5,554 matches
-
măsură au fost aplicate și pentru cei de la Sibiu și pentru cei de la București, Timișoara, Brăila, Cluj, Reșița și alte localități din țară unde s-au evidențiat cei însetați de sânge, răzbunare, invidie, aventură ; dar nu s-au mai căutat vinovații din motive bine știute de toată națiunea românească. Răsfoind presa vremii, ne convingem tot mai mult despre măsura adevărului de la noi, despre dreptate și echitate, invocându-se motivația de "naționalism, ceaușism, comunism,sau odioasa securitate" ignorându-se adevărul și realitatea
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
multe edificii și locuințe, impreună cu victimele care și-au găsit sfârșitul la acel cataclism. Ei bine, unei mare număr din supraviețuitori le-a asigurat statul locuințe și mijloace de trai corespunzătoare. Unii conaționali, în disperare de cauză, negăsind un vinovat mai credibil, invocă blestemul familiei Ceaușescu și a celor peste 1100 de victime, ucise în bulversarea din decembrie 1989, majoritatea dintre ei neavând nicio vină. Doar că s-au aflat în preajma unor indivizi însetați de gustul sângelui, alții impulsionați de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
să-și dea seama că cineva-i spionează, să folosesc un cuvânt uzual din securitate, respectiv gazda, nana Maria, care i-a urmărit ca pe hoți. Le furaseră dragostea celorlalți doi, iar fapta lor nu a rămas fără urmări, deși vinovații o credeau a fi drept un fapt divers sau normal. După venirea lui Nelu de la Brăila, gazda a urmărit când se adună toți patru și a cerut să participe și dânsa la o discuție interesantă, unde a fost acceptată cu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
fasciștii au considerat eșecul expediției din 1928 o umilire națională. Nobile a primit ordinul să se prezinte la Roma pentru a-i da raportul lui Mussolini. Nobile a explicat dictatorului circumstanțele accidentului, dar Mussolini nu a încetat să-l considere vinovat pentru accident. Regimul fascist a declanșat o anchetă, al cărei rezultat îl dădea de asemenea vinovat pe Nobile pentru dezastru. Exploratorul a continuat să facă față șicanelor autorităților până în 1931, când Nobile s-a hotărât să părăsească țara plecând în
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
prezinte la Roma pentru a-i da raportul lui Mussolini. Nobile a explicat dictatorului circumstanțele accidentului, dar Mussolini nu a încetat să-l considere vinovat pentru accident. Regimul fascist a declanșat o anchetă, al cărei rezultat îl dădea de asemenea vinovat pe Nobile pentru dezastru. Exploratorul a continuat să facă față șicanelor autorităților până în 1931, când Nobile s-a hotărât să părăsească țara plecând în Uniunea Sovietică, unde a cerut ajutor pentru programul său de cercetare cu ajutorul dirijabilelor. Relațiile dintre statul
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
hotărnicii, stabilind hotarele, care, apoi, erau înscrise în documentele de cancelarie. Obștea avea dreptul de judecată asupra membrilor săi, bătrânii satului având calitatea de judecători. Obștea nu putea judeca cazurile de omor care erau date domniei: „Și care va fi vinovat de moarte să-l lege bătrânii aleși ai satului și să-l trimită la curte, la judecată și la spânăzurătoare.” în caz de omor (nu avem relatări despre astfel de cazuri în Filipeni și Fruntești), cel care comisese asemenea faptă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la țărani nu numai ultimul pud de cereale și ultimul cal, dar scot din instituțiile de stat tot mobilierul, până la cercevelele de la ferestre, încărcând totul și expediindu-1 în România. Rezervându-și dreptul de a deferi la timp Tribunalului Revoluționar pe vinovații direcți și indirecți de fărădelegile mai sus-menționate, indiferent de poziția pe care ar ocupa-o, guvernele muncitoresc-țărănești ale Rusiei și Ucrainei își declină orice răspundere față de soarta viitoare a diferitelor valori aduse pe timpul Guvernului țarist în Rusia și care aparțin
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Otrava lui Zola, Lantier și Gervaise. Provincialii, primii imigranți ai Parisului Pe parcursul secolului al XIX-lea, imigrația care a determinat creșterea Parisului a fost de origine provincială. Limousin, Bretagne, Auvergne au contribuit la formarea populației Parisului. Acești provinciali erau considerați vinovați pentru insecuritatea de atunci, așa cum s-a întîmplat mai tîrziu cu imigranții din țările sărace: ultimii veniți sînt întotdeauna prost acceptați, pînă cînd o nouă imigrație vine să ia locul celei precedente. Aceste aporturi masive de provinciali au modelat Parisul
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
se par nefericite. Vorbim cu colegii noștri din România și semnează și ei. Mai mulți scriitori din Occident, totuși, se arată refractari. Unora nu le place cum e redactat textul, cu formulări prea categorice și indicând doar asupra unui singur vinovat, „imperialismul rusesc”, dar refuză și din motive de politețe („cum se poate, chiar așa, doar ne găzduiesc?!”), alții nu semnează din scrupul, pentru că nu cunosc prea bine realitățile războiului din Cecenia. Printre cei mai reticenți, mi se par portughezii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
lacrimi. Această priveliște de pe perete este făcută din plăcuțe de faianță colorată și pătrățele de aur. Lângă El și călăi, aproape este și Maica Sa cu Maria Magdalena. Ele sunt sfâșiate de durere. Aici a plătit Cel Nevinovat pentru noi, vinovații. Aici, pe Golgota, s-a adus Jertfa! Îmi vin În minte câteva fraze: „Stânca vieții e Golgota / Și ne apără Iisus, / El ne-a scos din valul lumii, / Jertfa Lui ne-a mântuit. / Urlă marea-nfuriată, / Zboară valurile-n sus
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
de 1001 ori (o șeherezadă a recunoștinței prietenești), dorind ca viitorul să ne acorde Îngăduința a decide asemenea Întâlniri. Cu rugămintea de a transmite respectuoasele mele urări de bine doamnei, precum și mulțumirile mele pentru Îngăduirea absenței tale, al cărei principal vinovat sunt, te Îmbrățișez prietenește, Georgel P.S. 1. - Într-o seară la un post de radio, (cred Chișinău) am ascultat o emisiune despre generația poeziei tinere moldovenești; am remarcat o limbă și un stil moderne exigent literare și pe alocuri o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
turist“, cu o con dică în care mulți își înscriau gândurile lor. Iată ce apucă să copieze: „Condica d-tale, Moșule, s-o păstrezi cu sfințenie pentru a servi la ziua cea mare a judecății spre restabilirea răspunderilor și stigmatizarea vinovaților. Ea este oglinda inconștienței criminale care a adus peste capul acestei biete țări cumplitele vremuri de bejenie din toamna anului 1916, când «România Mare» se întinde de la Siret la Prut, floarea fiilor ei scuturată, prăpăd și ruină pe holdele bogate
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
bejenie din toamna anului 1916, când «România Mare» se întinde de la Siret la Prut, floarea fiilor ei scuturată, prăpăd și ruină pe holdele bogate. Să te ierte Dumnezeu dacă în învălmășagul și prin mijlocirea dumitale ai fost câtuși de puțin vinovat de nenorocirea cea fără de pereche. - 25.XII.1916 - (ss) N. Lupu Costache, Victor Beldiman. O ștampilă roșie: Vertreter Staatbehörden beim Kaiserlichen Gouvernement, Bukarest“. (Locțiitorul comandantului Guvernământului Imperial, București (germ.). ) Nu era de mirare de la cel care fusese, la Pitești, numit
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
încă în țară, guvernul Marghiloman dădea în judecată pe cei care declaraseră războiul! Și, lucru caraghios, tocmai pe Duca și pe Mihai Pherekyde, cei mai înfocați partizani ai declarării ostilităților încă din 1915, tocmai pe ei îi scosese de pe lista vinovaților. Amândoi însă au protestat cu energie ca să-i lase solidari cu făuritorii României Mari de mâine. Deja victoria era fățișă, și numai germanofilii de la noi nu o vedeau venind cu aripile întinse. Când Mitilineu, ministrul de justiție, făcu formalitățile pentru
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
împingea pe sârbi în Banat. Bineînțeles, [nu ne vorbi nimic de zilele negre din Moldova, când era descura jat și da pe germani învingători, uitase cât împinsese la grabnică in trare în război și cum criticase pe Ionel ca singur vinovat de de zas trul țării.](Ibidem, p. 203.) Înapoi la Bucureștii triumfului: prânzurile, dejunurile se urmau fără întrerupere. Toți voiau să sărbătorească pe francezi, pe românii din țările alipite, pe prietenii reîntorși. misiuni ardelene Când sosi Misiunea ardeleană care venea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
o găsească; i se întoarse cartea, dar nu am mai reluat legăturile din trecut. Pierdusem iluziile asupra încrederii ce-i inspirasem și o prietenie care nu se bazează pe o stimă reciprocă nu se cârpește. Dar să revenim la inocentul vinovat al acestor dezerțiuni. George împlini trei ani, Ionel îl revendică, voia să-l crească în prin cipiile și în familia noastră; îl speria influența lui Sebastian Moruzi, pe care acum îl bănuia de toată uneltirea nașterii ascunse a lui George
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
acest consiliu nu li se ceru votul, ci li se comunică comunicatul precedentului. A doua zi, știrea cedării Transilvaniei era cunoscută în țară. Atentat la Palatul Telefoanelor și Centrala Radio-ului, fără rezultat, dar și fără să se prindă pe vinovați; răscoale și omoruri la Galați, Brașov, Cluj și în alte orașe din Ardeal. Regele, foarte speriat, cheamă pe gl Antonescu, abia ieșit din închisoare. Cu ochii roșii de plâns și părul vâlvoi, se aruncă în brațele lui: „Scapă-mă, Antonescu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
La ieșirea din Palat sunt arestați până a 2-a zi dimineață. La orele 4, George Brătianu este chemat la Palat. Găsește pe rege cu ochii umflați de plâns. „Ce să fac?“ „Să abdicați.“ „Dar ce am făcut? Nu sunt vinovat în nimic, împrejurările au fost potrivnice.“ „Priviți carta României cum ați primit-o și carta de azi. V-ați declarat șeful Partidului Națiunii, conducător și răspunzător. Aveți răspundere, trebuie să abdicați.“ A mai văzut mai multe persoane, chiar dintre miniștri
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
eu, dar la mînuit gunoiul, nu la îngrijit florile", că eu îl știam pe Tomiță, de pe unde a mai lucrat, cîte parale face. Mă așez pe bancă și mă uit lung, cu tristețe, la magnolie: de soarta ei acum sînt vinovat și eu. Atunci, la examen, cînd Tomiță a fost angajat în combinat, ar fi trebuit să nu-i dau notă de trecere. Iar mai apoi, cît a lucrat în secție, trebuia să-l verific dacă se transformă cît de cît
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
tron Vald Dracul cel Tânăr, se răriseră tâlharii, iar drumurile erau destul de sigure. Prințul acesta, pe care spătarul nu-l văzuse niciodată, era crâncen cu pedepsele și i se dusese vestea de om rău, dar drept, pentru că avea pentru toți vinovații o singură pedeapsă: îi trăgea în țeapă, în locuri publice. Se auzea că cetatea Târgoviștei ar fi fost plină de vaietele muribunzilor și că oamenii mergeau pe străzi cu mare băgare de seamă să nu facă vreun rău, cu voie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
trăsură și venise la mănăstire împreună cu primii pelerini. Îngenunchease și el smerit și uluit în fața icoanei, rugându-se de iertare, copleșit de gândul că nu-l cunoscuse. Se gândea acum la Pampu ca la un sfânt față de care se simțea vinovat de moarte, ca față de un fiu abandonat. Apoi o luase pe Ghighina acasă, iar prin iarna lui ’61, când Dracula îl chemase pe spătar la arme, o măritase cu Mașcatu. Spătarul Gongea a murit la Giurgiu, în timp ce sute de glasuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
a avut. Uf! Ce mi-am uitat dă ea vineri". Îndreaptă un deget acuzator către el: "Și tot dân cauza ta, da!" "Cum dân cauza mea?" "A! Te faci că nu mai ții minte, nu?" "Să mor, dă mă stiu vinovat dă seva!" " Da' cine a scăpat păhăruțu' ăla dă țuică pă jos, dă să umpluse toată casa dă miros, ă? Trăznea, nu alta. Și apucă-te, Cateluțo, și șmotruiește, dășchide toate ferestrele să să facă corent, să iasă duhoarea dân
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
A fost ca o gură de aer proaspăt într un spațiu public intoxicat cu nimicuri otrăvitoare. Dar prezența sa în spațiul public a relevat, în mod paradoxal, absența celorlalți. Pe scurt: intelectualii angajați de partea bună a baricadei se fac vinovați de abandon fără luptă. Au cedat sub un tir de calomnii și atacuri de o rară violență. Intelectualii de dreapta, cu rare excepții, capitulează ușor. Le lipsesc spiritul ofensiv și rezistența în războaie de uzură. Nimeni nu-l întreabă pe
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
ă și te-ai gândit ce vei face după ce termini? ă Cred că voi fi avocat. Un avocat al noilor curți. ă Prin urmare crezi în domina legii? ă Cred că voi fi în stare să-i fac scăpați pe vinovați și pe nebuni. ă Dar nu pari atât de cinic precum spui. ă Ce altceva poți face cu o diplomă în drept. ă Ai putea fi un magistrat. Magistrat investigator. ă În acel caz voi îndeplini funcția contrară. Incriminarea nevinovaților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
de mieros cu putință. Salitov se apropie de Porfiri din nou, întrebându-l: ă Măcar acum vei fi onest cu mine? Provocarea lui avea un ton rugător. Îmi vei împărtăși toate descoperirile? Sau îmi vei - ascunde ceva? ă Dacă sunt vinovat de a ascunde ceva este doar fiindcă nu am nimic precis de împărtășit. Nu am descoperit nimic. Soluția îmi scapă în aceeași măsură în care îți scapă și dumitale. ă Dar bănuiești ceva? ă Poate. Însă bănuielile în faza asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]