3,568 matches
-
temperat-continentală în est și mediteraneană în sud și insula Corsica. Vegetația și fauna au fost corelate cu clima, menționându-se foioasele în nord și vest și pădurile mediteraneene (cedru, chiparos) în sud. Experții au grupat fluviile Franței după locul de vărsare. Astfel, în Marea Mânecii se varsă Sena, în Golful Biscaya ajung Loire și Garonne, în Marea Mediterană Ronul, iar în Marea Nordului Rinul. S-au enumerat și principalele lacuri (Leman, Bourget, Grand-Lieu). După comunicarea acestor aspecte fizicogeografice, fiecare expert a primit întrebări
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Nicolae IRIMIA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93143]
-
transmită Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, în termen de 30 de zile de la data autorizării, copiile documentelor care atestă asocierea la PAID, inclusiv extrasul din hotărârea adunării generale a acționarilor sau, după caz, a consiliului de administrație, precum și dovada privind vărsarea integrală a capitalului social. Articolul 5 (1) Pentru activitatea de constatare și evaluare a daunelor, asigurătorii au obligația să dispună de personal specializat (propriu sau împuternicit) în acest scop, care să acționeze în numele acestora, și cu care asigurătorii au încheiat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206406_a_207735]
-
o oarecare semnificație pentru viața celor implicați, sub aspectul locuirii, comunicațiilor și comerțului, mai ales oferind și informații prețioase în domeniul hidronimiei, așa cum am văzut mai sus, concret, în cazul Dunării. Se pot menționa astfel variațiile hidrografice în zona de vărsare a principalilor afluenți ai Dunării, din cursul său inferior. Începând cu Jiul, se observă în apropierea vărsării sale o lărgire a luncii și existența a două cursuri paralele. În prezent, la răsărit de cursul principal al râului, de la Sadova în
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
informații prețioase în domeniul hidronimiei, așa cum am văzut mai sus, concret, în cazul Dunării. Se pot menționa astfel variațiile hidrografice în zona de vărsare a principalilor afluenți ai Dunării, din cursul său inferior. Începând cu Jiul, se observă în apropierea vărsării sale o lărgire a luncii și existența a două cursuri paralele. În prezent, la răsărit de cursul principal al râului, de la Sadova în jos, pe sub malul înalt de nisipuri, curge Jiețul - vechi curs părăsit prin înnisiparea gurii sale de vărsare
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
vărsării sale o lărgire a luncii și existența a două cursuri paralele. În prezent, la răsărit de cursul principal al râului, de la Sadova în jos, pe sub malul înalt de nisipuri, curge Jiețul - vechi curs părăsit prin înnisiparea gurii sale de vărsare, care se activează la apele mari ce umplu lunca. Un astfel de curs paralel în zona de vărsare a Oltului, pe sub malul înalt din stânga sa, este cunoscut sub numele de Siul. Vedea prezintă un foarte lung curs paralel cu Dunărea
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
principal al râului, de la Sadova în jos, pe sub malul înalt de nisipuri, curge Jiețul - vechi curs părăsit prin înnisiparea gurii sale de vărsare, care se activează la apele mari ce umplu lunca. Un astfel de curs paralel în zona de vărsare a Oltului, pe sub malul înalt din stânga sa, este cunoscut sub numele de Siul. Vedea prezintă un foarte lung curs paralel cu Dunărea, către răsărit, în lunca comună. Iar Ialomița și-a măturat pur și simplu zona de vărsare prin oscilații
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
zona de vărsare a Oltului, pe sub malul înalt din stânga sa, este cunoscut sub numele de Siul. Vedea prezintă un foarte lung curs paralel cu Dunărea, către răsărit, în lunca comună. Iar Ialomița și-a măturat pur și simplu zona de vărsare prin oscilații periodice ale gurii sale, distrugând astfel vestigiile unui important oraș-port medieval, cu biserici, hanuri și o cetățuie la malul Dunării, Orașul de Floci. Sunt foarte edificatoare pentru reconstituirea istorică a acestor schimbări în primul rând hărțile militare austriece
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și formarea Deltei Dunării. Încă din primul stadiu de formare a acestei delte, către finele lui, adică între anii 6900 și 5200 î.e.n., se conturase, la contactul aluviunilor fluviale cu apa mării, marele cordon litoral închizînd perpendicular uriașul golf de la vărsarea Dunării, cordon ce se termina la capătul său sudic cu un martor de eroziune continental, viitoarea insulă. În stadiul II, dominat de activitatea brațului sudic al deltei, în secolul V î.e.n., se consolidează la extremitatea sudică a marelui cordon litoral
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
pe această insulă au locuit bastarnii din Basarabia, numiți și peucini. În secolul I e.n., poeții Martial și Valerius Flaccus redau legenda nimfei Peuca, pe care fluviul Ister o iubește și o urmărește, pe o insulă triunghiulară de lângă gura de vărsare Kalon stoma (Sulina de azi). Ptolemeu, în "Geografia" (secolul II e.n.), dă coordonatele Insulei Peuce, pe brațul Hieron sau Peuce. Cu forma sa caracteristică este identificată la nord de brațul Sf. Gheorghe, în portulanul de la începutul secolului XIV de către Marino
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
navigabil și aurifer și se numește Marissius, Maruse, mai aproape de numele actual. Dacă indoeuropeanul mari înseamnă apă stătătoare, legătura acestui sens cu Mureșul se poate explica prin marile revărsări și băltiri permanente, care se produceau în regiunea de câmpie de la vărsarea sa în Tisa, situație care a persistat până în secolul XVIII, când au început primele lucrări de asanare a zonei. Toți lingviștii noștri sunt de acord cu originea traco-dacică a numelui. Timișul apare și el la Herodot ca Tibisis, la Ptolemeu
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și la Jiu o datorăm lui Ptolemeu, geograful alexandrin din secolul II e.n. care în "Îndreptarul Geografic" oglindește originea geto-dacică a hidronimiei spațiului Carpato-Dunăreano-Pontic, dar și începutul influenței latine asupra acesteia. Găsim în acest îndreptar coordonatele geografice ale gurilor de vărsare în Dunăre atât pentru Rabos (Rhabosus Flu), cât și pentru Aluta (Alutes Flu). Cu oarecare aproximație, ele corespund cu cele ale Jiului și Oltului de astăzi (fig. 2). Fig. 2. Rabon și Aluta în harta lui Claudius Ptolemaios (sec. II
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
XIV). Obiecțiunea lui O. Iliescu 35, care identifică Ponssiona cu Rîmnicu Vâlcea, este fragilă: se bazează pe lipsa de corespondență latitudinală dintre Severin și Ponssiona, dar harta conține distorsiuni și mai grave, precum cursul liniar al Dunării între Severin și vărsare, sau contactul dintre Carpați și Dunăre în estul Munteniei. Se știe că astfel de distorsiuni pe latitudine sunt obișnuite în vechea cartografie. De fapt, orice posibilitate de discuție este tranșată dacă observăm că Ponssiona este traducerea latină a italianului Ponte
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Jitia, există desigur, dar harta aceasta nu marca podurile cu semne convenționale (fig. 6). Fig. 6. Jiul, de la Țînțăreni la Secui, în harta Schwantz (1723). Se observă că amplasamentul traversării Jiului era în harta Schwantz, în amonte de gura de vărsare în Jiu a pârâului Prodila și în amonte de traversarea prin podul modern cu structură metalică. În harta militară a lui Specht, din 1790-179145, ne apropiem mult de situația actuală în ceea ce privește traversarea Jiului de lângă Mânăstirea Schitian (fig. 7). Aici, podul
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Traiană. Și Silius Italicus (sec. I e.n.) citează într-un vers "Istrul cu două nume". În secolul II e.n., Arrian precizează în "Periplu" distanțele între gurile Deltei. În același secol, geograful Ptolemeu, în "Îndreptarul Geografic", dă, pe lângă coordonatele gurilor de vărsare ale unor afluenți ai Dunării, și pe cele ale gurilor Deltei (tot 6 și cu aceleași nume ca și la Plinius cel Bătrîn). Ca și Strabon, dă Dunării numele Danubius până la Defileu și Istru în aval; numește Ekbolai Defileul, cu
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
luarea în considerare a unor caracteristici hidrografice ale acestui mare fluviu european, și mai ales ale paleohidrografiei sale. Grecii, ce l-au cunoscut venind din Pontul Euxin prin Delta sa și urcând prin cursul inferior dintre Porțile de Fier și vărsare, i-au consemnat acestui curs numele traco-dacic venind din indoeuropeanul sreu = acel ce curge, legat desigur de curgerea sa majestuoasă 52. Tot astfel, prima mențiune literară a numelui fluviului datează din secolul al VIII-lea î.e.n., în poemul "Theogonia", în
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
se pot face, mai puțin nete, astfel de apropieri: pentru Sanpaeus, cu latinul sanus = sănătos și pentru Calabaeus cu latinul calamus = trestie; acesta din urmă a fost identificat de unii cercetători cu Casimcea, un pârâu destul de puternic și care - spre vărsare în Lacul Tașaul, are o luncă mlăștinoasă. S-a arătat mai înainte că al cincilea, Gabranus, a fost considerat ca un hidronim din substrat; s-a făcut și o legătură între acest hidronim și toponimul modern Garvăn. În nord-vestul Dobrogei
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
prin tubul de sticlă, vata este mișcată de câteva ori în ambele direcții. 1.6 Folosirea chiuvetelor Nu trebuie aruncate în chiuvete resturi de substanțe care pot murdări sau ataca țeava de scurgere sau care pot reacționa cu apa. La vărsarea reziduurilor acide sau a resturilor de substanțe trebuie să se dea drumul, în același timp, la un puternic curent de apa. Nu este permis să se verse în chiuvete soluții care conțin săruri de mercur, căci plumbul țevii de scurgere
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
pe cel care a comis-o „impur” din punct de vedere ritual, fapt ce se poate răsfrânge asupra individului, a casei sau familiei sale, sau asupra tuturor bunurilor sale. Dincolo de impuritatea care derivă din păcatul comis voluntar, cum ar fi vărsarea de sânge sau furtul din proprietatea zeilor, lucruri pentru care sunt prevăzute și sancțiuni umane, mai există și impuritatea la care se ajunge În mod involuntar; de exemplu, atunci când se ating alimente sau obiecte contaminate (adică impure din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cetatea a fost Întemeiată de Nestorxe "Nestor" din Pilos, fiul lui Neleuxe "Neleu" (Strabon, 6, 1, 5). Căutând-o pe Pentesileeaxe "Pentesileea", Cletexe "Clete", doica ei, ajunge la Caulonia (Lykophron, 993 sqq.). La Elba (portus Argous) și la gura de vărsare a Selei (Heraion) se găsesc urme ale lui Iasonxe "Iason" și ale argonauților (Strabon, 5, 2, 6). Drumul pe care Își mână Herakles boii duce la Roma, unde Herculexe "Hercule" Îl ucide pe Cacusxe "Cacus", și, trecând prin Poseidonia, ajunge
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
rugăciune către Ianusxe "Ianus" 11 ferctum Iovi 12 rugăciune către Jupiter 13 vinum Iano 14 rugăciune către Ianusxe "Ianus" 15 vinum Iovi 16 rugăciune către Jupiter III animalul I 17 hostiam molam salsam aspergere (perspergere) *18 vinum super victimam fundere (vărsarea vinului peste victimă) *19 cultri mola aspergebantur (se aruncă mola pe cuțitul de jertfă) *20 obliquum cultrum a fronte usque ad caudam ante immolationem ducere *21 rugăciune II *22 hostiam caedere: ago-ne? *23 inspicere exta adhaerentia *24 examinarea jertfei, litatio
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și exclusivă a jertfei indo-europene. Libația a apărut și s-a răspândit, probabil, și datorită ușurinței cu care se realizează, dar și a caracterului său evident necostisitor; pe lângă aceasta, În unele zone au contribuit și orientări de tip umanitar, ostile vărsării de sânge, chiar și animal; dar nu trebuie supraevaluat, așa cum se Întâmplă adesea, refuzul jertfei sângeroase atribuit culturii indiene și zoroastriene. Nu trebuie să se uite că parsii mai practică Încă jertfirea țapului (Boyce, 1986, 173) și că imnurile rigvedice
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
zeul iranian Mithraxe "Mithra" care, În cultura avestică târzie, simbolizează soarele, dar dobândește, În același timp, o caracteristică tot mai pregnant războinică. d) Triglavxe "Triglav" Zeul Triglavxe "Triglav", divinitatea principală a cetății Szceczcin și a insulei Wolin (la gura de vărsare a râului Oder), are un nume semnificativ: Tricefalul; Într-adevăr, la Szceczcin, statuia sa avea trei capete de argint, care, conform preoților, simbolizau cele trei lumi: cerul, pământul și infernul. Se pune Întrebarea dacă această divinitate nu a fost cumva
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
solemne a zeiței Nerthusxe "Nerthus" erau sacrificați prin Înecare sclavii care spălaseră carul și statuia zeiței. Este interesant că aceste jertfe aveau cel mai adesea o formă „nesângeroasă”, cel puțin În cazurile În care cunoaștem detalii; acestea se desfășurau fără vărsare de sânge, victima fiind Înecată sau spânzurată. Ne putem gândi că acest lucru nu este Întâmplător, ci reflectă o tradiție destul de veche, probabil indo-europeană, având În vedere că același lucru se Întâmplă și la alte popoare indo-europene; de exemplu, În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a continentului ce separă două culturi, două concepții asupra omenirii și a națiunii. În Acțiunea militară a României în Bulgaria cu ostașii noștri (Vălenii de Munte, 1914), Iorga face apologia acțiunii militare române, explicînd în ce a constat marșul "fără vărsare de sînge" al armatelor române prin Bulgaria în timpul celui de al doilea război balcanic, ca să demonstreze falsitatea acuzațiilor privind "un marș triumfal laș". Chestiunea Dunării (Vălenii de Munte, 1913) descrie marea complexitate a chestiunilor istorice, etnice și politice existente în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care va fi de mai lungă durată. Povestea de dragoste dintre nepotul Reginei Victoria și al Țarului Alexandru II al Rusiei și fiica ghetoului din Iași ar putea fi citită ca povestea Cenușăresei dacă n-ar fi costat România atîta vărsare de sînge. Madam Lupescu (sau, așa cum Carol și lingușitorii lui o numeau Duduia) era la fel de rece, de calculată și egoistă ca și Carol. Ea a fost cea mai influentă amantă regală a anilor '30 și cea mai detestată persoană din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]