15,959 matches
-
verbul a înțelege (to understand) în definirea unui obiectiv pedagogic operațional, stârnind hohotele de râs ale colegilor, după care a fost dat afară din instituție pentru incompetență. Încălcase grav o normă behavioristă severă. A înțelege era un fuzzy verb, un „verb vag” care nu desemnează un „comportament observabil” și care nu permite definirea unei sarcini de învățare precise și a unui item clar pentru evaluarea riguroasă a performanței de învățare. Este așadar un forbidden verb, un „verb interzis” de canonul behaviorist
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
înțelege era un fuzzy verb, un „verb vag” care nu desemnează un „comportament observabil” și care nu permite definirea unei sarcini de învățare precise și a unui item clar pentru evaluarea riguroasă a performanței de învățare. Este așadar un forbidden verb, un „verb interzis” de canonul behaviorist al designului instrucțional modern. Gândirea postmodernistă însă reabilitează, ba chiar ridică înțelegerea în vârful panteonului argotic al terminologiei postmoderne. Dar nu numai înțelegerea își recâștigă statutul discursiv. Gândirea postmodernă suspendă toate tabuurile terminologice ale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
un fuzzy verb, un „verb vag” care nu desemnează un „comportament observabil” și care nu permite definirea unei sarcini de învățare precise și a unui item clar pentru evaluarea riguroasă a performanței de învățare. Este așadar un forbidden verb, un „verb interzis” de canonul behaviorist al designului instrucțional modern. Gândirea postmodernistă însă reabilitează, ba chiar ridică înțelegerea în vârful panteonului argotic al terminologiei postmoderne. Dar nu numai înțelegerea își recâștigă statutul discursiv. Gândirea postmodernă suspendă toate tabuurile terminologice ale designului modern
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
taxonomia lui Bloom-Krathwohl-Harrow și am preluat procedura de operaționalizare a obiectivelor pedagogice propusă de G. de Landsheere (1979); de asemenea, a trebuit să asimilez armonizarea ierarhiei lui Gagné cu taxonomia lui Bloom realizată de Merrill (1974) și să folosesc lista „verbelor de acțiune” a lui Metfessell și a colaboratorilor săi; toate acestea depășesc, evident, cadrul teleologic strâmt al paradigmei lui Gagné (vezi cărțile mele: Didactica Nova sau Arta de a-i învăța pe toți - aproape - totul, Aramis, București, 2005; Inspecția școlară
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
specialist”. Cultul specialistului, chiar exacerbat, nu pare să fi produs vreun rău în sine - căci nu este nici un rău în faptul de a-ți stăpâni bine meseria. Însă disprețuirea diletantului în epoca modernă este o nenorocire. Cuvântul diletant vine de la verbul străbun dileto, -³re, ³vi, -³tum, care înseamnă „a iubi”, „a respecta”, „a admira”. Diletantul iubește, respectă, admiră regiunile și acele domenii culturale în care nu este specialist. Ce-i rău în asta? Îl oprește diletantismul pe specialist să fie bun
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
este o simplă magiciană malefică, precum Circe, ci astronom de elită și astrolog competent - cum ne asigură un sagace episcop de Tesalonic din secolul al XII-lea6. Contemplarea și studiul fenomenelor cerești au, ca rod, aceste științe. Numele Calipso vine de la verbul kalnptw - „a acoperi, a învălui, a cripta”. Într-adevăr, ea acoperă și învăluie pământul cu o boltă celestă care închide toate lucrurile în îmbrățișarea sa. Aceasta este marea ei știință, posibilă grație permanenței și regularității mișcării circulare, grație legilor sferei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ani iar utilizarea propoziției în comunicare la vârsta de trei ani; limbajul se dezvoltă în general cu întârziere, sub toate aspectele sale; vocabularul este mai sărac în cuvinte-noțiuni care desemnează mărimi , relații spațiale; în vorbire predomină substantivele iar numărul de verbe este mai mic; atât în limbajul scris cât și în cel oral folosește puține cuvinte precum și o construcție defectuoasă a frazei datorită lipsei de acord dintre subiect si predicat, omiterea predicatului, repetarea predicatului și a subiectului; întâmpină dificultăți în însușirea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
respecta regulile gramaticale cu privire la sintaxă); - greșeli de topică - așezarea cuvintelor în propoziție este influențată în numeroase situații de topica limbajului mimico‑gestual; - dezacorduri frecvente între părțile de propoziție sau părțile de vorbire (dezacorduri între subiect și predicat, substantiv și adjectiv, verb și complement etc.); - absența sau folosirea incorectă a prepozițiilor și conjuncțiilor; - utilizarea incorectă a desinențelor, respectiv a sufixelor și prefixelor; - predispoziție către exprimări în construcții simple, fără prea multe sinonime, redundante din cauza unui vocabular activ destul de sărac. Față de copilul auzitor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de învățare a limbajului de către L. Bloom: 1. Dificultățile de învățare a formei limbajului se referă la aspectele fonologice, morfologice și sintactice: - învățarea fonologică presupune însușirea fonemelor, silabelor și prozodiei (accent, intonație); - învățarea morfologică presupune însușirea de cuvinte (substantive, adjective, verbe, adverbe, conjuncții, prepoziții etc.); - învățarea sintactică presupune însușirea ordinii, ierarhizării și raporturilor convenționale consacrate de logica lingvistică în limbă. 2. Dificultățile de învățare a conținutului limbajului se referă la aspectele semantice ale limbii; asimilarea cuvintelor limbii (vocabularul, fondul lexical al
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
La definirea obiectivelor unei lecții este necesară respectarea următoarelor reguli (vezi Vlăsceanu, 1988): a) un obiectiv nu descrie activitatea profesorului, ci schimbarea așteptată să se producă în urma instruirii elevului; b) obiectivul trebuie formulat în termeni comportamentali expliciți, prin utilizarea unor verbe de acțiune; c) fiecare obiectiv concret trebuie să vizeze o operație singulară, și nu o asociație sau o multitudine de operații mai mult sau mai puțin distincte, pentru a facilita măsurarea și evaluarea; d) în elaborarea și exprimarea unui obiectiv
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
6: Denumirea culorilor Consemn: Se prezintă copilului următoarele culori: verde, negru, roz, alb, violet, gri, galben, maro, albastru. Se cere să le denumească. Evaluare: Se notează răspunsurile de la 0 la 10, în funcție de numărul de răspunsuri corecte. • Proba 7: Cunoașterea sensului verbelor Consemn: Pentru seria I de verbe, evaluatorul mimează înțelesul verbului, iar copilul numește acțiunea. Pentru seria II se cere copilului să mimeze acțiunea verbului numit de evaluator. Evaluare: Se consemnează numărul de răspunsuri corecte cu note de la 0 la 12
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
copilului următoarele culori: verde, negru, roz, alb, violet, gri, galben, maro, albastru. Se cere să le denumească. Evaluare: Se notează răspunsurile de la 0 la 10, în funcție de numărul de răspunsuri corecte. • Proba 7: Cunoașterea sensului verbelor Consemn: Pentru seria I de verbe, evaluatorul mimează înțelesul verbului, iar copilul numește acțiunea. Pentru seria II se cere copilului să mimeze acțiunea verbului numit de evaluator. Evaluare: Se consemnează numărul de răspunsuri corecte cu note de la 0 la 12. Seria I: a tuși, a fricționa
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
negru, roz, alb, violet, gri, galben, maro, albastru. Se cere să le denumească. Evaluare: Se notează răspunsurile de la 0 la 10, în funcție de numărul de răspunsuri corecte. • Proba 7: Cunoașterea sensului verbelor Consemn: Pentru seria I de verbe, evaluatorul mimează înțelesul verbului, iar copilul numește acțiunea. Pentru seria II se cere copilului să mimeze acțiunea verbului numit de evaluator. Evaluare: Se consemnează numărul de răspunsuri corecte cu note de la 0 la 12. Seria I: a tuși, a fricționa, a câștiga, a arunca
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Se notează răspunsurile de la 0 la 10, în funcție de numărul de răspunsuri corecte. • Proba 7: Cunoașterea sensului verbelor Consemn: Pentru seria I de verbe, evaluatorul mimează înțelesul verbului, iar copilul numește acțiunea. Pentru seria II se cere copilului să mimeze acțiunea verbului numit de evaluator. Evaluare: Se consemnează numărul de răspunsuri corecte cu note de la 0 la 12. Seria I: a tuși, a fricționa, a câștiga, a arunca, a spăla, a respira; Seria a II‑a: a scrie, a se apleca, a
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
la 36 luni: - nu poate fi înțeles de membrii familiei; - nu înțelege termenii posesivi cum ar fi: „al meu”, „al tau” etc.; - nu poate folosi termeni descriptivi de bază cum ar fi: „mare”, „mic” etc.; - nu folosește pluralul; - nu folosește verbe; - nu pune întrebări de genul: „ce...” sau „de ce...”; f) de la 3 la 4 ani: - la 3 ani nu poate folosi propoziții scurte; - la 3 ani nu poate înțelege comenzi simple; - la 3 ani nu se joacă cu alți copii; - la
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
amintite în materialele de specialitate. Capitolul VIIItc "Capitolul VIII" Globalizarea sistemelor și securizarea spațiului cibernetictc "Globalizarea sistemelor și securizarea spațiului cibernetic" De-a lungul timpului, globalizării i s-au dat diferite accepțiuni, ajungându-se chiar la introducerea în uz a verbului a globaliza - pentru prima dată apărut în anul 1944, în Merriam Webster Dictionary. Înainte existau doar conceptele global și globalizare. Prin global se înțelegea o extensie a legăturilor de diverse tipuri dintre localități, dând naștere unui nou fenomen, dar și
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
inefabilului”, autorul își trădează la fiecare pas nostalgiile, iar gesturile largi, retorice ale nevoii de ieșire din chingile oricărui corset exprimă o atitudine contestatară, al cărei dramatism e sublimat metaforic. De aici, și meditația gravă asupra condiției umane, ce face verbul tăios ca o lamă. Uneori poetul recurge la formula unor pseudopsalmi (Știu) ori la notația sentimentală, într-o delicată și grațioasă caligrafie imagistică (Ziua lacrimei), ca și la pastelul ingenios și rafinat. SCRIERI: Întâlniri cu peștera, Cluj-Napoca, 1979; Arcul voltaic
POMPEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288877_a_290206]
-
senzualism, trăirea este la P. perpetuă alternanță. SCRIERI: Castelul din siclame albe, pref. Victor Eftimiu, București, 1972; Pasul corbilor, București, 1980; Coridă, București, 1983; Trăgătorul la țintă, Pitești, 1999. Traduceri: Hervay Gizella, Amprente, pref. Ana Blandiana, București, 1988; Esterházy Péter, Verbele auxiliare ale inimii, postfață Mircea Nedelciu, Iași, 1997, O femeie, București, 2002; Göncz Árpád, Moștenirea, Cluj-Napoca, 1998; Kukorelly Endre, Malul- Memoria, Budapesta, 1999; Szöcs Géza, Rănită, sepia, București, 1999; Bitó Lázló, Cheile raiului. Avraam și Isac, București, 2001; Nadar Péter
POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288899_a_290228]
-
bibliografice: Daniel Dimitriu, „Castelul din siclame albe”, CL, 1972, 21; Mihai Minculescu, „Castelul din siclame albe”, RL, 1972, 43; Alexandru Lungu, În căutarea cuvintelor, VR, 1973, 3; Al. Pintescu, Între mitizare și ironie, VR, 1984, 4; Constantin Olariu, Esterházy Péter, „Verbele auxiliare ale inimii”, RL, 1998, 10; Annemarie Sorescu, Trăgătoarea la țintă, O, 2000, 8. M.Pp.
POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288899_a_290228]
-
necenzurată a sentimentelor, având reticențe față de ceea ce criticul numește „întâmpinarea exclamativă”, sechelă taxată ironic într-un vers: „Pubelele de pe mal sunt pline de exclamații reziduale”. Înscriindu-se într-un dialog explicit și implicit cu cărțile, el mărturisește preocuparea pentru strunirea verbului prin travaliu: „Scriu cu aceeași grijă cu care sărut o sabie”. Meditează la „bunăcreșterea inspirației” („există o bunăcreștere a inspirației: de a nu se amesteca / dincolo de râu”), expresie care ar presupune „legitimul rămășag cărturăresc” al poetului de a codifica ideea
MOLDOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
desemnată ca „viață fără nume”. Tema de adâncime și obsesia fundamentală constă într-o meditație, caracteristică pentru lirica modernă, care își conține și comentează propria definiție. Discursul liric interogativ este susținut de lanțul tensional „între ființa rostitoare și lucruri, între verb și lumea obiectelor, între poet și cuvintele moștenite” (Ion Pop). Fiind un virtuoz al imaginii, M. realizează o conjugare între planurile notației concentrate și austere asupra lumii elementare și nivelurile reflexive referitoare la creație. El aspiră să cuprindă în cuvânt
MOLDOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
unde i se încredințează o catedră la Liceul „Aron Pumnul”. Susținător al cercetășiei, în anul următor are prilejul să-și lărgească orizontul însoțind o delegație românească într-o croazieră până în Anglia. După ce își susține, în 1921, teza de doctorat Morfologia verbului predicativ român, elaborată sub îndrumarea lui Sextil Pușcariu, ocupă Catedra de literatură română modernă și folclor a Universității din Cernăuți. Ceva mai tîrziu, în 1924, profesorul universitar M. se înscria la conservatorul cernăuțean pentru a-și perfecționa interpretarea la instrumentul
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
ai Bucovinei”, „cum a fost pe vremuri școala din Pătrăuți pe Suceava” ori călătoria la o biserică a lui Ștefan cel Mare distrusă de austrieci în 1917. Spiritul științific nu i-a lipsit lui M. și drept dovadă stau Morfologia verbului predicativ român, precum și mai multe studii filologice dedicate unor cărți vechi, religioase ori populare: Un nou manuscris vechi: Isopia voronețeană (1922), Codicele Pătrăuțean și asasinarea lui Grigore Ghica (un manuscris inedit) (1922), Isopia brașoveană din 1784 (1924), Războiul Troadei. După
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
apoi - între 1971 și 1983 - director), Pavel Pereș, Adriana Daia, Nicolae Ciobanu (1985-1987), Dan Petrescu și Alexandru Condeescu. La Fondarea M. L. R. a contribuit hotărâtor Perpessicius, care spunea că această instituție culturală „cată să fie altarul pe care flacăra verbului românesc, întrupat în cele mai frumoase opere ale scriitorilor, să continue să ardă, să lumineze și să încălzească”. Fondatorul a fost ajutat de numeroase personalități, între care Tudor Arghezi, Mihai Beniuc (atunci președinte al Uniunii Scriitorilor), Tudor Vianu, Șerban Cioculescu
MUZEUL LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288341_a_289670]
-
placheta debutului. Spiritul apolinic este tot mai pregnant începând cu Alme sol, în care soarele este slăvit ca sinteză divină a luminii, logosului și binelui, simbol al drumului ascensional și al sacrificiului altruist (,,O, Febus,/ Părinte al luminii tăcut,/ Tu verbul pe veci înflorit în splendoare,/ Uimit în genunchi te salut,/ Supremul meu cântec, o, Soare,/ Și urma ta albă sărut.//[...] Și cum ești în faptă sublim/ Pe calea ce urcă spre singurul bine,/ Învață-ne vrednici să fim/ De viață
MURNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]