12,807 matches
-
să stea acolo, s-o stoarcă de puteri ore în șir, fără să-i arate măcar o clipă că e plictisită. O dată, când Sue s-a ridicat de la masa noastră ca să meargă la toaletă, am făcut greșeala să-i spun „vacă proastă“, iar Sheba s-a încruntat la mine și mi-a zis liniștită: „Câtă energie consumi ca să urăști oameni!“ Sheba era foarte directă în asemenea cazuri - niciodată nu se dădea înapoi de la a-și arăta dezabrobarea când credea ea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
pat, ca într-un joc de copii. — Opriți-vă imediat! Amândouă, am strigat eu, dar nici una nu m-a băgat în seamă. Sheba, obținând un avantaj de moment, a împins-o pe Polly care a căzut pe spate în pat. — Vacă ce ești! a gâfâit Polly. Te urăsc. Înainte să termine, Sheba s-a năpustit peste ea și a plesnit-o încă o dată. Mi s-a părut că a făcut-o cu destulă forță. Când palma ei a atins obrazul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
curgeau lacrimi. Așa, plângi, curvă perversă, a zis doamna Connolly. — Îmi pare rău, va trebui să... a intervenit Richard. A pus o mână pe brațul doamnei Connolly și a încercat s-o întoarcă spre ușă. Dar ea s-a zbătut. — Vacă blestemată! a țipat spre Sheba. A urmat o luptă scurtă în timpul căreia ochelarii lui Richard au căzut pe jos, iar doamnei Connolly i-a căzut pălăria într-o parte. — Să... nu... pui... mâna... pe mine! a zbierat ea la Richard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
de grandoare, nu? E fascinant. Tu chiar crezi că ești cineva. Ascultă. O să-ți spun ceva. Ești un nimic. O virgină otrăvită din Eastbourne. Nu ești bună nici să-i ștergi pantofii lui Richard. Șaptesprezece Blestemată să fie. Lady Muck. Vacă schiloadă. Totdeauna a făcut mare caz din a-și diminua avantajele, de parcă am fi fost amândouă niște femei de vârsta a doua care ne luptam cu viața de pe poziții egale. Oh, Barbara, nu te biciui așa! Și când o cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
Zach a scuzat-o în față tatălui său, a zis că e „visătoare” și „excesiv de poetică”, dar Jina își dăduse deja seama că pământul ăla era făcut pentru bărbați puternici și tăcuți și femei cu simț practic - oameni care mâncau vacile cărora le dăduseră totuși nume și cartofi care încă mai miroseau a Metribuzin și acid sulfuric. Oameni care făceau ceea ce trebuia făcut și nu se gândeau prea mult decât la lipsa de utilitate a celor care nu făceau nimic, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
de Pacific a reușit să treacă de barajele de la Snake și Columbia ca să depună icre în Lacul Redfish. Se așteaptă ca somonii să dispară în următorii douăzeci de ani. Ba chiar și mai devreme, dacă fermierii o să mai aducă multe vaci. Sunt atâtea vaci care pasc pe maluri că, după ploile de primăvară, râul se transformă într-un canal colector; ouăle de somon de sufocă în resturile lor. Toată albia se distruge. Jina a ridicat ochii. Atunci noi de ce ne-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
reușit să treacă de barajele de la Snake și Columbia ca să depună icre în Lacul Redfish. Se așteaptă ca somonii să dispară în următorii douăzeci de ani. Ba chiar și mai devreme, dacă fermierii o să mai aducă multe vaci. Sunt atâtea vaci care pasc pe maluri că, după ploile de primăvară, râul se transformă într-un canal colector; ouăle de somon de sufocă în resturile lor. Toată albia se distruge. Jina a ridicat ochii. Atunci noi de ce ne-am mai da pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
plecat și nu s-a mai întors decât în primăvara următoare. În cele cinci luni cât a fost singură, Helena a continuat să-i primească pe schiorii care se opreau la cabana lor. A ținut sobele duduind, a tăiat o vacă și i-a trimis și lui Pearl, în josul râului, mai multe bucăți de carne pentru friptură. În prima zi a fiecărei luni, Helena se înființa în pragul lui Pearl, cu canadiana rusească înfășurată în jurul trupului, cu un cozonac în brațe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
cadă malul peste ei. Restituțio forestier o să lase Transul fără silvă. Da’ cui îi pasă? Uneia ca mine, care își amintește cum se refugia în pădure la ciuperci și mure? Eram tare mândră vara. Până la 14 ani am mers cu vacile, și seara aduceam acasă cina: ciupercile, laptele, fructele de pădure. Curat ecologist, da’ habar n-aveam eu atunci de cuvântul ăsta. Știi când am încetat să mă mai fâțâi de una singură ca proasta-n codru? Când am dat din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
întorc în sat. E drept, acolo nu e jeg. Bălegarul de pe ulițe este natural. Îmi amintesc de un franțuz de la Sorbona venit la o școală de vară de filosofie în Bucovina. Ieșeam de la Agapia. Pe șosea, pe linia continuă, o vacă se bălega alene. Șoferul a oprit autocarul și a stins și motorul până ce vaca a isprăvit. Franțuzul m-a întrebat pe un ton nedumerit: - Mihaela, în ortodoxie vaca e un animal sacru? I-am îndrugat niște gogoși despre dimensiunea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Îmi amintesc de un franțuz de la Sorbona venit la o școală de vară de filosofie în Bucovina. Ieșeam de la Agapia. Pe șosea, pe linia continuă, o vacă se bălega alene. Șoferul a oprit autocarul și a stins și motorul până ce vaca a isprăvit. Franțuzul m-a întrebat pe un ton nedumerit: - Mihaela, în ortodoxie vaca e un animal sacru? I-am îndrugat niște gogoși despre dimensiunea mai ecologistă a ortodoxiei și despre faptul că satul românesc este o eco-comunitate. Trăim, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
filosofie în Bucovina. Ieșeam de la Agapia. Pe șosea, pe linia continuă, o vacă se bălega alene. Șoferul a oprit autocarul și a stins și motorul până ce vaca a isprăvit. Franțuzul m-a întrebat pe un ton nedumerit: - Mihaela, în ortodoxie vaca e un animal sacru? I-am îndrugat niște gogoși despre dimensiunea mai ecologistă a ortodoxiei și despre faptul că satul românesc este o eco-comunitate. Trăim, ca să zic așa, într-o democrație a biosferei. Să mă-ngropi, Fănică! Acum, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
și cu tot soiul de proteine vegetale. Pentru alte comunități, cu supermarket de tipul pătrunjelul din șanț, nu merge. Oamenii sunt forțat vegetarieni fiindcă e scumpă carnea. Nimic by choice, deci nici un merit moral. În privința dreptului liber de circulație a vacii pe șoseaua națională, deep-ecology e mută. După cum se vede, scrisul nostru e tipic pentru înlocuirea bonjurismului cu helloismul. Așa am învățat noi în tranziție, când am sărit de pe scara autobuzului de navetiști pe cea a avionului. Satul meu, Mircea, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
spus, whisky, beri nemțești, mâncare pe toate gusturile, stroboscop, muzică de ultimă oră, ce mai, puteai să fii oriunde în lumea asta și să nu te rușinezi acolo. Acum însă intervine specificul național de tranziție. Lângă gardul stabilimentului crește porumb, vacile pasc pe tăpșan, câte o găină mai cârâie la muzică, un cârd de rațe ignoră private propriety și își fâțâie fundul pe aleea grădinii de vară. Să turbe ecologiștii de pretutindeni în fața democrației extinse a biosferei! La fel de suprarealistă mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
care făcea mașini de cusut, dar dacă nu erai atent, când le montai ieșea o mitralieră. Erau mai mulți, câștigau mai bine, aveau autobuz, nu mai mergeau pe jos. Duminica beau bere și mâncau mititei, nu ca ăștia de la coada vacii. Prin ’80 au urcat în grad, erau „muncitori”, aproape fiecare familie avea unul sau doi muncitori. Acum ei se uitau de sus la ăștia proști care rămăseseră la coada vacii și câștigau 2 lei pentru ziua de muncă la CAP
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
beau bere și mâncau mititei, nu ca ăștia de la coada vacii. Prin ’80 au urcat în grad, erau „muncitori”, aproape fiecare familie avea unul sau doi muncitori. Acum ei se uitau de sus la ăștia proști care rămăseseră la coada vacii și câștigau 2 lei pentru ziua de muncă la CAP. Satul s-a golit dintr-o dată și-a rămas pustiu. Pe câmp mai erau bunicii și nepoții veniți în vacanță. Ăștia toți voiau să se facă ingineri. La crâșma din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
sat exprimarea tandreții față de celălalt e un articol de lux, orășenesc, aproape rușinos. Celălalt trebuie să știe că ții la el, nu trebuie să-i spui. Pe mine, bunicu’ nu m-a mângâiat niciodată așa de duios cum își mângâia vaca bolnavă sau boul bolnav, dar nu m-am îndoit o clipă de dragostea lui copleșitoare. Cred că cinematografia și romanele ne-au făcut să fim așa de baroci, aproape gongoriști, în exprimarea iubirii. Nu spunea Stendhal că, la Paris, „iubirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
o dată ce se vedea că îi ridică „pe cei de jos” în procesul de trecere de la fântână la chiuvetă, de la o copilărie cu ocupația de bază pașterea oilor și vitelor la una în care doar vacanțele te mai trimiteau „la coada vacii”. Am prins din plin formarea elitismului de tip comunist: orășenii își luau distanță superioară față de săteni, muncitorii industriali priveau de sus la cei agricoli, dar și la cei cu tocul și cartea, învățătorii și profesorii cu studii adecvate începeau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
acolo, pe podul pictat din Lucerna. O țară perfectă, dacă treci peste faptul că au adunat și banii multor escroci și criminali în depozitele băncilor de acolo, i-au curățat frumușel și i-au așezat în vitrina cu civilizație. Și vacile s-au stresat de apariția mea în peisaj. Veneam de la Geneva în micul sătuc în care aveam noi seminarul despre Pedagogie des philosophes. Ca să o iau pe scurtătură, am intrat pe sub o sârmă să trec pajiștea locului. Vacile, curate, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
civilizație. Și vacile s-au stresat de apariția mea în peisaj. Veneam de la Geneva în micul sătuc în care aveam noi seminarul despre Pedagogie des philosophes. Ca să o iau pe scurtătură, am intrat pe sub o sârmă să trec pajiștea locului. Vacile, curate, cu ugere rozosine, pășteau o iarbă grasă, crescută în fire egale, foarte ecologice. Apariția mea le-a contrariat. M-au privit minute în șir, încetând să rumege. Le încălcasem spațiul vital. Mi-a trebuit mult să nu mă simt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
al fripturii și al burgerului stă acel animăluț. Că McChiken este un cocoșel zglobiu la origini și că laptele nu e Brenac pasteurizat încă de la începuturi. Învață dragul și respectul pentru sursa de hrană. Aici, desigur, noi avem o problemă. Vaca noastră sacră se balegă pe șoseaua națională. Nu avem autostrăzi, ci ulițe pentru turme. Nu suntem înstrăinați de natură, ci încociniți cu ea, care va să zică, porcul e un model de conviețuire. Dar cum semenii noștri sunt toți în democrația românească a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
și mândria! Ceaușescu, România!”. - Scularea de pe iarbă că vă ia mama dracului! În picioare! Unde-i secretarul de partid al întreprinderii? Dau cu el la munca de jos de nu se mai vede. Și mătăluță, tovărășico, ce stai ca o vacă la pășune? Nu v-am zis, dom’le, să nu mai veniți cu plase la miting? Hai, măi tovarăși, hai acu’ cu toții, că îl văd pe toașu Croitoru îndreptându-se spre noi: „Stima noastră...”. Cam asta era experiența mea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Te-am văzut la televizor. Bărbatu’ tău e în Guvern. Dați-ne cocseria înapoi, ori faceți ceva că murim fără lucru, nu mai au bărbații rost. Cu noi e mai ușor. Ni-i mintea plină de copii, de găini, de vaci, de rațe, de grija ălor vii și ălor morți, da’ ei? Ei nu mai au nimica. Cosmin e un munte de bărbat, un Schwarzenegger rural. A făcut lupte greco-romane la Club, pe când era oțelar. Acum dă cu barosul în stâlpii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
sau fiindcă trăim într-o societate în care infanticidul devine fapt divers. Nu m-am mirat foarte tare de argumentul: nu am putut rămâne cu copilul în spital, l-am luat acasă că nu avea cine da de mâncare la vacă, și vaca e mai importantă, că toți trăim de pe urma ei. E o selecție necruțătoare a copiilor cu zile în raport cu cei fără zile, cei despre care se spune că sunt pe ducă, numai când îi vezi. M-a distrat de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
trăim într-o societate în care infanticidul devine fapt divers. Nu m-am mirat foarte tare de argumentul: nu am putut rămâne cu copilul în spital, l-am luat acasă că nu avea cine da de mâncare la vacă, și vaca e mai importantă, că toți trăim de pe urma ei. E o selecție necruțătoare a copiilor cu zile în raport cu cei fără zile, cei despre care se spune că sunt pe ducă, numai când îi vezi. M-a distrat de-a dreptul locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]