritmul vitejilor acelora de demult, și le-a umblat, pe-acolo pe unde plaiul le era prieten, trupul cu picioarele lor dormice să străbată căile muntelui. Brâul, când confecționat din lână, când din piele, ca strănepoți ai dragonului, le era semnul puterniciei, voiniciei și a vitejiei acelora care se
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
că nu s-ar fi întâmplat nimic, dar oprindu-mă din efort, am făcut o aprindere de plămâni de toată frumusețea. Oboseam, aveam temperatură, transpiram din te miri ce, am început să tușesc că părinții s-au îngrijorat începând să umble cu mine pe la doctori. Sărăcia sărăcie dar și-au rupt de la gură și au făcut tot ce depindea de ei ca să-mi recapăt sănătatea. Fuga la dispensarul din sat, la cel din Bilciurești, apoi cu căruța la Bucșani, la București
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
Mă iartă izvor! Nu plânge gutuie, Nu plânge ogor, Nu-nchide tu, cer Ploaia de vară, Nu veni târziu Iubire, să doară, Nu cerne cu moarte Tu, zi de mâine, Doamne ajută, Să avem pâine! Nu plânge tu, iarbă, Nu umbla, tu, vânt, Prin inimi prea blânde Prin geană de gând, Mă iartă, tu, mamă, Și tată, vă rog! Tu, soră de sânge Și toți la un loc! Mă iartă, tu, piatră Și tu viu izvor, Că vreau să fiu iară
MĂ IARTĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348617_a_349946]
-
știi că nu e vântul, sunt eu. De câte ori vei simți un gust sărat pe buze, să știi că sunt eu. Numai și numai eu, acum când prezentul și trecutul se împacă, deodată în mine. Te iubesc.” Popa a înnebunit săracul, umbla, așa, prin sat, cu cădelnița-n mâna stângă și cu busuioc în cealaltă mână, sfințea toți parii pe care îi întâlnea. A mai slujit, după moartea fiicei sale, aproape un an, până când, într-o zi, la slujbă, s-a întors
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
că primise salutul. Nu greșisem. Și-a potrivit arcușul și-am înțeles imediat că îmi răspunde cu Nocturna. Mă bucuram de compoziție și mă gândeam la cruzimea destinului. Arie Vardi, Zubin Mehta, nu trec la pas prin asemenea locuri? Nu umblă pe bulevardele noastre, la intersecții de stradă? Nu s-au oprit niciodată să asculte fără să-l știe pe violonistul de pe stradă? „... adu, Doamne, pe unul dintre aceștia în drumul ei...” Când Nocturna elibera ultimele acorduri am salutat-o o dată
VIOLONCELUL DIN CENTRUL DIZENGOFF de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348637_a_349966]
-
său de program politic vine cu noutăți, un program care poate face din ONFL cea mai puternică organizație politică de femei din România. „Sunt una dintre fondatoarele Organizației Naționale a Femeilor Liberale și nu m-am oprit aici. Nu am umblat prin țară doar la începuturi să fac câteva organizații și după aceea să mă retrag. În afara faptului că am fost printre fondatoare, sunt una dintre cele mai active membre ale Organizației Naționale a Femeilor Liberale. I-am ținut locul Noricăi
PROFILUL UNUI POLITICIAN LIBERAL de LIA LUNGU în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348632_a_349961]
-
în bibliotecă de câțiva ani și nu-l citisem! Ce-i drept, mă interesează alt fel de literatură în timpul din urmă dar, cum nu-mi găseam astâmpăr și titlul îmi suna incitant, - sensul vieții - „cine-l poate defini când fiecare umblă pe altă cărare, caută și degustă altceva și declară recurs în instanțe diferite?” vorbeam cu mine hotărâtă să mă apropii de filozofia lui Breban. Cândva, deliberat mi-l alesesem mentor, după ce gustasem din FRANCISCA și DRUMUL LA ZID, urmărindu-l
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
ea strălucește ca în alte timpuri, în ziare apărea chipul unui fraudator deasupra cărei fotografii scria wanted! Nici seara la o plimbare nu mi-e permis să ies, ocolesc situațiile căci nu-mi place să aud întrebarea, nuanța ironică „unde umblă o femeie singură în noapte, nu auzi câte se întâmplă?” Și se întâmplă, nu numai în noapte ci și în plină zi și-mi amintesc de familia care plecase într-o după amiază în plimbare pe nisipul mării, tatăl, mama
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]