4,112 matches
-
apoi 300 gr. de carne de vită tocată și mai călim timp de zece minute, după care turnăm o cană de supă și lăsăm să fiarbă bine. Separat, fierbem în 600 ml de supă o cană de orez până se umflă orezul. Turnăm orezul peste carnea tocată, amestecăm bine și-l punem într-un vas. Separat fierbem pulpa de miel tăiată fâșii, o condimentăm cu sare, piper, boia. Fiecare fâșie o prăjim în unt pe ambele părți, apoi o fierbem cu
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
roșii. SARMALE DE POST 300 ml de apă, trei linguri de oțet, o linguriță de sare, o linguriță de delicat punem în cratiță la fiert. Când clocotește, adăugăm 200 gr. de soia mărunțită, lăsăm câteva clocote, acoperim și lăsăm la umflat. Separat, călim trei cepe, 200 ml de ulei, doi morcovi rași pe răzătoarea mică, 2 linguri de pastă de tomate. Adăugăm peste zarzavat 300 gr. de orez spălat, o legătură de verdeață tocată mărunt și soia care a fost înmuiată
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de delicat, 2 lingurițe de sare, 500 gr. de soia. Se pun la clocotit, iar când clocotește, se adaugă 500 gr. de soia pentru șnițel, se clocotește timp de 5 minute, apoi lăsăm la macerat două ore. După ce s-au umflat bine, stoarcem cu mâna, de zeamă, fiecare bucată, apoi o batem ușurel cu ciocanul de carne. Pe fiecare bucată de soia presărăm puțin piper, delicat și lăsăm să stea timp de 2-3 minute. Separat, într-o crăticioară punem o cană
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de orez, 3căni de apă, 3 linguri de ulei, 500 g boabe de porumb Se spală orezul în zece ape, apoi se pune la fiert în cratița cu uleiul, apa, sare și o lingură de biovegetal. Se fierbe până se umflă și apa a scăzut; adăugăm porumbul și mai lăsăm timp de 10 minute la foc mic. Se servește simplu, de post, sau garnitură la carne sau ouă, decorat pe deasupra cu verdeață tocată. PIZZA DE POST Aluatul - un pachet de margarină
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
esență de rom, coajă de lămâie, 2 g sare, 2-3 linguri de smântână, o ceașcă de ulei, 600 ml de lapte pentru frământat Nuca pentru umplut 100 g apă se fierbe cu 250 g zahăr, apoi punem nuca să se umfle, după care adăugăm cacaoa cu coaja de lămâie și 6 albușuri bătute spumă. Pentru aluatul de babe (de Paște), punem 8 gălbenușuri la 1 kg de făină, 5 linguri de smântână și 100 g unt. Aluatul trebuie să fie mai
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
pe trei sferturi dejul și tot întinzându-mă și aplecându-mă, am dat cu capul în jos și începe zvârcoleala în must. Surdul din călcător nu văzuse și nu auzise nimic, juca deasupra sacului dansul milenar, iar eu, jos, mă umflam cu must și mă luptam cu moartea. Cât va fi durat această cumpănă nu știu, dar târziu, după ce mă trezisem din începutul morții, m-am văzut așezat sub ulm pe un lăicer, gol-goluț învelit într-o pătură și lângă mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
la ea, prinzând-o de încheietura mâinii că într-o cătușa. Lăură a încercat ca să se smulgă, dar zadarnic. Individul începuse să o târască cu greu către boscheți. - Asculta, fă, curvo, zise el, nu-mi fă mie talente că te umflu...Nu-ți fac nimic, o iei puțin sus și gata... Lăură s-a înmuiat toată,sângele îi fierbea în vene, ar fi vrut să-l troznească în moalele capului, dar mâna dreaptă îi era imobilizata, iar în stânga ea nu avea
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
lipsită de sens, drept pentru care unii s-au și grăbit să cânte, pentru NATO, prohodul. Foarte repede s-a văzut însă că apăruseră în lume pericole noi, iar NATO nu numai că nu a dispărut, ba chiar s-a umflat, prin afilierea multora dintre statele foste comuniste. Rusia se află acum în plin proces de refacere economică și militară, iar marile state din Asia vorbesc deja despre o lume cu mai multe centre de putere. Iată, deci, că dușmani există
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
libertate ce i s-ar cuveni unui năpăstuit al sorții care, ca să nu-i moară copiii de foame, fură o găină din poiata vecinului, justiția postdecembrista, care, În cârdășie cu Statul și cu CEC-ul, i-a lăsat cu buzele umflate pe toți deponenții doritori de „Dacii”, justiția postdecembrista care, alături de distinsul președinte de trei mandate, a tolerat (președintele invocat chiar a provocat!) mineriada după mineriada până să-l pună pe Cozma la răcoare, justiția postdecembrista, care Împarte atât de echitabil
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
citit de o minoritate și cunoscut de o majoritate.” Jules Renard 721. „Să rostești douăzeci și cinci de aforisme pe zi și să adaugi, după fiecare : Totul e cuprins în asta>>.” Jules Renard 722. „Citesc un roman după altul, mă îndop, mă umflu cu ele, sunt sătul până-n gât, pentru ca să mă dezgust de banalitățile lor, de lucrurile răsuflate, de convenționalismul lor, de procedeele lor sistematice și să pot scrie altfel.” Jules Renard 723. „Principala deosebire dintre literatură și viață : în cărți, proporția de
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
să se însănătoșească repede. Frumos din partea lui, dar ea ar avea nevoie aici și acum de cineva. Ciudat, din când în când i se cere să-și spună numele, prenumele, data și locul nașterii. De ce? Dosarul ei, care se tot umflă zilnic, conține toate informațiile necesare. Infirmierele știu foarte bine cine e. Ai crede că vor să afle dacă ea, ea știe cine e ea... Câteodată, stă pe malul mării, într-o noapte fără lună. Lumina unui far mătură câteva clipe
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ales în vecinătatea unor case părăsite după o crimă. Dar trebuie să ne păstrăm firea. Fie că asta ne bucură, fie că ne întristează, morții nu se întorc. Duceți-vă să vă culcați liniștită și nu vă mai gândiți." Își umflă, caraghios, pieptul: Și, dacă există o fantomă, o să aibă de-a face cu mine!" După o lungă secvență neagră, se trezește puțin confuză. "Sunteți într-o secție de terapie intensivă", îi explică o infirmieră. "Și cât e ceasul?" "Unu, mamă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
care nu presupusese subiecte atât de complexe, Margareta își extrase din memorie un cuvânt simplu, dar adecvat, un soi de comprimat lingvistic destinat să găsească, ajungând la destinație, volumul normal, ca un balon gonflabil. Arcadi își închise pleoapele leneșe, ușor umflate prin conformare: ne-am înțeles, începem în sfârșit să vorbim! Și îi răspunse și el cu un cuvânt-pivot a cărui radiație îi suplinea propriul context. Ea îi primi mesajul fără dificultate. Se născuse o nouă metodă de comunicare, fără fraze
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
mult sau mai puțin adânci, dădu până la urmă rezultate: iată, nu numai că aveau o identitate, dar aveau chiar și acte de identitate! După ce le-a examinat îndelung documentele, sergentul se apropie de ei și le ceru să sufle. Își umflară obrajii și suflară ca pentru a reaprinde un foc mocnind sub cenușă. Sergentul se dădu înapoi... Nu se prefăceau, puțeau ca niște butii. Ce faceți voi doi aici la ora asta?" "Discutăm! Pe o solidă bază teoretică!" "Dumneata vorbești rusește
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
și calculatorul pe genunchi. Își schimbă des poziția, fără a o găsi pe cea care s-o facă să sufere mai puțin. Cuvintele se îmbulzesc și se ciocnesc în capul ei și pe claviatură. Între timp, fluviul de hârtie se umflă, clasificarea nu progresează, iar zugrăveala din baie se coșcovește, căzând în solzi mici pe savonieră, pe lavoar, pe gresie, lipindu-se de tălpi și răspândindu-se în întregul apartament. Așteaptă să se usuce pereții înainte de a o reface, dacă o
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
legată de cerul acesta magnific. Acum, când sunt peregrinul necunoscut, pe o uliță, undeva la capătul ei, o umbră se strecoară nu știu încotro, după ce se iscase vântul ușor din norii de pulbere albastră. În cimitirul de pe deal crucile se umflau de atâta înghesuială funebră, iar clopotele anunțau ruga divină. Și vine și ploaia înceată, răcoritoare, printre picăturile ei mă întorc acasă. Pe colțul mesei, foile cărții mele se zvârcolesc sub vântul ajuns și aici. Mă simt relaxat, îmi privesc plantele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
în următoarele cel puțin 30 de zile așa după ,,cum spune la regulament’’ și ,,la legile statului Român’’. (De la medicul curant citire!) ,,De ce nu purtați măști...? Pacientul trebuie protejat, voi la fel!’’ Răcni impetuos, din toți bojocii, ca un cocoș umflat în pene, directorul. -,,Trebuie să își țină el nasul și gura acoperite...!? sosi imediat răspunsul gâtuit de emoție și teamă. Se mai rățoi, țanțoș și parcă în glumă deși nu era...deloc un glumeț. -,,Păi nu mai avem...’’, răspunse cu
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
a reluat expansiunea normală. Calculul arată că rata expansiunii la sfârșitul erei inflaționiste este în concordanță cu cea observată astăzi. Inflația ar fi putut produce o așa numită “netezire”, asemănător cu modul de dispariție a pliurilor unui balon care este umflat. Micile neregularități relevate de satelitul COBE pot fi atribuite faptului că inflația nu s-ar fi terminat peste tot la același moment, încât unele regiuni s-ar fi dilatat puțin mai mult decât altele, producând ușoare variații de densitate. Mai
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
continuarea ei dădea în drumul care ducea la Brăila, celălalt port important de pe Dunărea noastră. Legătura însă între cele două orașe nu se făcea, aproape deloc, pe acest drum de pămînt, pe care-l acopereau mereu apele Siretului cînd se umflau și treceau peste matca lui, înainte de a se vărsa în Dunăre. Bogata și larga apă a Dunării era calea cea bună și cea mai plăcută între cele două porturi. Legătura era strînsă între ele, atît prin vasele mari de comerț
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
lui Păpușoi. Doamne ferește! Întârește vorbele Catrina lui Proțap. Am auzit că un bărbat din sat îmbătându se o dată bine, l-au luat cu călduri. S-a dus să se răcorească și vârtejul l-a ucis. L-au găsit pe seară umflat și cu ochii holbați ca de broscoi aruncat gol pe mal. Lumea spune că de atunci au trecut ani buni, dar sufletul lui nu se-astâmpără. Hoinărește în susul apei căutându-și liniștea. Ai dreptate, se amestecă în vorbă și Veronica
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ca abanosul. Îi duceam adesea pe lan și când vedeam că-s obosiți veneam cu ei în livada de pomi. Pe coastă era mult trifoi și lucernă și trebuia să-i păzesc, să nu pască prea mult, căci se puteau umfla și pieri. Le aduceam apă de la fântână și ei se țineau mereu după mine. Într-o după amiază înăbușitor de caldă, mielușeii după ce-au păscut de-ajuns, s-au strâns unul lângă altul și se încălzeau la razele binefăcătoare
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
2 m lungime și 1 m lățime). Presărau peste ele sare și paprică (boia de ardei, roșie). Tranșau apoi carnea, șoldurile, coastele și capul. Eu așteptam cuminte să-mi dea bășica porcului. Tata mi-o curăța, o sufla ca să se umfle ,o usca și-apoi o umplea cu boabe de porumb. La capăt lega cu spâcmă (ața de cânepă, de haldani) lungă și pe cuptor cu mâța, mă întreceam la joacă. Sora mă chema mereu la ajutor și o înțelegeam, că
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Șiroaie de apă porniră printre iarbă, înnecând-o. În răstimpuri vântul șuiera, gemea și striga parcă după ajutor. Fulgere puternice, luminoase brăzdau toloaca, care clocotea sub descărcările tunetelor. Sub zgomotul ploii, șanțurile dintre ogoare s-au umplut cu apă, s-au umflat și-au început vaietul. Urlau degeaba. Nimeni nu le putea veni să le ocrotească. Arătam ca niște mâțe plouate, din creștet până-n tălpi. Ne-am fi întors să ne adăpostim sub podul de la Posen, dar, distanța era prea mare. Așa că
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mare. Cu gălețile, trebuia s-o care din deal, de la fântâna noastră, pe care ploile nu reușeau s-o afecteze (decât în rare cazuri). Îmi aduc bine aminte că, într-o vară, a plouat zile în șir. Suceava s-a umflat, unindu-se într un singur crac, iar fântânile s-au umplut până la nivelul știubeiului. Printre ogoarele din câmp, apa făcuse șanțuri și băltea în voie, până ce căldura, reușea s-o sece de-a binelea. La Maria, fântâna se acoperi cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pe asinul meu, bineînțeles cu voia lui, fiindcă armăsarul și-a frânt și el piciorul În cădere, și l-am dus la mânăstire. Nu se află mai mare tămăduitor ca părintele Constantius. Domnul Bodo avea dureri mari și i se umflase piciorul, a trebuit să-i tăiem cizma. Apoi părintele meu l-a uns cu niște alifii de-ale lui, i-a dat să bea suc de pătlagină și de mac și i-a pus piciorul În scândurele, cum v-am
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]