3,681 matches
-
unele zone, "amuțitul cucului" vestește vremea cositului, iar dacă amuțește înainte de Sânziene se spune că vara va fi foarte secetoasă. Simbolizând nașterea și moartea unui anotimp, cucul a devenit o pasăre oracol care urzește norocul omului, iar prin cântecul său vestește sănătatea, căsătoria sau moartea.253 c. Imaginea-cronotop Pasărea antropomorfă, omniprezentă în literatura populară, își are obârșia în legendele în care este prezentată originea umană a viețuitoarelor: "Paserile, animalele s-au făcut, mai pe urmă, din oameni, din bărbați și femei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
zi cu zi a țăranului, fiind "ținută" cu strășnicie. Dintre păsările de casă cu cea mai mare încărcătură de semnificații sunt găina și cocoșul, găina călăuzind momentele semnificative ale vieții, în plan uman, iar cocoșul, ca reprezentant al planului cosmic, vestind și drămuind timpul. Găina și cocoșul au încărcătură ritualică, fiind prezente, în ceremonialul de trecere, ca simboluri ale prosperității, ale comuniunii nupțiale sau sunt călăuze a sufletului pe lumea cealaltă. Pasăre htoniană, găina este un simbol al dragostei și al
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
poți merge oriunde și n-ai de ce să te temi, căci e curat peste tot pământul. Dar până la cântatul cucoșilor e mare groază; atunci necurățeniile umblă, sunt ceasurile lor..."262 Fie că este așezat la temeliile caselor, pentru statornicie, sau vestește timpul diurn sau nocturn, cocoșul este o pasăre binecuvântată, sfințind așezările omenești: Cucoșul este blagoslovit de Domnul Christos. De nu era cucoșul, nici Domnul Christos n-ar fi înviat. Cucoșul e la casă ca un ceasornic; așa are talent de la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
întrebând: / Cum îți trece Dunărea? Noi Dunărea așa om trece / Că ne-om sui pe faieu / Și ne-a trece Dumnezeu / Că n-am făcut nici un rău, / Grâiele nu le-am stricat, / Oarzăle nu le-am mâncat."321 Pentru a vesti primăvara și roadele ce vor urma, la greci 322 se umblă, din casă în casă, cu o rândunică sculptată în lemn, rostind un cântec-colindă: "A sosit, a sosit rândunica! ... / Pe-o creangă mi s-a pus și mi-a grăit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
arată în ele, dar nu se poate spune. Ceea ce „se arată“ prin ele sunt însușirile formale ale limbajului nostru și, prin urmare, ale lumii noastre. 7. Reforma filozofiei, sau „sfârșitul filozofiei“? Prefigurează Tractatus-ul programul unei reforme radicale a filozofiei, sau vestește el „sfârșitul filozofiei“? Au existat și persistă până astăzi dezacorduri în această privință. Dincolo de atenția care i s-a acordat în cercuri restrânse din universități engleze de elită, la Oxford sau la Cambridge, Tractatus-ul a fost discutat mai ales în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
spectatorilor. Spre deosebire de vechii greci care nu agreau pantomima, romanii au înlocuit treptat teatrul vorbit cu acest gen de spectacol oferit de limbajul corpului. Potrivit mărturiilor celor doi mimi străluciți, Bathyllus din Alexandria, specializat în partituri comice, și Pylade din Cilicia, vestit pentru interpretarea patetică a rolurilor de tragedie, lumea nu venea la teatru pentru a afla subiectul, întrucât îl știa dinainte, ci doar pentru a aprecia performanța actorilor, care traduceau în limbaj gestual fiecare scenă, tiradă și replică a piesei pretext
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
misiunii călugărului. Regele a dat ordin ca atât fratele Fiacre, cât și însoțitorul său, să beneficieze de transport și cazare gratuite pe întreg parcursul călătoriei. Episodul viziunilor, mesajelor și pelerinajelor pare desprins din religia creștină, când Fecioara Maria a fost vestită de un înger al Domnului că urma să-l nască pe Iisus, sau când Iosif a fost avertizat în vis că este voia Domnului ca să se nască Mesia. Din acest motiv și datorită similarității dintre revelațiile Fecioarei si ale lui
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
s-au adunat împreună și s-au rugat pentru ca Duhul Sfânt să le dăruiască puterea de a propovădui Cuvântul lui Dumnezeu. „După ce s-au rugat ei, s-a cutremurat locul unde erau adunați; toți sau umplut de Duhul Sfânt și vesteau Cuvântul lui Dumnezeu cu îndrăzneală”. Sfântul Apostol Pavel a cerut frecvent să se facă rugăciuni pentru el, cunoscând că lucrarea sa nu va fi încununată de succes dacă nu se vor ruga creștinii pentru el. Sf. Apostol Iacov afirmă în
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
pe cei fărădelege căile Tale, și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsare de sânge Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele voi deschide, și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: Duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta Sionului
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
fiorul reînnoirii duhovnicești, simțindu-se stăpânit de un dar primit de la Dumnezeu: acela de a lăuda, de a binevesti puterea și măreția lui Dumnezeu. în același timp, cel curățat și reînnoit sufletește simte că are datoria sfântă de a vesti lauda Domnului. Spre această înnoire a vieții avem noi chemarea să ne străduim, toți cei ce purtăm numele de creștin, căci pentru noi s-au făcut prooricirile Vechiului Testament. Noi suntem înnoiți prin Duhul lui Hristos, dar la înnoirea Botezului
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
mânia le potolește, înmulțește credința, nădejdea și legătura dragostei. Mai înainte spune cele viitoare, alege acestea de acum, aduce aminte de cele trecute.” Psaltirea este partea cea mai aleasă și este cântarea cea mai iubită de Dumnezeu. Prin ea se vestește mântuirea pentru omul păcătos, mângâierea bătrâneților, înfrumusețarea tinerilor, luminarea și înțelepțirea pruncilor, podoabă prea frumoasă a femeilor celor credincioase. Este dătătoare de smerenie și izgonitoare a mândriei. Armă întru înfricoșările de noapte și odihnă celor ce se ostenesc. Citirea psalmilor
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
gest de ură, de mânie, de amenințare sau de răzbunare față de cei ce-L răstigneau. Ci, în aceste momente de supremă încordare sfântă, Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu spune: „Doamne, iartă-le lor că nu știu ce fac!” Prin aceasta El a vestit lumii că cea mai importantă poruncă este porunca iubirii de Dumnezeu și de semeni. Așa și-a propovăduit lumii prin viu grai și prin faptă iubirea și iertarea față de oameni, până în clipa cea de pe urmă a vieții Sale. Cum
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
mulți și suferința celor loviți și va lupta pentru doborârea cauzelor ce le provoacă, propunând soluții radicale pentru remedierea lo r.” Redacția și administrația la Tipografia N. Peiu Bârlad. Girant responsabil al ziarului Ciucă Enache, apoi Zainea Buhuși. Flacăra a vestit proiectul și apariția revistei Lumina - politică, literară și de cultură generală - pusă în circulație în decembrie 1944. La închiderea ediției celui de al optulea număr - 24‐31 decembrie 1944, ziarul informa că printr‐o înțelegere dintre partidele politice a fost
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fiindu‐ i în Bârlad, str. Ștefan cel Mare nr. 31 și de‐ abia după 10 numere, la 17 noiembrie 1896 își î nscrie pe frontispiciu identitatea politică de organ al Partidului Constituțional, poziție aflată și dintr‐o informație ulterioară care vestea că „P.P. Carp, sufletul Partidului Constituțional a sosit la Bârlad, urmare a morții moșului său Io rgu Radu, care a fost înmormântat „Ieri 12 aprilie 1897”. La 4 o ctombrie 1898 se suprimă cuvintele „al partidului”. Ziarul a avut apariții
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
independent de presă „Imparțialul” sub direcțiunea domnului inginer D.I. Zamfirescu. După cum s‐a mai spus, ing. D. Zamfirescu era nominalizat în Anuarul presei române pe anii 1908‐1909 - director‐ proprietar Grigore Grigoriu Rigo, București - un colaborator valoros al ziarelor... 213 Vestea Vestea, ziar al intereselor generale, apare o dată pe săptămână, în perioada 14 iunie - 9 decembrie 1912 și este condus de către un comitet, proprietar și coordonator a publicației fiind C.V. Slobozeanu, fost elev al Liceului „Codreanu” Este editat la Tipografia nouă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
o țară unde mortalitatea revistelor, nou născute, e mult m ai timpurie. Țin însă a arăta că revista merită să trăiască, îi dorim viață. E condusă de scriitorul Virgil Caraivan, cunoscut prin dragostea pe care a dovedit‐o literaturii populare. Vestim pentru cei ce mai au tragere de inimă, cuprinsul ultimului număr: „ Zapisul lui Huhulea clucer în pricina cu Apostol 308 pentru o parte de loc din Tăcmănești, județul Vaslui, din 1620, mai 2. Zapisul lui Grama vel Jignicer, prin car
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Jienii", „Te Deumul de mulțumire întru Domnul" de la miezul nopții când în biserică se cântă „veșnica pomenire", se sting luminile în biserică, rămânând numai una, la sfânta Masă, ca la Paști, iar preotul, în dangătul clopotelor, îmbrăcat în haine strălucitoare, vestește tuturor de venirea „Anului nou". Revista aducea credincioșilor și alte rubrici cu materiale interesante: „Sfaturi casnice", „Din înțelepciunea lumii", „Cugetări", „Sfaturi medicale", „Dintre ale lui Nastratin Hogea", „Povești folositoare", „Știri de tot felul", „Îndemnuri", „Publicitate", „Poșta redacției" etc. Unele materiale
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Veinfeld, A. Jugănaru, G. Nedelea (membrii), V. Caraivan, G. Tutoveanu și I. Beldiman (membrii de onoare).” * Dar iată și o epigramă de G. Nedelea care pune sub semnul întrebării durata de viață a revistei „R ăzeșul”: Scriitorului Virgil Caraivan: „Universul” vestește reapariția revistei „Răzeșul” (ziarele) ‐ „Ce e val ca valul trece” ‐ O credeam acum un an... Dar apare iar „Răzeșul”, Și cu dânsul... Caraivan!... 1929 * Sunt în fața a trei ipostaze. Una culeasă din R ăzeșul nr.8 - septembrie 1926, de la I.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
făcut ca Germania să dezvolte un reflex politic distinct, care favorizează cooperarea în instituțiile multilaterale euro-atlantice. După sfârșitul Războiului Rece au apărut semne ale discontinuității în politica externă germană. Deși aceste transformări sunt foarte importante, ele nu trebuie interpretate ca vestind o reîntoarcere la Germania de altădată. În schimb, ele reflectă ajustări procedurale care aduc la zi, de fapt, contribuția Germaniei la sprijinirea cadrelor de cooperare deja stabilite. Realizarea acestor ajustări oferă Germaniei o platformă stabilă de pe care să-și continue
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Frecventele aluzii mitologice atestă preromantismul poetului. Înrâurit direct de Joseph Thomson pare a fi M. în evocarea anotimpurilor. Dar aici el reușește, când nu diluează lirismul prin descrieri dilatate, să redea prospețimea și puritatea agrestă. Meditații precum Adevărul, Prieteșugul îl vestesc pe Grigore Alexandrescu. Începutul omului și starea orășănească glosează, în felul lui J.-J. Rousseau, asupra decăderii prin civilizație, iar Omul, construită pe antiteze și amintind de Alexander Pope, este interesantă prin reflecția asupra măreției și neputinței existențe umane trecătoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288275_a_289604]
-
arată în ele, dar nu se poate spune. Ceea ce „se arată“ prin ele sunt însușirile formale ale limbajului nostru și, prin urmare, ale lumii noastre. 7. Reforma filozofiei, sau „sfârșitul filozofiei“? Prefigurează Tractatus-ul programul unei reforme radicale a filozofiei, sau vestește el „sfârșitul filozofiei“? Au existat și persistă până astăzi dezacorduri în această privință. Dincolo de atenția care i s-a acordat în cercuri restrânse din universități engleze de elită, la Oxford sau la Cambridge, Tractatus-ul a fost discutat mai ales în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
mulți îi vei întări spre mîntuirea lor. Pentru aceasta am vrut a-ți arăta ție acestea, ca neguțătorie să faci cu dînsele, și de multe ori să înmulțești talantul care îți este încredințat ție. Deci nu le ascunde, ci le vestește aceste toate sfintelor Bisericilor mele, ca mulți auzindu-le acestea cu dreptatea inimii le vor primi, și se vor înfricoșa, și se vor teme de bunătatea Mea, care este pentru neamul creștinesc, și vor urî cu totul sufletul lumea și
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
este opera cea mai importantă a teologului elvețian. Opera sa se edifică pe ideea că toți oamenii trebuie să fie mîntuiți, mîntuire adusă oamenilor cînd Dumnezeu, întrupat în persoana Fiului, ia asupra Sa păcatele omului, coboară în iad pentru a vesti și aduce mîntuire oamenilor din toate timpurile și se întoarce la Tatăl în dimineața Paștelui. Sintetic, aceasta este fapta bună a lui Dumnezeu la care oamenii au acces prin estetică, o pot trăi și imita în dramatică și o pot
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
peste aproape un secol. Și pentru ilustrare și amuzament îl voi cita întocmai din Dimineața poeților: "Aleargă, suflet, aleargă,/ La soția ta cea dragă,/ Căci te-așteaptă cu dor mare,/ Ca să-i duci a mea suflare./ Gîndule, mergi și-i vestește/ Că iubitul ei sosăște,/ Spune-i să se descernească/ Și să nu mă mai bocească./ Du ochilor drept vestire/ A plînsului contenire,/ Du guriței bucurie/ De sărutări cu trufie./ Sînul, peptul dezvălește,/ Țîțîșoare rumenește,/ Rădică di pi picioare/ Orice feli
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
neagră dintre dinții stricați. - E ciudat că ai vorbit despre el În acel interviu, fiindcă a fost ca o fluturare din aripi. Ostașul n-a știut de ea, până când poza a ajuns la spitalul din Osijek. Toată lumea Îl felicita. Era vestit. Un erou croat. Vukovar căzuse, În sfârșit, și toți camarazii lui muriseră luptând ori uciși de cetnici: Nikola, Zoran, Tomislav, Vinko, Grüber. Grüber ăsta era ofițerul lui. Mergeau alături În ziua În care ai făcut poza. Când a căzut orașul
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]