15,023 matches
-
tehnici asociază manevra Pringle și sunt următoarele: 1) Hepatorafia extensivă cu material resorbabil pentru compresiune; 2) Hepatotomie cu ligatura sau cliparea selectivă vasculară și biliară; 3) Inserarea unui lambou de mare epiploon; 4) Debridarea rezecțională cu ligatura și cliparea selectivă vasculară și biliară; 5) Rezecția hepatică Ț segmentectomie, lobectomie; 6) Ligatura selectivă a arterei hepatice; 7) Tamponada intrahepatică prin cateter cu balon; 8) Învelirea ficatului cu plasă din material resorbabil; 9) Meșaj perihepatic; 10)Tratamentul leziunilor vasculare - șunt atrio-cav;șunt femuro-cav
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
ligatura și cliparea selectivă vasculară și biliară; 5) Rezecția hepatică Ț segmentectomie, lobectomie; 6) Ligatura selectivă a arterei hepatice; 7) Tamponada intrahepatică prin cateter cu balon; 8) Învelirea ficatului cu plasă din material resorbabil; 9) Meșaj perihepatic; 10)Tratamentul leziunilor vasculare - șunt atrio-cav;șunt femuro-cav; - izolare vasculară secvențială; - șunt cavo-cav extern; - abord direct prin hepatotomie; - circulație extracorporeală;meșaj perihepatic. 11) Transplantul hepatic. Există câteva principii pe care chirurgul trebuie să le cunoască atunci când se află În fața unui astfel de traumatism. Dacă
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
biliară; 5) Rezecția hepatică Ț segmentectomie, lobectomie; 6) Ligatura selectivă a arterei hepatice; 7) Tamponada intrahepatică prin cateter cu balon; 8) Învelirea ficatului cu plasă din material resorbabil; 9) Meșaj perihepatic; 10)Tratamentul leziunilor vasculare - șunt atrio-cav;șunt femuro-cav; - izolare vasculară secvențială; - șunt cavo-cav extern; - abord direct prin hepatotomie; - circulație extracorporeală;meșaj perihepatic. 11) Transplantul hepatic. Există câteva principii pe care chirurgul trebuie să le cunoască atunci când se află În fața unui astfel de traumatism. Dacă pacientul prezintă un traumatism sever, cu
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
de aproximativ 8-10% și reflectă o leziune ductală biliară nerecunoscută la momentul primei intervenții chirurgical. Majoritatea fistulelor apar la pacienții cu traumatisme hepatice majore la care au fost necesare hepatectomii majore, debridări rezecționale sau hepatotomii profunde pentru ligaturi sau suturi vasculare. 5. Fistulele arteriovenoase și pseudoanevrismele Prezența fistulelor arterio-venoase este frecventă În faza acută a traumatismelor hepatice. Aceste fistule pot fi evidențiate arteriografic și marea majoritate sunt de dimensiuni mici, se rezolvă spontan În câteva zile și nu cauzează simptome. Fistulele
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
peritoneală de-a lungul duodenului și capsula pancreatică; mezocolonul transvers și epiploonul blochează inflamația printr-un proces de pericolecistită acută limitată la loja subhepatică; microabcese extraparietale mai frecvente În zona fundică și extraperitoneale În raport cu ficatul . - patogenie: factorul septic + tulburări trofice vasculare - „ischemie reflexă” + factorul mecanic - compresiunea prin calcul - frecvența crescută a leziunilor: regiunea fundicăvascularizația e precară; regiunea infundibulară - calcul fixat ce determină compresiune. B. Conținutul: calculi (colesterolici, pigmentari, calcici, micști); bila - tulbure, cu flocoane, vâscoasă, purulentă. C. Forme clinice: - supraacute: coleperitoneu
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
Forme anatomo-clinice supraacute:complicații Încă de la debutul colecistitei acute atât distructive parietale cât și septice intra- și extraveziculare; - intervenție de urgență. - colecistita gangrenoasă supraacută (poate fi și emfizematoasă): formă necrozantă distructivă precoce; pe prim plan - o ischemie acută parietală: suferință vasculară directă (ateroscleroză, diabet zaharată sau indirectă (hiperpresiune brutală În colecist) ; - colecistita acută perforată cu peritonită biliară: de fapt o formă gangrenoasă necrozantă perforată, evidentă macroscopic. - colecistita acută cu coleperitonită fără perforație evidentă macroscopic, având mecanismele: gradientul presional (75 85 cm
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
ciroza de „tip portal”: ○ caracteristic sexului masculin; antecedente de etilism cronic +/nutriție dificilă; ○ clinic: inițial - hepatomegalie regulată nedureroasă; tardiv - atrofie hepatică cu noduli mici; fenomen de: hipertensiune portală splenomegalie, ascită; insuficiență hepatică: encefalopatia, tulburări de coagulare, ulcere gastroduodenale, infecții, steluțe vasculare, circulație colaterală. ○ paraclinic: sindrom hepatopriv: scăderea albuminelor, indice de protrombină scăzut, retenție anormală de BSP; sindrom de citoliză - uneori TGO, LDH crescute; sindrom colestaticbilirubine crescute mixt. ○ diagnostic cert: morfologic - fibroză fină + necroză celulară + noduli de regenerare mici. - ciroza postnecrotică(posthepatiticăă
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
de ascită apar enzime proteolitice - În țesutul pancreatic apar cantități crescute de fosfolipază A și lizolecitină - Pancreatita poate fi realizată experimental dacă se injectează cu presiune enzime activate În canalele pancreatice. Alți factori implicați În patogeneza pancreatitei acute sunt: insuficiența vasculară, congestia limfatică, activarea sistemului kalikreinăkinină. Tripsina și alte proteaze au fost considerate a fi factorii nocivi principali, dar În ultima vreme se acordă o importanță mare și fosfolipazei A, lipazei și elastazeiFosfolipaza A În prezența unor cantități mici de săruri
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
ductul pentru molecule cu GM până la 20000, și enzimele din lumen pot intra În glandă și pot produce pancreatită. O serie de alte teorii au fost enunțate de-a lungul timpului În Încercarea de a explica apariția pancreatitei acute: teoria vasculară, teoria nervoasă, teoria infecțioasă, teoria alergică, teoria toxică ANATOMIE PATOLOGICĂ Din punct de vedere anatomopatologic pancreatitele acute determină modificări la nivelul glandei, dar și la distanță de acestea, la nivelul diferitelor organe, atât intraabdominale cât și extraabdominale Pancreatitele acute pot
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
jejunale Roux-en-Y la locul scurgerii de pe suprafața pancreasului sau a pseudochistului. - tratamentul endoscopic constă În plasarea unui stent În ductul principal, intrerupând astfel alimentarea fistulei. Alte complicații care pot surveni În cursul pancreatitei acute sunt: - hemoragia digestivă superioară prin eroziune vasculară determinată de abcese sau pseudochisturi - fistule, stricturi, perforații digestive - tromboza venei splenice cu fenomene de hipertensiune portală stângă și care impune adesea splenectomie III. PANCREATITA CRONICĂ DEFINIȚIE Pancreatita cronică este caracterizată prin modificări ireversibile care includ fibroza pancreatică, calcificare, inflamația
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
Idiopatică - Cauza majoră a pancreatitei cronice nonalcoolice - Reprezintă aproximativ 10-40% din cazuri - Afectași mai frecvent sunt tinerii, cu apariția bolii În jurul vârstei de 18 aniLa bătrâni, apre În jurul vârstei de 60 de ani și se consideră că arterioscleroza cu insuficiența vasculară ar putea fi cauza Pancreas divisum - Obstrucția papilei minor pare a fi cauza la acești pacienți, rezultatele bune prin tratament endoscopic sau chirurgical de dezobstrucție a papilei mici susținând aceasta Fibroza chistică - Mutație genetică la nivelul genei fibrozei chistice transmembranare
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
ductusului venos al fătului (omentum) și adevărul despre legătura stomac-pilor, despre spațiul mediastinal, despre relația pleură-plămân, despre ventilația mecanică și despre unitatea sistemului muscular. Andreas Vesalius, prin tehnica disecției, aduce o contribuție majoră studiului anatomiei corpului omenesc. Referitor la sistemul vascular, descrie anatomia inimii cu cele patru încăperi ale ei, atriul drept ca o continuare a venei cave și atriul stâng ca o continuare a venei pulmonare. Prezintă funcția valvei mitrale, vena cavă și vena ombilicală. Înlătură credința indusă de Galen
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
sunt totuși puțin utilizate în cazurile de cancere orale și orofaringiene. SCANAREA TOMOGRAFICĂ PRIN EMISIE DE POZITRONI Scanările tomografice prin emisie de pozitroni (PET: positron emission tomography) presupun folosirea unei glucoze ce conține atomi radioactivi, care se introduce în patul vascular. Întrucât celulele canceroase ale corpului cresc cu repeziciune, ele vor absorbi mari cantități de glucoză radioactivă. O cameră specială poate reda ulterior o pictogramă reprezentând ariile de radioactivitate la nivelul întregului corp. Imaginea obținută nu este atât de detaliată precum
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
utilizează atât modalitatea internă cât și cea externă de radioterapie. CHIMIOTERAPIA Această metodă de tratament a cancerelor orale sau orofaringiene folosește medicamente care se administrează (pe cale endovenoasă sau orală), în vederea distrugerii celulelor canceroase. Respectivele substanțe medicamentoase vor ajunge în patul vascular al organismului, putând acționa împotriva celulelor tumorale deja diseminate către alte regiuni ale corpului în afara celei de origine de la nivelul segmentelor capului și gâtului. Chimioterapia poate fi utilizată în câteva situații diferite: Chimioterapia combinată cu radioterapia poate fi adresată cancerelor
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
1970 1980) și 39% în Danemarca (19721982). Cariile dentare sunt afecțiuni benigne, dar complicațiile infecțiilor odontogene pot deveni severe, cu risc vital. Extinderea infecțiilor odontogene se poate face direct la planurile anatomice profunde, cu diseminare retrofaringiană, mediastinală, sinusală, osoasă sau vasculară și hematogenă cu sepsis consecutiv. Morbiditatea și mortalitatea prin infecții odontogene sunt crescute la pacienții cu riscuri grupate în două categorii. Persoanele imunodeprimate, cu neutropenie, boli cronice decompensate sau subnutriție prezintă mai frecvent infecții locale severe însoțite de bacteriemie. O
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
variază în funcție de o serie de condiții favorizante (Tabel 8.1). Tabel 8.1 Etilogia sepsisului după factorii favorizanți Etiologie Factori favorizanți Bacili gram negativi Diabetul zaharat Bolile limfoproliferative Ciroza hepatica Arsurile Procedurile/dispozitivele invazive Neutropeniile medicamentoase Coci gram pozitivi Cateterisme vasculare Dispozitivele mecanice Arsurile Injectarea substanțelor medicamentoase Fungi Neutropenici Terapie cu antimicrobiene cu spectru larg Sepsisul poate fi declanșat de o infecție generalizată sau localizată bronhopulmonară (40%), intra-abdominală (30%) urinară (10%) sau cu alte sedii. Invazia microbilor în sânge nu
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
concomitent cu fibrinoliza și CID. (4) Activarea fosforilarii oxidative și apariția leziunilor tisulare. (5) Activarea sintetazei inductibile de monoxid de azot ( NO) și eliberarea NO cu vasodilatație și șoc septic. Mecanismul principal al disfuncției multiorganice este reprezentat de leziunile endoteliale vasculare diseminate, care determină creșterea permeabilității vasculare cu edem interstițial, microtromboze vasculare, CID, hipotensiune, contribuind la hipoxia tisulară și leziunile hipoxice consecutive. 8.4 Diagnostic Sepsisul este o urgență și reprezintă prima cauză de deces în unitățile de terapie intensivă, mortalitatea
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Activarea fosforilarii oxidative și apariția leziunilor tisulare. (5) Activarea sintetazei inductibile de monoxid de azot ( NO) și eliberarea NO cu vasodilatație și șoc septic. Mecanismul principal al disfuncției multiorganice este reprezentat de leziunile endoteliale vasculare diseminate, care determină creșterea permeabilității vasculare cu edem interstițial, microtromboze vasculare, CID, hipotensiune, contribuind la hipoxia tisulară și leziunile hipoxice consecutive. 8.4 Diagnostic Sepsisul este o urgență și reprezintă prima cauză de deces în unitățile de terapie intensivă, mortalitatea în sepsisul sever ajungând la 30
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
leziunilor tisulare. (5) Activarea sintetazei inductibile de monoxid de azot ( NO) și eliberarea NO cu vasodilatație și șoc septic. Mecanismul principal al disfuncției multiorganice este reprezentat de leziunile endoteliale vasculare diseminate, care determină creșterea permeabilității vasculare cu edem interstițial, microtromboze vasculare, CID, hipotensiune, contribuind la hipoxia tisulară și leziunile hipoxice consecutive. 8.4 Diagnostic Sepsisul este o urgență și reprezintă prima cauză de deces în unitățile de terapie intensivă, mortalitatea în sepsisul sever ajungând la 30 50%. Infecțiile sistemice 147 De
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
zile, sau subacut, cu simptome insidioase timp de săptămâni și chiar luni înaintea diagnosticului. Endocardita subacută este întâlnită mai frecvent și reprezintă forma clasică a bolii Osler. Manifestările de debut ale endocarditei pot fi: febra prelungită, alterarea stării generale, accidentul vascular cerebral, purpura febrilă, lombalgia febrilă, artralgiile, modificarea unui suflu cardiac, insuficiența cardiacă, splenomegalia, modificările fundului de ochi. În perioada de stare se disting: sindromul infecțios, semnele cardiace și manifestările extracardiace. Sindromul infecțios este caracterizat de febra “în platou”, oscilantă sau
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
cardio-vasculare sunt M. tuberculosis, Cryptococcus neoformans, Histoplasma capsulatum, stafilococi, CMV, HSV sau chiar HIV. Afecțiunile cardiace asociate cu HIV/SIDA sunt: aritmiile, hipokineziile, dilatația ventriculară, cardiomiopatia dilatativă, pericardita, endocardita bacteriană/ nebacteriană, hipertrofia ventriculară stângă prin hipertensiune pulmonară, moartea subită. Patologia vasculară în contextul infecției HIV Infecția HIV/SIDA 171 este reprezentată de vasculita inflamatorie, vasculita cerebrală, procesele fibrocalcare, anevrismele coronariene sau cerebrale. 9.5.4 Afecțiuni digestive asociate HIV/SIDA Esofagitele se manifestă prin odinofagie, disfagie, tulburări de nutriție. Etiologia obișnuită
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
examinatorului trebuie îndreptată către: o secrețiile nazale (culoare, consistență, aspect-mucoase, purulente, crustoase); o localizarea secrețiilor nazale; o hipertrofia cornetelor, lărgirea sau îngustarea meaturilor; o aspectul pituitarei (culoare, grad de umiditate sau uscăciune, neregularități); o poziția septului nazal; o aspectul petei vasculare Kiesselbach-Valsalva; o pigmentații anormale; o neoformații tisulare; o ulcerații sau perforații; o corpi străini. În rinitele alergice, în timpul expunerii la alergene, mucoasa este colorată albastru pal, iar secreția este seroasă. În rinitele nonalergice colorația este roșu întunecat, noroios. Secrețiile vâscoase
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
aceste elemente anatomice (meatul mijlociu, procesul uncinat, hiatusul semilunar, infundibulul, ostiumul maxilar, bula etmoidală și celula agger nasi) ce pot realiza diferite aspecte endoscopice, alcătuiesc complexul ostio-meatal. Endoscopia nazală poate evidenția diferite tipuri de leziuni patologice: secretorii, de structură, inflamatorii, vasculare. De exemplu: * leziunile inflamatorii segmentare sau generalizate sugerează o rinită (banală, alergică etc.) (fig.4.6); * secrețiile purulente sau mucopurulente însoțesc o sinuzită (maxilară, sfenoidală, etmoidală); * secrețiile sanguinolente pot evoca prezența unui cancer. Endoscopia poate localiza sediul unui epistaxis sau
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
nazale și dezinfecție nazofaringiană) și posibilele complicații postoperatorii (precoce: hemoragie, tumefacție nazală, cefalee, până la detamponare, hematom septal, hematom difuz al bolții palatine, hematom subpalpebral sau tardive: abces al septului în caz de hematom insuficient drenat; perforații tardiveîn cazul unor deficite vasculare; pericondrite, osteite; sinechii septo-turbinale; reîncălzirea postoperatorie a unor focare de infecție cronice: rinite, sinuzite, otite, amigdalite; prăbușirea piramidei nazale prin greșeli de tehnică) această intervenție presupune în cazul pacientului alergic un management adecvat. Managementul deviației de sept în rinita alergică
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
7.2), eozinofilele (fig. 7.3), macrofagele, neutrofilele și limfocitele. Mediatorii eliberați histamina; bradikinina; leucotrienele C, D și E; factorul de activare plachetară și prostaglandinele (PG) E2, F2a și D2 produc o reacție inflamatorie intensă, imediată, care cuprinde bronhoconstricția, congestia vasculară și edemul local. Pe lângă abilitatea lor de a determina contracția prelungită a mușchilor netezi din căile aeriene și edem al mucoasei, leucotrienele pot fi incriminate, de asemenea, pentru o parte din celelalte caracteristici fiziopatologice ale astmului, cum ar fi producția
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]