5,224 matches
-
2008, 74 p. [4] BARBU, SIMONA, Caiet de limba română pentru ciclul primar, Timișoara, Solness, 2008, 55p. [5] BUGALETE, FELICIA, Caiet de vacanță: am încheiat clasa a II-a, Iași, PIM, 2008, 52 p. [6] CĂMĂRAȘU, GINA; DUMITRAȘCU, EVELINA; MICLE, VERONICA, Ghid de pregătire pentru teza cu subiect unic: limba și literatura română: clasa a VII-a, semestrul al II lea, București, Sigma, 2008, 114 p. [7] CĂMĂRAȘU, GINA; DUMITRAȘCU, EVELINA; MICLE, VERONICA, Ghid de pregătire pentru teza cu subiect unic
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
52 p. [6] CĂMĂRAȘU, GINA; DUMITRAȘCU, EVELINA; MICLE, VERONICA, Ghid de pregătire pentru teza cu subiect unic: limba și literatura română: clasa a VII-a, semestrul al II lea, București, Sigma, 2008, 114 p. [7] CĂMĂRAȘU, GINA; DUMITRAȘCU, EVELINA; MICLE, VERONICA, Ghid de pregătire pentru teza cu subiect unic: limba și literatura română: clasa a VIII-a, semestrul al II-lea, București, Sigma, 2008, 124 p [8] CĂMĂRAȘU, GINA; DUMITRAȘCU, EVELINA; MICLE, VERONICA, Ghid de pregătire pentru teza cu subiect unic
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
114 p. [7] CĂMĂRAȘU, GINA; DUMITRAȘCU, EVELINA; MICLE, VERONICA, Ghid de pregătire pentru teza cu subiect unic: limba și literatura română: clasa a VIII-a, semestrul al II-lea, București, Sigma, 2008, 124 p [8] CĂMĂRAȘU, GINA; DUMITRAȘCU, EVELINA; MICLE, VERONICA, Ghid de pregătire pentru teza cu subiect unic: limba și literatura română: clasa a VIII-a, semestrul I, București, Sigma, 2008, 121 p [9] CHERA, IOAN, Caiet de vacanță: interdisciplinar clasa a I-a, Pitești. 2008, 48 p. [10] CHERA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
elevului, teme pentru acasă, clasa a III-a, Pitești, Editura Diana, 2008, 64 p. [113] OSIAC, MARIA, Dificultăți ale limbii române, București, Editura Fundației România de Mâine, 2008, 215 p. [114] OSTROVAN, ALINA MARIA; HUȚAN, LUIZA NADINA; DOBRA, NATANAEL; TUNSOIU, VERONICA, Corijarea limbajului scris: metodă practică, Bistrița, Nova Didactica, 2008, 86 p. [115] PAMFIL, ALINA, Limba și literatura română în gimnaziu: structuri didactice deschise, Pitești, Paralela 45, 2008, 230 p. [116] PANDURU, ANADA-VALERIA, Atributul și propoziția atributivă, Drobeta-Turnu Severin, Irco Script
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
să cadă cu totul în mrejele cultului personalității. E vorba de poeți din toate generațiile, de la cei afirmați înainte de ultimul război mondial sau imediat după (Miron Radu Paraschivescu, Mihai Beniuc, Virgil Teodorescu, Maria Banuș, Eugen Jebeleanu, Virgil Carianopol, Nina Cassian, Veronica Porumbacu, Cicerone Theodorescu, Dan Deșliu, Marcel Breslașu ș.a.) la cei care au debutat în anii ’60 (Ilie Constantin, Nichita Stănescu, Ion Horea, Adrian Păunescu, Florența Albu, Gheorghe Tomozei, Petre Ghelmez, Al. Andrițoiu, Ion Brad, Mihai Negulescu, Tiberiu Utan ș.a.) până la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
și acuzele de pornografie la adresa unor scriitori. Geo Bogza și H. Bonciu erau vizați în primul rând, dar și E. Lovinescu fusese mustrat de N. Iorga pentru că în romanul Bălăuca descrisese într-o manieră licențioasă întâlnirea dintre Mihai Eminescu și Veronica Micle. Un campion al acestei campanii de „asanare” a literaturii era I. Al. Brătescu-Voinești, de-a dreptul înverșunat împotriva lui E. Lovinescu. Cu un verb înfierbântat, N. Iorga susține în „Cuget clar” o adevărată ofensivă prin care anatemizează literatura „nesănătoasă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287379_a_288708]
-
maghiari autori români a căror operă este mai puțin cunoscută sau doar parțial publicată în limba maghiară. Din creația originală a lui B. au apărut în românește mai multe romane și volume de povestiri, în traduceri semnate de Gelu Păteanu, Veronica Bârlădeanu și Paul Drumaru. Traduceri: G.M. Zamfirescu, Városszéli szerelem [Maidanul cu dragoste], București, 1964; Ion Minulescu, Román nyelvből elégtelen [Corigent la limba română], București, 1970; Eugen Barbu, Világteremtés [Facerea lumii], București, 1973, A gödör [Groapa], București, 1978; Radu Petrescu, Rendhagyó
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
Cassian, Maria Banuș (e adevărat că memorabilul ei debut se plasează în deceniul al IV-lea), Ana Blandiana, Gabriela Melinescu, de o impunătoare excelență. Aș mai adăuga aici două nume de care cred că în viitor se va mai vorbi: Veronica Galiș și Ștefania Plopeanu. Cele de mai sus nu reprezintă decât, succint, punctul prim al unui răspuns pe care-mi rezerv să-l continuu ulterior. Cum vedeți, nu am atins decât niște „aspecte” noi, nu și o „structură” nouă. Ar
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
dansuri populare mixte al comunei Cordăreni. Formația de dansuri era alcătuită din tineri intelectuali, fii ai satului, ce își desfășurau activitatea în comună. De-a lungul timpului în cadrul formației au activat ca dansatori: Dumitraș Constantin, Andriescu Maria, Mocanu Ioan, Mocanu Veronica, Chiorescu Gelu, Chiorescu Maria, Gologan Constantin, Gologan Iulia, Liutic Nina, Ghetla Lili, Albu Vasile, etc. Soliști instrumentiști: Bradu Vasile - acordeon, Andriescu Neculai - vioară, Ion Chiorescu - vioară și Petru Crauciuc - bas. Activitatea artistică a formației desfășurată s-a concretizat prin participare
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Valoarea artei în Renaștere”, RFR, 1942, 8; L. Kallustian, Alexandru Marcu, FLC, 1982, 43; Alexandru Balaci, În fluxul spiritualității, București, 1987, 194-199; Mihaela Șchiopu, Relații literare româno-italiene. Literatura italiană interbelică în receptarea presei literare românești a vremii, RITL, 1992, 3-4; Veronica Turcuș, Alexandru Marcu și cultura italiană în România interbelică. Profil biobibliografic, Cluj-Napoca 1999; Rusu, Membrii Academiei, 319-320; Nicolae Andrei, Voievozi ai spiritului, Craiova, 2000: Dicț. scriit. rom., III, 72-75; Popa, Ist. lit., I, 152. D.G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288007_a_289336]
-
de Vest, Timișoara, 1993. * Pauline Réage, Povestea lui O, traducere de Doru Mareș, Trei, București, 2007 (n. t.). * Aproximativ: "Pizdinela" (n.t.). 30 Oeuvres Philosophique, Classiques Garnier, volumul II, p. 1108 [René Descartes, "Căutarea adevărului cu ajutorul luminii naturale", traducere de Veronica Iliescu, în Veronica Iliescu și Adrian-Paul Iliescu, Rațiunea în epoca clasică, Punct, București, 2001, p. 17 n.t]. 31 "Mătărângă" (n.t.). 32 Michel Thibaud, Paris. 33 M. Marzano, Malaise dans la sexualité. Le piège de la pornographie, J.-C. Lattès
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
1993. * Pauline Réage, Povestea lui O, traducere de Doru Mareș, Trei, București, 2007 (n. t.). * Aproximativ: "Pizdinela" (n.t.). 30 Oeuvres Philosophique, Classiques Garnier, volumul II, p. 1108 [René Descartes, "Căutarea adevărului cu ajutorul luminii naturale", traducere de Veronica Iliescu, în Veronica Iliescu și Adrian-Paul Iliescu, Rațiunea în epoca clasică, Punct, București, 2001, p. 17 n.t]. 31 "Mătărângă" (n.t.). 32 Michel Thibaud, Paris. 33 M. Marzano, Malaise dans la sexualité. Le piège de la pornographie, J.-C. Lattès, Paris, 2006, p.
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
puțini. Ele au fost plăsmuite în sere închise, acolo unde burghezia își închisese cântăreții și unde aceștia își dospeau langorile și melancolia, murind cu încetul.” La F. colaborează cu versuri A. Toma, Eugen Jebeleanu, Nina Cassian, Mihai Beniuc, Maria Banuș, Veronica Porumbacu, Dan Deșliu, Nicolae Tăutu, Petru Rezuș, George Lesnea, Mihu Dragomir, Vlaicu Bârna, Vladimir Colin, Traian Coșovei, Ion Brad, Petru Vintilă, Andrei Ciurunga, Mihai Codreanu, Agatha Grigorescu-Bacovia, Vasile Nicolescu, Aurora Cornu, Florin Mugur, Teodor Vârgolici, Paul Anghel, Alexandru Andrițoiu, Ilie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
discursul său, reprodus în F., susține că „proletcultul înseamnă schematism” și dispreț față de învățătură. Traducerile se fac cu preponderență din literatura rusă și sovietică (Cehov, Maiakovski, Tihonov, Lermontov), dar și din Arthur Rimbaud, Pablo Neruda, Louis Aragon. Principalii traducători sunt Veronica Porumbacu, Petre Solomon, Mihnea Gheorghiu, George Lesnea. Ilustrația revistei, foarte bogată, este tributară artei figurative de tip realist-socialist. Alți colaboratori: Mihai Novicov, Ion Frunzetti, Alfred Margul Sperber, Al. Rosetti, Paul Cornea, Marcel Breslașu, Emil Isac, Harry Brauner, Pericle Martinescu, Petru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
, Veronica (24.X.1921, București - 4.III.1977, București), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica lui Betty (n. Grünbaum) și a lui Arnold Schwefelberg, avocat. P. (care s-a considerat formată sufletește de Lina Solomie, doica sa din Porumbacu de Sus-Făgăraș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
Dana Dumitriu, „Drumuri și zile”, RL, 1970, 10; Ilie Constantin, „Mineralia”, RL, 1970, 25; Petru Poantă, Lirica feminină, ST, 1970, 9; Maria Banuș, Radiografie și destin, ARG, 1970, 10; Constantin Ciopraga, Voci feminine, CRC, 1970, 47; Dumitru Micu, Retrospectivă lirică Veronica Porumbacu, CNT, 1971, 52; Felea, Poezie, 100-107; Perpessicius, Lecturi, 123-125; Aurel Martin, Timpul zguduirilor intime, ARG, 1972, 2; Daniel Dimitriu, „Cerc”, CL, 1972, 9; Poantă, Modalități, 35-39; Al. Andriescu, Dicționar literar autobiografic, CL, 1973, 15; Daniel Dimitriu, Recuperări, RL, 1974
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
cuvinte ar fi potrivite alături de femme - charme, tendresse, baute. Elevilor le place să scrie versuri la tema „Dragostea - cel mai puternic sentiment care există în lume”. Iata de exemplu cum își expune gîndurile, sentimentele profunde pe hîrtie eleva gr. 31, Veronica Țurcanu. Prin creația proprie - poezia, elevii iși împărtășesc gândurile, visurile, fantezia, imaginația. Eu mă strădui să apreciez obiectiv munca lor. IX. Una din metodele, ce demonstrează istețimea, spiritul creativ, curiozitatea, inteligența elevilor este situația de problemă - Problematizarea. Prefer să le
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Valentina CEBAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93133]
-
imagine, care face haosul vizibil, deci ordonat, cu acea talking-cure constând în ordonarea unor senzații încâlcite și obscure pe un lanț narativ de mituri identificabile? Este sigur că relicva care vindecă, acel ex-voto care binecuvântează, trompe-l'œil-ul care reînsuflețește, Veronica, a cărei privire îl mântuiește pe păcătos, presupun și din partea privitorului un act de încredere, o adeziune prealabilă și neexprimată în cuvinte. Să nu uităm versiunile mai puțin fericite ale eficacității simbolice, care umplu gazetele. "Le Père Lebrun", astfel era
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și dobândirea caracterului de simbol a numelor tocite prin uz (Elena Lința, Realitate și ficțiune în onomastică), explicarea diferitelor variante antroponimice de desemnare ale unui personaj (Alexandra Medrea-Danciu, Odysseus-index și simbol la Nikos Kazantzakis), numele ca organizator al structurii textului (Veronica Hicea-Mocanu, Prometheus, nume și sens în drama lui Eschil), onomasemul ca figură a textului poetic (Rodica Marian, Numele propriu în "Luceafărul" lui Mihai Eminescu), funcția numelui de a plasa textul în spațiul "severei gratuități a "jocului secund"" (Augustin Pop, Numele
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
tatălui (Niculescu). Nu întâmplător posesoare a atâtor nume de camuflaj este și posesoare a unei fabuloase "rochii-garderobă" care conține costumul necesar fiecărei reprezentații. Fiecare costum înseamnă o nouă modalitate de existență, fiecare nume îi creează o altă identitate: Elena Nicolaescu, Veronica Niculescu, Irina Bogdan, și, în interpretarea lui Albini, Sophia ("Tragedia a început când Sophia, adică Înțelepciunea, a fost orbită de dorința de a-și cunoaște Tatăl"716) Niculina este un personaj "proteiform care își conține opusul", simbolizând în aceeași măsură
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
fi structura vieții psihomentale: tot ce fusese cândva gândit sau înfăptuit de oameni, exprimat oral sau în scris, era recuperat printr-un anumit exercițiu de concentrare"809. Recucerirea condiției paradisiace înseamnă totodată regăsirea principiului feminin și refacerea cuplului primordial, mitic: Veronica Bühler, o tânără institutoare, care, trecând prin același gen de "accident", trăznetul, ajunge să întruchipeze omul preistoric. Din acest punct de vedere, numele ei - tradus ca formație din cuvintele împrumutate din greacă, vera, "adevărat, real" și iconicus, adjectiv corespunzând lui
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de vedere, numele ei - tradus ca formație din cuvintele împrumutate din greacă, vera, "adevărat, real" și iconicus, adjectiv corespunzând lui Icon >eikon "asemănare, imagine, similitudine"810 - o înfățișează ca oglindire a lui Dominic, o reflectare inversată a lui (umanitatea preistorică). Veronica trăiește o regresiune în timp, încarnând-o pe Rupini, fiica lui Nagabhata din casta kshatria, descendent dintr-una din primele familii din Magadha, convertite la budism, și discipola faimosului filozof Chandrakirti. După ce ajunge în locurile unde a trăit sihastra budistă
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
trăiește o regresiune în timp, încarnând-o pe Rupini, fiica lui Nagabhata din casta kshatria, descendent dintr-una din primele familii din Magadha, convertite la budism, și discipola faimosului filozof Chandrakirti. După ce ajunge în locurile unde a trăit sihastra budistă, Veronica, deși își recuperează identitatea de tânără institutoare traversează ciudate "crize/extaze paramediumnice"811. Veronica/Rupini vorbește egipteană, ugaritică, protoelamită și sumeriană, coborând tot mai adânc, în trecut până la protolimbajele nearticulate, "o serie de țipete guturale, preumane"812. Acest proces de
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
kshatria, descendent dintr-una din primele familii din Magadha, convertite la budism, și discipola faimosului filozof Chandrakirti. După ce ajunge în locurile unde a trăit sihastra budistă, Veronica, deși își recuperează identitatea de tânără institutoare traversează ciudate "crize/extaze paramediumnice"811. Veronica/Rupini vorbește egipteană, ugaritică, protoelamită și sumeriană, coborând tot mai adânc, în trecut până la protolimbajele nearticulate, "o serie de țipete guturale, preumane"812. Acest proces de reîntoarcere în preistorie, corespunzând doctrinei transmigrării și reîncarnării, este însoțit de un proces de
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
travestiului din Nouăsprezece trandafiri, Laurian este instructor de înot la Uzinele Uricani, iar Niculina dă lecții particulare de franceză și latină. Fiecare nume îi creează proteicului personaj feminin o altă identitate mitică, și, în același timp, o ascunde: Elena Nicolaescu, Veronica Niculescu, Irina Bogdan, și, în interpretarea lui Albini, Sophia. La acestea se adaugă designatorul intertextual Circe cu care i se adresează "în glumă" Ieronim: "Ah! Circe, neîntrecută vrăjitoare!" Tehnica atribuirii mai multor nume aceluiași referent o vom găsi în Podul
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]