14,506 matches
-
noastră, schematizarea "avantajelor" și "dezavantajelor" instrumentelor financiare clasice, după cum urmează: Instrumente financiare Risc Garanția remunerării deținătorului Implicarea în gestiunea activă a firmei Nivelul remunerației Acțiuni preferențiale scăzut probabilă parțială Limitat la o sumă specificată Acțiuni ordinare ridicat nu există da Variabil în funcție de rezultatele financiare Obligațiuni minim certă nu Invariabil; într-un cuantum redus comparativ cu acțiunile Tabelul I.2 Puncte "tari" și puncte "slabe" ale instrumentelor financiare clasice (element original) Investitorii în valori mobiliare pot urmări în presa financiară de specialitate
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
publicului larg sunt înglobate instantaneu în prețul activelor financiare. Deoarece se include aici și informația internă (confidențială), acest tip de eficiență este greu de probat în practică. Pe o piață eficientă s-a observat următorul paradox: pe durate de observație variabile, acțiunile cu un PER (price earning ratio) scăzut, au înregistrat un randament total, net superior grupului de acțiuni cu un PER ridicat 22 unde: Acest rezultat obținut empiric contrazice însăși eficiența pieței. Alte observații cu caracter practic vin să contureze
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
ajustează seria de date empirice, și care poate fi neliniară (parabolică exponențială, logaritmică, logistică) sau liniară, cazul cel mai frecvent întâlnit. Ecuația dreptei de regresie are următoarea formă: (3), în care: t momentul la care se fac măsurătorile celor două variabile ri și rp; d dreapta de regresie. rti rentabilitatea titlului i la momentul t; i rentabilitatea titlului i pentru o rentabilitate a pieței nulă. Coincide cu segmentul și reprezintă intersecția dreptei d cu axa Oy; rtp rentabilitatea pieței la momentul
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
o rentabilitate a pieței nulă. Coincide cu segmentul și reprezintă intersecția dreptei d cu axa Oy; rtp rentabilitatea pieței la momentul t urmărită, de obicei, prin indicele bursier, afectat la rândul lui de rezultatele cumulate ale condițiilor economice generale; ti variabilă de perturbație care cuantifică influența unor factori specifici titlului i, asupra rentabilității acestuia. Astfel, dacă punctul C reprezintă rentabilitatea titlului conjugată cu rentabilitatea pieței, la momentul h, hi măsoară abaterea verticală față de dreapta d (perturbația). i coeficientul de volatilitate a
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
8 " 4. Nu are piață secundară 5. Este lichidat la scadență în natură. Se predă activul (delivery) și se încasează contravaloarea. CONTRACT FUTURES 1. Se încheie în cadrul bursei prin mecanismul tranzacțional specific. 2. Este întotdeauna standardizat (*). 3. Are o valoare variabilă în timp, fiind zilnic marcat la piață (marked to market). Actualizarea zilnică este egală cu diferența între prețul de închidere al zilei curente (settlement price) și prețul de închidere al zilei precedente (**). 4. Are piață secundară, cotând la bursă ca
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
activul de bază). Reprezintă contracte standardizate având ca obiect următoarele active financiare: acțiuni, obligațiuni, rata dobânzii, mărfuri, valute. Ele înlocuiesc pe marile piețe bursiere tranzacțiile cu primă. Relativ la operațiunile cu primă, se relaxează condițiile referitoare la execuția contractului (scadența este variabilă) și se înăspresc cele referitoare la plata primei. Cumpărătorul unui contract de opțiune dobândește dreptul dar nu și obligația, de a achiziționa numai la scadență (opțiuni de tip european), sau în orice moment până la scadență (opțiuni de tip american), un
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
RM") perioada de lichidare a lunii fixate sau decalată cu o lună în caz de report la 3 luni (fixată); 3 variante tip "RM" în ziua strigării primelor (ziua precedentă lichidării generale) la 6 luni (fixată); 6 variante tip RM variabilă în cadrul unei durate de viață de 9 luni, cu 4 luni scadente Prețul prestabilit prestabilit; în trei variante crescătoare pentru fiecare scadență prestabilit (borne); identic pentru toate cele 6 scadențe prestabilit Tab. III.6 Unele caracteristici ale tranzacțiilor la termen
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
în acest punct, la propriile mele definiții ale terorii, respectiv groazei scripturale, pe care le prezint, în continuare, ca pe simple ipoteze de lucru. Astfel, în beletristică, teroarea, ca rafinare a ideii de teamă, constituie o emoție estetică multifocală și variabilă ca intensitate, a cărei manifestare principală este anxietatea generată și întreținută de un conglomerat echilibrat de elemente artistice: subiect, atmosferă, personaje. Tot în câmpul prozei literare, groaza, ca exacerbare a ideii de teamă, reprezintă o emoție estetică unifocală și paroxistică
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
persoanje rămâne puternic ambiguizat sau în care anumite fapte, relevante în ordinea discursului, pot fi recuperate de către protagonist/protagoniști atât din unghiul realului, cât și din perspectiva fantasticului. În funcție de poziția auctorială adoptată, lectorul poate însă realiza cu luciditate la intervale variabile ale povestirii cu ce tip de teroare scripturală se confruntă. Un cuvânt final despre distincțiile dintre cei doi termeni se impune. Astfel, devine evident pentru oricine că, dat fiind gradul de subiectivitate pe care îl implică discuția despre un binom
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
fericire pentru amatorul de literatură și din nefericire pentru filologul profesionist, odată cu debutul secolului al XX-lea (și cu formularea explicită a promisiunilor de generoasă evoluție tehnico-științifică pe care acesta le-a comportat), proza terorii, melanjată, până atunci, în proporții variabile și greu separabile exegetic, cu groaza macabră, explodează într-o multitudine de direcții și de tendințe, pentru a căror simplă trecere în revistă ar trebui să scriu o carte întreagă. (De altfel, tot în primele decenii ale secolului trecut apar
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
citite la mai multe niveluri și pot fi interpretate din mai multe unghiuri, de la anecdotic la parabolic și de la erotic la autoscopic. Frapează, în cazul scriitorului român, profuziunea de detalii din cele mai diverse domenii ale cunoașterii, distilate în proporții variabile în diegeză și generând impresia că epicul se decantează lent, în urma unui proces de acumulare benedictină, grație căruia naratorul își selectează informațiile dintr-un tezaur de fișe de lectură. Totuși, cel care gândește astfel poate deforma, involuntar, exegeza, mai ales
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
loc conform legilor fizicii referitoare la mișcarea lichidelor (hidrodinamica). Ca urmare, parametrii principali ai hemodinamicii arteriale, adică debitul cardiac, presiunea arterială și rezistența la curgere, sunt în interdependență strictă. In cadrul homeostaziei generale a organismului și pentru asigurarea necesităților funcționale variabile, acești parametri sunt supuși permanent acțiunilor reglatoare exercitate de multiple mecanisme de control, care acționează în paralel cu mecanismele de control local al debitului sanguin. Arterele mici și arteriolele asigură și reglează distribuția tisulară a fluxului sanguin. Circulația capilară este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
denumit generic homeostazie. Sângele circulant permite de asemeni transmiterea unor mesaje chimice către țesuturi prin diverse categorii de substanțe (mai ales prin hormoni). Circulația sângelui este supusă permanent reglării pentru ajustarea aportului de oxigen și nutrimente la necesarul particular și variabil al fiecărei celule, dar într-un mod integrat, bazat pe priorități. 11.2. Parametri și legi de bază în hemodinamică Debitul este volumul de lichid care curge prin secțiunea transversală a vasului în unitatea de timp; . Viteza de curgere este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
se definește perioada refractară funcțională, care este de 0,15 s pentru atrii și de 0,25 0,30 s pentru ventricule. Existența unei perioade refractare lungi, de ordinul zecimii de secundă, duce la imposibilitatea tetanizării miocardului. Repercusiunile extrasistolei sunt variabile în funcție de momentul de apariție în cadrul ciclului cardiac normal. Forța extrasistolei este de obicei mai mică, dar poate fi identică sau chiar mai mare decât cea din cursul sistolei regulate. 12.3.3. Conductiblitatea: propagarea potențialelor de acțiune în sincițiul miocardic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
restabilirea rapidă (două zile) a valorilor presionale normale. 14. Distribuția tisulară a fluxului sanguin Există o distribuție cantitativă de fond, în repaus, a debitului cardiac spre organe și segmentele acestora (tab. 7). Aceasta însă este modificată puternic în funcție de necesitățile funcționale variabile, prin modificări de secțiune transversală a arterelor. Arteriolele și arterele mici (diametru sub 0,1 mm) reprezintă componenta majoră a rezistenței periferice. Rețeaua vasculară este foarte ramificată (de 8-13 ori), pentru a asigura proximitatea celulelor față de sursa de oxigen și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
6 mm și un diametru de 5-20 μm (mai subțiri la capătul arterial), suprafața totală de secțiune la nivel capilar este de ~4000 cm2, iar suprafața totală a peretelui capilar (1 μm grosime) este de ~6300 m2. Densitatea capilarelor este variabilă în funcție de țesut (6000/mm3 în plămân, creier, glande endocrine; 5000/mm3 în miocard; 400-3000/mm3 în mușchi scheletic și piele), dar în general fiecare celulă se găsește la distanță maximă de 60-80 μm față de cel mai apropiat capilar. Mai multe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
56). De menționat că toate presiunile participante rămân relativ constante de-a lungul capilarului, cu excepția presiunii hidrostatice intraluminale, care scade de la capătul arterial spre cel venos, ca rezultat al curgerii sângelui împotriva unei rezistențe (legea lui Ohm). Filtrarea este foarte variabilă în diversele teritorii vasculare și condiții fiziologice locale, datorită diferențelor de coeficient de filtrare, determinate de caracteristicile peretelui capilar, precum și datorită diferitelor presiuni de intrare, determinate de căderea de presiune respectivă în amonte. Dacă sfincterul precapilar închide capilarul presiunea intracapilară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
este mult mai mare la presiuni mici datorită modificărilor descrise privind forma secțiunii. Contractilitatea venelor este asigurată prin prezența de mușchi neted și inervația simpatică (tonus venos) și are rol în depozitarea și mobilizarea de sânge în funcție de necesități. Conductanța venoasă variabilă permite variații de debit sanguin în funcție de diametrul venos. Tonusul musculaturii netede influențează și distensibilitatea peretelui venos. Relația dintre volumul venos și presiunea venoasă evidențiază deplasarea curbei presiune-volum spre stânga pentru domeniul de presiune redusă, dar la valori mari curbele se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
adică mobilizarea sângelui (în limitele de funcționare eficace a mușchiului neted). 15.2. Caracterele circulației venoase In fiziologia circulației venele nu reprezintă doar simple căi de întoarcere. Având o complianță mare, sectorul venos realizează o stocare și furnizare de sânge variabilă, returul venos influențând debitul cardiac (fig. 47). Legea inimii descrie reglarea intrinsecă, heterometrică, a forței de contracție ventriculare de către presarcină (volumul telediastolic), ce depinde la rândul său de întoarcerea venoasă. Circulația venoasă face parte din sistemul de joasă presiune, alături de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
întâmplă rar o direcționare a sângelui dintr-o regiune pulmonară către alta (hipoxia alveolară localizată); în această situație are loc o reducere a presiunii menținând în activitate inima dreaptă pentru a asigura schimbul gazos pulmonar. Presiunea în capilarele pulmonare este variabilă; ea se situează la ~ ½ din presiunea arterială și venoasă pulmonară; mai mult presiunea se reduce în patul capilar pulmonar. Cu certitudine presiunea de-a lungul circulației pulmonare este de departe mai simetrică decât în circulația sistemică. In plus, presiunea în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
unistratificat, ce pare mai puțin specializat decât cel al tubilor distali. Citoplasma este clară iar limitele celulare sunt distincte. Ducturile colectoare se unesc și devin din ce în ce mai mari pe măsură ce coboară prin zona medulară. Epiteliul tuburilor colectoare are caracteristica aparte de permeabilitate variabilă pentru apă, sub controlul hormonului retrohipofizar ADH. Tubii colectori se unesc și formează ductele papilare, numite și canalele lui Bellini. Acestea transportă urina finală până la nivelul papilelor, situate în vârful piramidelor renale. Acestea se deschid la nivelul calicelor mici. 25
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
105). Acizi și bazele organice secretate la nivelul tubilor proximali includ substanțe endogene (săruri biliare, adrenalină, AMPc, creatinină, dopamină, hipurați, noradrenalină, oxalați, prostaglandine, steroizi și urați), precum și medicamente (penicilina, sulfonamidele, etc.), secreția fiind deseori competitivă. Toate acest substanțe au afinitate variabilă dar înaltă pentru un sistem secretor acido-bazic organic din tubul proximal, ce prezintă o cinetică de saturație cu maximum de transport (Tmax). Secreția cationilor organici este analogă cu cea a anionilor. ATPaza Na+/K+ menține gradientul de Na+ și interiorul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
starea de hidratare preexistentă a organismului, efortul fizic precum și aspecte sociale ce presupun reducerea aporturilor sau creșterea acestora. În condiții normale, aportul zilnic de apă al unei persoane obișnuite este de aprox. 1500 ml. Pierderile pot fi și ele extrem de variabile, în funcție de condiții. In condiții normale, prin materiile fecale se pierd cantități reduse de apă (100 ml), dar în condiții patologice (vomă, diaree) se pot pierde cantități foarte mari de apă și electroliți, care pot duce foarte repede la dezechilibre periculoase
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
rinichiului de a-l elimina sau recupera în funcție de necesități. Aproximativ 60% din calciul circulant este liber în plasmă și poate fi filtrat la nivel glomerular, restul fiind cuplat cu proteinele plasmatice. La nivel renal, calciul filtrat este reabsorbit în măsură variabilă, dar nu există secreție tubulară de calciu. Controlul eliminărilor renale de calciu se realizează mai ales la nivelul reabsorbției tubulare, care crește în condiții de hipocalcemie sau scade în situația în care calciul plasmatici este crescut. Pe de altă parte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
procese derulate în societatea noastră și în alte zone europene și euroasiatice, unele cu aspecte de anomalii, le prezentăm în următoarele șapte capitole. Al patrulea capitol face tranziția de la a doua la ultima parte, care cuprinde șase capitole cu întinderi variabile. Ideea centrală acum este extinderea spre Est a civilizației Occidentului renovat, după prăbușirea socialismului estic. Desfacerea celor două federații estice Iugoslavia și Cehoslovacia și secesionismul care a cuprins marea Federație Rusă corectează schimbările istorice impuse de noile state apărute după
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]