10,104 matches
-
puterii mogulilor și capitală a regatului Sikh al lui Ranjit Singh. Îi mulțumesc pentru aceste informații lui Ramachandra Guha. Maxwell Fry Îl descrie pe Le Corbusier ca fiind preocupat În acea perioadă de efectele vizuale ale clădirilor situate În spații vaste. El luase cu sine un plan al marii axe ce unea Luvrul de Arcul de Triumf prin intermediul bulevardului Champs Elysées și Încerca să realizeze „cea mai mare creație grandioasă inteligibilă dintr-o singură privire” În noul context. Vezi Fry, „Le
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pe măsură ce crește altitudinea. Citat În Paul Richards, „Ecological Change and the Politics of African Land Use”, African Studies Review, nr. 2, iunie 1983, p. 40. Richards Îl citează și pe Dudley Stamp, care scria entuziast, cam În aceeași perioadă, despre vasta arie de aplicabilitate a tehnicilor africane de prevenire a eroziunii solurilor: „Un tur recent al Nigeriei l-a convins pe autor că țăranul indigen a ajuns deja la o formă de agricultură ce nu mai poate fi Îmbunătățită ca principiu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Hanunoo Agriculture: A Report on an Integral System of Shifting Cultivation the Philippines, Food and Agriculture Organiaztion of the United Nations, Roma, 1957, p. 85. După ce citești meticuloasa analiză a lui Conklin, nu poți fi decât impresionat de cât de vaste sunt cunoștințele acestor agricultori. Desigur, aceasta era, Într-o oarecare măsură, motivul pentru care aceste populații deseori rămâneau - ori fugeau - În spații nestatale. Richards, Indigenous Agricultural Revolution, p. 50. Richards continuă astfel: „Sub-secretarul de stat din Parlament responsabil cu coloniile
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
atenția sa aflându-se Ion Heliade-Rădulescu, V. Alecsandri, A. I. Odobescu, Ion Creangă, Ioan Slavici, G. Coșbuc, N.D. Cocea, E. Lovinescu, Camil Petrescu, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, G. Călinescu, Tudor Vianu ș.a. La recomandarea lui G. Călinescu, s-a consacrat unei vaste și îndelungate explorări a arhivei lui Liviu Rebreanu. Un prim rezultat l-a constituit teza de doctorat Liviu Rebreanu în lumina manuscriselor și a corespondenței sale, susținută în 1978. În formația științifică a lui I., stagiul de specializare la Tübingen
ILIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287526_a_288855]
-
semnele unei convergențe etnice și istorice în cadre geografice bine determinate. În cursul veacurilor, ele au format adăposturi sigure în care viața autohtonă s-a dezvoltat fără discontinuitate. Acest fapt a imprimat un caracter de omogenitate comportărilor unei populații destul de vaste, pe care o leagă, în aceleași cadre naturale, funcțiuni economice și spirituale. Dar mai cu seamă conștiința locală a oamenilor este aceea care deosebește unele de altele asemenea comunități de viață regională și le dă legătura lăuntrică.” Monografia făcea parte
IONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287596_a_288925]
-
în aceleași cadre naturale, funcțiuni economice și spirituale. Dar mai cu seamă conștiința locală a oamenilor este aceea care deosebește unele de altele asemenea comunități de viață regională și le dă legătura lăuntrică.” Monografia făcea parte dintr-un proiect mai vast, incluzând studierea întregului ciclu al practicilor agrare, care să releve aspectele spirituale generate de lucrarea pământului. O nuntă în hotarul brănean pe la 1850. Dora d’Istria („Țara Bârsei”, 1933) este de fapt o traducere după lucrarea Les Femmes en Orient
IONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287596_a_288925]
-
artistică, implicând astfel o judecată de valoare. Exercițiul critic se angajează în relevarea unui nivel al imaginarului prin intermediul unor opere secundare (G. Călinescu), descoperirea unui traseu major al imaginarului prin referința la textele performante (Tudor Arghezi, Laurențiu Fulga), reconstituirea orizontului vast al imaginarului în propria lui dialectică (Zaharia Stancu). Cu un instrumentar critic mai complex, I. a elaborat, în Ochiul ciclopului. Tudor Arghezi, prozatorul (1981), cea dintâi exegeză de dimensiuni mai ample a prozei argheziene. Aici sunt puse în evidență individualitatea
IONESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
grandilocvență, de simboluri și de alegorii. Poemele capătă treptat o coloratură socială și religioasă mai evidentă. Destinul omenirii și îndeosebi locul poetului-profet în univers constituie acum teme dominante. Încă de la 1836 se observă intenția lui H.-R., acaparat de planuri vaste, de a-și gândi opera ca „un tot”, un unic și uriaș poem, Umanitatea, compus din mai multe cicluri, realizate fragmentar în Căderea dracilor, Anatolida sau Omul și forțele și Sânta Cetate. Poemul Anatolida (care include și Căderea dracilor într-
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
secret pe toate celelalte, „transpare”, paradoxal, în trăirea simplității și limpezimii naturale ca „artificiu”. Început ca analiză a unui text de doar câteva pagini (e vorba de proza Remember), palimpsestul critic urmărește proliferarea vertiginoasă a sensurilor în deschideri succesive din ce în ce mai vaste, care ajung inevitabil la fundamentele esteticii și la raporturile acesteia cu celelalte categorii axiologice. Cercul lui Hermes (1998) distilează straturile succesive ale palimpsestului - figurile proteice, manifestate în durată cronologică, ale comprehensiunii - în viziunea fulgurantă a intuiției extatice, acea ipostază a
IONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
anii imediat următori celui de-al doilea război mondial. Simptomatic, într-o mare măsură, pentru o întreagă generație de autori implicați în viața literară a timpului și aflați la începuturile carierei, cazul lui se definește prin paradoxala coexistență a unei vaste culturi și a unei remarcabile subtilități de analiză cu discursul de acomodare forțată la paradigmele impuse dinspre planul politic. Fie că este vorba de comentarii referitoare la scriitori și opere din literatura română sau din cea universală (Oameni și cărți
IOSIFESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287610_a_288939]
-
un nivel avansat de lucru cu obiecte de interfață și ferestre și streamuri comparabil cu Visual C sau orice alt mediu vizual. Pentru început se dorește deprindere primului nivel și nu se abordează altele întrucât acesta în sine este destul de vast și nu chiar atât de ușor de stăpânit. Pentru a crea o aplicație oricât de simplă în ABAP, și mai ales pentru a o testa este nevoie de un mediu de programare, editare. Acesta este oferit de SAP Netweaver 7
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
se dorește a fi aplicat. 4.33.10 Modul de vizualizare tip diagramă de relații Această versiune a diagramei rețelei, afișează sarcina curentă la mijlocul panoului și sarcina predecesoare la stânga și cea succesoare la dreapta. Când se lucrează la un proiect vast această vizualizare permite o vedere de perspectivă asupra sarcinilor și conexiunilor dintre ele. 5. ÎNDRUMAR DE LABORATOR 5.1 Crearea primului program de ABAP în SAP R/3 Ca orice mediu de creare de aplicații, mai ales cele vizuale, SAP
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
a lor merge c)tre oameni de afaceri și investitori, o minoritate neînsemnat) din cadrul națiunii. Ei culeg roadele imperialismului; națiunea în ansamblu îi suport) costul imens. În termenii pe care Hobson i-a împrumutat de la James Mill, imperialismul este ,,un vast sistem de relaxare în aer liber a claselor superioare”. Redistribuirea venitului ar determina o utilizare mai profitabil) a factorilor de producție. Dac), mai mult decât atât, activitatea imperialist) genereaz) toate r)zboaiele, si nu doar pe cele direct cauzate de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
-i afecteze pe altii mai mult decât alții o afecteaz) pe ea. Pârghiile de influent) - fie c) e vorba de comerțul de m)rfuri, de instrumente financiare sau de corporații multinaționale - își genereaz) propriile efecte cu larg) r)spândire, datorit) vastelor capabilit)ți naționale care le susțin. Unică recomandare de a pune cap)ț acestui așa-zis imperialism e cea care le cere s)racilor s) devin) mai bogați, sau bogaților s) devin) mai s)răci. Și totuși, sistemul actual este
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
noi confrunt)ri” (p. 177). Raționamentul lui Fellner e în mare parte similar raționamentului care l-a determinat pe Lenin s) cread) c) ț)rile capitaliste nu vor fi niciodat) capabile s) coopereze pentru bun)stareda lor reciproc), în cadrul aceleiași vaste întreprinderi imperialiste. Că și națiunile, firmele oligopoliste trebuie s) fie preocupate într-o m)sur) mai mare de forță lor relativ), decât de avantajul absolut. Un stat este îngrijorat de împ)rțirea unor câștiguri potențiale, care i-ar putea favoriza
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
se limită desf)șurarea rachetelor antibalistice reprezint) un exemplu dramatic al acestei situații. Mijloacele de ap)rare împotriva rachetelor balistice, deoarece promit a fi eficiente împotriva rachetelor lansate în num)r mic, sunt utile împotriva forțelor nucleare ale terților. Datorit) vastei lor superiorit)ți, Statele Unite și Uniunea Sovietic) au fost totuși capabile s)-si limiteze armamentul lor defensiv. În m)sura în care Statele Unite și Uniunea Sovietic) trebuie s)-și fac) griji cu privire la forța militar) a altora, capacitatea lor de a
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
în prezent, capabilit)țile sunt mult mai strâns concentrate decât au fost vreodat) în istoria modern). Mulți ins) argumenteaz) c) procesul de concentrare a capabilit)ților nu genereaz) putere efectiv). Puterea militar) nu mai aduce cu sine controlul politic. În ciuda vastei sale capabilit)ți, nu cumva Statele Unite r)mân ,,un Guliver inc)tușat, si nu un st)pan cu libertate de decizie” (Hoffmann, 11 ianuarie 1976, secțiunea iv, p.1)? Iar Uniunea Sovietic) se potrivește și ea descrierii? Cele dou) superputeri
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
1858), ajunge să-și pună candidatura la tron. După înfăptuirea Unirii, I., de mult impopular și devenit indezirabil în viața publică, se retrage la moșia lui de la Rotopănești (județul Suceava). Avea, la conacul unde trăia ca un adevărat senior, o vastă bibliotecă și, într-una din încăpătoarele odăi, amenajase o sală de teatru, unde trupa sa de entuziaști actori diletanți dă spectacole. În 1860 inițiază aici și un mic conservator de muzică și declamație, cu profesori din Iași. În diferite broșuri
ISTRATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
interbelică (Istorie și istorici în perioada interbelică, 1986) volum care - reeditat de curând (în 2003) - încheie provizoriu amplul efort de elaborare monografică a istoriei istoriografiei române, început în 1974 și desfășurat pe durata exact a două decenii. În interstițiile acestui vast proiect s-au inserat mai multe volume de cronici, eseuri ș.a.m.d. (A scrie și a face istorie, 1981; Biruit-au gândul: note despre istorismul românesc, 1983; Cunoaștere de sine și integrare, 1986 etc.), al căror rost a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
În cele din urmă, războiul în numele crucii s-a abătut și înăuntrul spațiului dominat spiritual de Roma, asupra centrelor de erezie care trebuiau anihilate pentru a restaura unitatea de credință a „creștinătății“, astfel cum se autodefinea biserica romană 2. • Pentru vasta literatură referitoare la cruciate, v. A. S. Atiya, The Crusade. Historiography and Bibliography, Bloomington, 1962; bibliografia ulterioară e prezentată și discutată în sintezele mai recente și în periodicele de specialitate. • A. Carile, Per una storia dell’Impero Latino di Costantinopoli (1204-1261
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
servicii indispensabile, răsplătite copios cu privilegii comerciale în teritoriile cucerite din Siria și Palestina. Una dintre consecințele cele mai însemnate ale participării la cruciate a centrelor maritime italiene a fost rapida și masiva lor dezvoltare economică și navală, urmare a vastelor profituri realizate de pe urma comerțului cu produse orientale în centrele cucerite de cruciați. Cavalerii cruciați au deschis calea negustorilor iar aceștia au sfârșit prin a deveni un factor de seamă al cruciatei și chiar, când au considerat necesar, prin a dicta
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
doar inițiatorii și beneficiarii lor au diferit. Mihail VIII Paleologul, împăratul restaurator, a cumpărat indispensabilul concurs genovez prin grele concesii în plan comercial, concesii care au restrâns considerabil sensul și valoarea restaurației sale. Genovezii au obținut, în virtutea tratatului de la Nymphaion, vaste concesii comerciale, de fapt scutire totală de vămi în tot imperiul. Clauza pontică a aceluiași tratat dă la iveală atât însemnătatea comerțului din și prin Marea Neagră la această dată cât și cunoașterea acestei însemnătăți de către emisarii Genovei care au încheiat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pontic, a urmat o înverșunată înfruntare, care a durat de la sfârșitul secolului XIII până la sfârșitul secolului următor, încleștare care, în fazele ei cele mai acute, s-a desfășurat cu mijloacele conflictului armat. Trei mari războaie veneto-genoveze pentru comerțul pontic, cu vaste repercusiuni europene, au dominat relațiile dintre cele două thalasocrații mediteraneene timp de un secol. La capătul acestor înfruntări, spune un observator contemporan, Veneția și Genova „au depus armele, dar ura nu au depus-o niciodată“. Într-adevăr, până la sfârșitul prezenței
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
punctul de pornire la Cetatea Albă, care străbătea Moldova și, prin Lemberg, lega comerțul pontic cu Marea Baltică și Europa centrală. Prin noile artere ale comerțului intercontinental, consecință târzie a deschiderii strâmtorilor Mării Negre în 1204, spațiul românesc a fost integrat în vastele itinerarii comerciale est-vest, care legau, prin bazinul pontic, Mediterana, lumea asiatică și Europa Centrală. Țara Românească și Moldova au dobândit, datorită acestei evoluții, una dintre funcțiile lor internaționale cele mai de seamă în secolele XIV-XV, considerate chiar de unii istorici
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dintre stat și Biserică 31. În timp ce Biserica ortodoxă din Țara Românească și Moldova a cunoscut, începând din a doua jumătate a secolului XIV, o consolidare continuă a structurilor proprii, marcată, printre altele, de crearea unor mitropolii proprii 32, a unei vaste rețele de mănăstiri 33, iar după 1453 și de obținerea unei largi autonomii în raporturile cu Patriarhia Ecumenică de Constantinopol 34, pentru Eclezia catolică din spațiul extracarpatic bilanțul a fost unul pronunțat negativ. Acest lucru se explică prin faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]