6,447 matches
-
lucrarea de mari dimensiuni, semnată de A.M. Lazarev: „Organizarea statului sovietic moldovenesc și problema basarabeană” (Chișinău, 1974, 910 pagini), conținând toate tezele din arsenalul cominternist, afirmând categoric că „Moldova sovietică nu va deveni un teritoriu românesc”. Toate acuzațiile aduse de unguri și Ungaria la adresa României, privind practica apartheid-ului și etnocidului față de minoritatea secuio-maghiară din Transilvania erau susținute de Moscova. Manifestările antiromânești ale secuio-maghiarilor, ultima referitoare la aniversarea a 500 de ani de la adoptarea „constituției” secuiești, nu au primit o ripostă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
afro-americanii din SUA, dacă ar cere autonomie sau separare totală? Prinși la mijloc, între o Basarabie pe care nu am știut s-o atragem și între revizionismul unguresc, care acționează prin intermediul secuilor (încă de la început, secuii au fost în avangarda ungurilor), vom ajunge să vorbim de o națiune secuiască, de limbă maghiară, periculoasă prin poziție geografică, un cancer în pântecele României, și prin origine: 50% din sângele secuiesc, lucru demonstrat științific, este românesc. Am ajuns la scadență: plătim nerozia din politica
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ar auzi în toată lumea o bufnitură: pumnul luat în gură și piciorul în fund. 6 martie 2007 Idele lui Marte în Ardealul anilor 1848-1849 Motto: „Poți să călătorești zile în șir în Ardeal fără să auzi un cuvânt unguresc.” (istoricul ungur Köváry) În sfârșit, Marko Bela, ales iarăși în fruntea organizației antiromânești UDMR, n-a mai putut să-și ascundă intenția de a destabiliza situația din statul român, și-a dat mâna cu pastorul episcop spion, cerând ultimativ autonomia culturală și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
aniversării, ca în fiecare an, la 15 martie, a „revoluției” maghiare și secuiești, care a urmărit refacerea Ungariei Mari și a unui Imperiu unguresc în S-E Europei. Să ne așteptăm și în acest an ca reprezentanții „splendidei rase” ă ungurii de gradul II cu secuii și ungurii din Pustă, care intră în România ca într-o stână fără câini, să aniverseze „revoluția” lor mult trâmbițată, care de fapt este o contrarevoluție, desfășurată sub forma unui război purtat împotriva celor care
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
martie, a „revoluției” maghiare și secuiești, care a urmărit refacerea Ungariei Mari și a unui Imperiu unguresc în S-E Europei. Să ne așteptăm și în acest an ca reprezentanții „splendidei rase” ă ungurii de gradul II cu secuii și ungurii din Pustă, care intră în România ca într-o stână fără câini, să aniverseze „revoluția” lor mult trâmbițată, care de fapt este o contrarevoluție, desfășurată sub forma unui război purtat împotriva celor care nu voiau să fie unguri, într-o
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
secuii și ungurii din Pustă, care intră în România ca într-o stână fără câini, să aniverseze „revoluția” lor mult trâmbițată, care de fapt este o contrarevoluție, desfășurată sub forma unui război purtat împotriva celor care nu voiau să fie unguri, într-o „patrie comună”. Ce aniversează, de fapt, ungurii la 15 martie? S-o spunem direct, fără să mai invocăm mitul împăcării dintre cele două națiuni asuprite, în egală măsură, de un dușman comun: Imperiul habsburgic. Aniversează, nici mai mult
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ca într-o stână fără câini, să aniverseze „revoluția” lor mult trâmbițată, care de fapt este o contrarevoluție, desfășurată sub forma unui război purtat împotriva celor care nu voiau să fie unguri, într-o „patrie comună”. Ce aniversează, de fapt, ungurii la 15 martie? S-o spunem direct, fără să mai invocăm mitul împăcării dintre cele două națiuni asuprite, în egală măsură, de un dușman comun: Imperiul habsburgic. Aniversează, nici mai mult, nici mai puțin, decât uciderea a peste 40.000
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
măsură, de un dușman comun: Imperiul habsburgic. Aniversează, nici mai mult, nici mai puțin, decât uciderea a peste 40.000 români care nu înțelegeau să intre în raiul oferit de aristocrația maghiară. Între acești 40.000 de români omorâți de unguri și secui intră: 4 prefecți și 10 tribuni, 100 de centurioni căzuți în lupte, 100 de preoți și protopopi spânzurați, 300 de sate arse, restul pieriți, tăiați, împușcați, spânzurați, căzuți în lupte. Dacă anul revoluționar 1848-1849 poate fi considerat o
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
tăiați, împușcați, spânzurați, căzuți în lupte. Dacă anul revoluționar 1848-1849 poate fi considerat o „primăvară a popoarelor”, pentru românii din Transilvania a fost o lungă iarnă, din care au ieșit printr-un război revoluționar purtat împotriva împilatorilor de veacuri ă ungurii, - pentru menținerea națiunii politice române în chiar inima românismului. O ideologie mai veche și mai nouă vrea să acrediteze ideea că doar aristocrația maghiară, vârfurile conducătoare, animate de fantasmele hungarismului ar fi vinovate de ceea ce s-a întâmplat în Ardealul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
fals. Pe câmpul de luptă nu s-au prezentat doar nemeșii și grofii unguri, în cea mai mare parte de altă origine, decât maghiară, între care și mulți de origine românească, toate silniciile, schingiuirile, spânzurătorile, execuțiile au fost făcute de unguri și secui, fără deosebire de clasă socială. Când, la 15 martie 1848, Dieta maghiară, întrunită la PojonBratislava, declară independența națiunii maghiare, desființarea obligațiilor feudale, a iobăgiei, dar și, lucru grav, unirea Transilvaniei cu Ungaria, fără, însă, să consulte voința românilor
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
valah” și cel care-ți oferă ceva, era firesc să-l sprijini și să te aliezi cu el. Românii, prin conducătorii lor, Avram Iancu, Simion Bărnuțiu, Eftimie Murgu, Andrei Mureșanu, Andrei Șaguna etc. nau fost „amăgiți” de habsburgi, cum susțin ungurii, dimpotrivă, sau ridicat la luptă, în condiții de inferioritate ca pregătire militară și înzestrare cu arme și muniție, în primul rând pentru recunoașterea naționalității. Când n-au mai putut îndura silniciile ungurești, s-au adunat din nou la Blaj, între
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Imperiu unguresc. Cetatea Munților Apuseni a fost asaltată de trupe ungurești, conduse de ofițerii Hatvany, apoi Kemény și pe urmă de Vasváry Pál, care, cu cei 3.000 de secui, este învins la Fântânele și cade în luptă. Între timp, ungurii au organizat așa numitele „tribunale de sânge”, conduse de comisarul secui Lajos Csany, dezlănțuind o represiune furibundă. Acestei prigoane i-a căzut victimă și democratul sas, Stephan Ludwig-Roth, care a avut curajul și cinstea de a spune în Dieta de la
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nici promisiunile, vorbe goale, făcute în timpul tratativelor, care nu ofereau nimic românilor, cărora le-au căzut pradă naivitatea romantică a lui Nicolae Bălcescu și Cezar Boliac, dar nu l-au putut îndoi pe Avram Iancu, care-i cunoștea bine pe unguri. Ce spun în esență promisiunile făcute de Kossuth și Simonffy: „iubire și iertarea patriei (citește Ungaria Mare) pentru rătăcirile politice; dacă refuză sunt amenințați cu exterminarea și depopularea prin foc și sabie”. Românii trebuiau să depună armele; Avram Iancu le-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și iertarea patriei (citește Ungaria Mare) pentru rătăcirile politice; dacă refuză sunt amenințați cu exterminarea și depopularea prin foc și sabie”. Românii trebuiau să depună armele; Avram Iancu le-a propus un armistițiu și s-a declarat neutru în luptele ungurilor cu habsburgii și cu rușii, chemați în țară de tânărul Francisc Iosif. La Șiria, pe 13 august 1849, armata contrarevoluționară maghiară a capitulat. Cei 13 generali, care nu toți sunt unguri, împușcați de habsburgi, sunt vinovați de moartea a zeci
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
un armistițiu și s-a declarat neutru în luptele ungurilor cu habsburgii și cu rușii, chemați în țară de tânărul Francisc Iosif. La Șiria, pe 13 august 1849, armata contrarevoluționară maghiară a capitulat. Cei 13 generali, care nu toți sunt unguri, împușcați de habsburgi, sunt vinovați de moartea a zeci de mii de români. Ungurii i-au făcut eroi, deși sunt niște criminali, iar guvernanții români, sub formula prostească, „să uităm trecutul” le-a dat voie ungurilor din Transilvania și Ungaria
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
rușii, chemați în țară de tânărul Francisc Iosif. La Șiria, pe 13 august 1849, armata contrarevoluționară maghiară a capitulat. Cei 13 generali, care nu toți sunt unguri, împușcați de habsburgi, sunt vinovați de moartea a zeci de mii de români. Ungurii i-au făcut eroi, deși sunt niște criminali, iar guvernanții români, sub formula prostească, „să uităm trecutul” le-a dat voie ungurilor din Transilvania și Ungaria să amplaseze statuia celor 13 criminali la Arad. Contrarevoluția ungurească și secuiască n-a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
care nu toți sunt unguri, împușcați de habsburgi, sunt vinovați de moartea a zeci de mii de români. Ungurii i-au făcut eroi, deși sunt niște criminali, iar guvernanții români, sub formula prostească, „să uităm trecutul” le-a dat voie ungurilor din Transilvania și Ungaria să amplaseze statuia celor 13 criminali la Arad. Contrarevoluția ungurească și secuiască n-a putut realiza Ungaria Mare cu, atunci, 14 milioane locuitori, dintre care numai 5.250.000 erau unguri, ceilalți 8.750.000 ă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
trecutul” le-a dat voie ungurilor din Transilvania și Ungaria să amplaseze statuia celor 13 criminali la Arad. Contrarevoluția ungurească și secuiască n-a putut realiza Ungaria Mare cu, atunci, 14 milioane locuitori, dintre care numai 5.250.000 erau unguri, ceilalți 8.750.000 ă români și slavi și alții, trebuiau maghiarizați, dar nu au renunțat nici după, nici acum, la Ungaria Sfântului Ștefan. Români, români, aduceți-vă aminte de vorbele lui Iancu: „Nu cu argumente filosofice și umanitare vei
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nu au renunțat nici după, nici acum, la Ungaria Sfântului Ștefan. Români, români, aduceți-vă aminte de vorbele lui Iancu: „Nu cu argumente filosofice și umanitare vei convinge pe acești tirani, ci cu lancea lui Horea”. Și atunci și acum, ungurii vor să apară în ochii Europei ca niște apostoli ai libertății, democrației, drepturilor omului, apărători ai civilizației și valorilor europene, ce mai, „buricul pământului”, încât poți zice liniștit: „Dumnezeu i-a făcut pe unguri și pe urmă a stat!”. Notă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
lui Horea”. Și atunci și acum, ungurii vor să apară în ochii Europei ca niște apostoli ai libertății, democrației, drepturilor omului, apărători ai civilizației și valorilor europene, ce mai, „buricul pământului”, încât poți zice liniștit: „Dumnezeu i-a făcut pe unguri și pe urmă a stat!”. Notă: O preconizată istorie româno-maghiară trebuie să se facă, obligatoriu, cu contribuția istoricilor români, Mircea Dogaru de la Institutul de istorie militară din București și a prof.univ. Vasile Russu de la Universitatea „Al.I.Cuza” din Iași
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
istorie româno-maghiară trebuie să se facă, obligatoriu, cu contribuția istoricilor români, Mircea Dogaru de la Institutul de istorie militară din București și a prof.univ. Vasile Russu de la Universitatea „Al.I.Cuza” din Iași, cei care i-au „citit” cel mai bine unguri. 15 martie 2007 Fabrica de brașoave Motto: „O, țară tristă, plină de humor...” (George Bacovia, Cu voi...) „Proprietatea te face liber”, dicton atât de drag apologeților capitalismului, ar fi putut avea o valoare practică și etică, dacă nu sar pune
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ea cum de n-ai spus tu, Românie, acolo, la UE, că tu ai interese deosebite în Basarabia, ca să aperi pe românii de acolo, așa cum Rusia apără pe toți coloniștii ruși din fostele republici unionale sau cum apără Ungaria pe ungurii din Transilvania și din Slovacia. Și câte nu i-au trecut lelei Safta prin cap cât a stat și a tot așteptat să se desfacă apele Prutului, așa cum s-au despărțit apele Mării Roșii ca să poată ieși evreii din robia
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cât este de ticăloșită clasa politică românească, dar n-aș fi crezut nici în ruptul capului că, numai și numai pentru a rămâne la guvernare, este în stare să suporte mârlăniile antinaționale și antiromânești ale secuiului, metamorfozat prin limbă în ungur, Marko Bela. Să te folosești de europarlamentare pentru a arunca iar hârdăul cu lături revizioniste, șovine și românofobe, în chiar obrazul țării care ți-a dat funcții, poziții și averi, arată un suflet abject, incapabil să învețe ceva dintr-un
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
spune ce crede și ce vrea să audă oricare dintre minoritarii secuiomaghiari, agitând steagul pierdut: iredentismul, naționalismul feroce și antiromânismul. Ideea cu idila de pe pajiște cu Ion și Ildiko trebuie înțeleasă în felul următor: Ildiko, încălecată de Ion, va face unguri! Ei, ungurii, ca și secuii, au suferit dintotdeauna din cauza numărului! Oricine dintre locuitorii acestei țări se poate întreba cum deși permite Marko Bela să-și scuipe frustrările fără frică și fără jenă. Tăcerea premierului și a altor membri ai guvernului
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
crede și ce vrea să audă oricare dintre minoritarii secuiomaghiari, agitând steagul pierdut: iredentismul, naționalismul feroce și antiromânismul. Ideea cu idila de pe pajiște cu Ion și Ildiko trebuie înțeleasă în felul următor: Ildiko, încălecată de Ion, va face unguri! Ei, ungurii, ca și secuii, au suferit dintotdeauna din cauza numărului! Oricine dintre locuitorii acestei țări se poate întreba cum deși permite Marko Bela să-și scuipe frustrările fără frică și fără jenă. Tăcerea premierului și a altor membri ai guvernului luminează cazul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]