4,110 matches
-
-și piardă frunzele, stolurile de păsări își iau zborul și toamna de afară se instalează într-o clipă și în peisajul de după fereastră. Vine în curând acasă femeia și-i reproșează că, din uitucenie sau din curiozitate, a distrus o vrajă, că ea e în fond o privighetoare și că ar fi trăit veșnic dacă... Și piere cum apăruse. Iar tăietorul se deșteaptă, ca dintr-un vis, pe pragul colibei sărace, alături de securea și fierăstrăul lui. Nu poate fi considerat basmul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
și conștiința menirii noastre ne spun să luptăm cu toate mijloacele și pe toate căile până când vom Întrupa idealul nostru național, integral, până când Întreg neamul românesc va fi un singur stat național liber”, scria presa vremii În Transilvania. Sub vraja acestui ideal, Delavrancea anunța „o explozie de glorie acoperind șirul Carpaților”, asigurând: „vom realiza visul”. Arătând că un popor trăiește nu numai ca să mănânce de azi pe mâine, ci ca să Îndeplinească un ideal pe pământ, A.D. Xenopol sublinia, chiar În
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
însoțită de imagini ce redau frumusețea Deltei Dunării. „Între cele trei brațe pe care le-am numit, se cuprinde un ținut unic în Europa prin bogăție și pitoresc: Delta Dunării. Este tărâmul basmelor și al viselor de cleștar în care vraja povestirilor depănate de bunica în nopțile de iarnă din copilărie capătă întrupare aievea. Aici e împărăția stupului, a păsărilor și a peștelui." Cu același succes, textul literar se folosește în fixarea lecției sau la lecțiile de recapitulare. Aici textul are
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
primește o misiune. Trebuie să aducă grecii din Caucaz în țară. De la vis la practică, nu-i decât un pas. Romantismul intelectualilor, setea lor de egalitate, imboldul spre dreptate pot uneori derapa spre monstruozități istorice. Tatăl său, după ce-i ascultă vraja despre revoluția din Rusia, aruncă un „Și dacă n-o fi așa?” Că n-a fost așa o demonstrează valul de suferințe atroce care a învăluit Gulagul. De altfel, Maxim Gorki era întruchiparea amărăciunii. Panait Istrati, mișcat de entuziasmul discursurilor
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
a devenit idolatrizantă. Important a devenit ceea ce apare, nu ceea ce este. Jocul sofisticat al luminii dirijate profesionist pe secvențe alese cu grijă, induce în mase iluzii optice care hrănesc vanități și creează mituri. Societatea postmodernă nu este deci eliberată de vrajă deși se vrea rațională. Efortul multor gânditori tocmai spre dezvrăjirea lumii converge deși tot intelectualilor li se reproșează, firește de alți intelectuali, tendința de a construi mituri ideologizante care duc omenirea în prăpastie. Alt zeu căruia modernul i se închină
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
lipsesc - după ce Făt-Frumos petrece câtva timp în acel loc paradisiac, îl cuprinde dorul de părinți și se întoarce - L. Șăineanu le găsește echivalente în alte culturi (pp. 247-252): Un prim și cunoscut exemplu este acela al lui Ulysse scăpat de vraja zânei Kallypso. O legendă boemă narează despre un cioban care, rătăcindu-se, e condus de către un pitic într-un palat strălucitor. La întoarcere află că zăbovise acolo o sută de ani. O altă poveste din Tirolul italian cu care basmul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
raționalismului. În acest sens, el afirmă: "Prin poziția ce-o luăm în problematica cunoașterii, nu opunem, cum s-ar crede, raționalismului un intuiționism fără osatură, ci opunem raționalismului superficial un raționalism care știe că nu poate ieși din cercul de vrajă al iraționalului, un raționalism care trage toate consecințele și e gata să accepte uneori rezultate care înseamnă ieșirea din sine a rațiunii (...). Optimismul raționalismului vulgar trebuie înlocuit cu atitudinea profund tragică a raționalismului ecstatic"121. Raționalismul ecstatic sau "intelectualismul ecstatic
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
tip de raționalism, unul "mai elaborat și mai nuanțat decât cel, mai curând grosier, care ne-a fost lăsat moștenire de către ultimele secole"676, un raționalism care convertește negativul, care integrează iraționalul, știind "că nu poate ieși din cercul de vrajă" al acestuia 677. Angajând ideea inconvertibilității iraționalului și mai ales pe aceea a inexistenței raționalului printre obiectele cunoașterii, Lucian Blaga respingea raționalismele aprioriste, absolutiste și formaliste de factură clasică, "care își imaginau lumea, cosmosul, ca având structuri "raționale" asemănătoare gândirii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
el afirma, tranșând limpede disputa raționalism-intuiționism: Prin poziția ce-o luăm în problematica cunoașterii, nu opunem, cum s-ar crede, raționalismului un intuiționism fără osatură, ci opunem raționalismului superficial un raționalism care știe că nu poate ieși din cercul de vrajă al iraționalului, un raționalism care trage toate consecințele și e gata să accepte uneori rezultate care înseamnă ieșirea din sine a rațiunii. Am numit altădată această poziție intelectualism ecstatic, dar tot așa ea poate fi numită raționalism ecstatic. Optimismul raționalismului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
n-au capăt,/ lumina n-are înviere"1. În poezia lui Lucian Blaga intuiția nu se oprește însă niciodată în imposibilul necreator de viziune; tocmai pentru că intuiește adânc, ea sesizează în miezul ascunderii ceea ce se ascunde și ființează în ascuns, "vraja nepătrunsului ascuns/ în adâncimi de întuneric"2. Deși nepătruns - cu gândul, cu vederea -, ascunsul dă semn în noaptea ființării, vestește discret posibilul început. Nu se închide prin urmare în nemanifestabilul absolut, ci este el însuși deschiderea prin care absolutul începe
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
își reverberează încolțirea în unde concentrice, iluminând opacitatea corporeității. Nu rareori întâlnim, la Voiculescu, ipostaze ale imaginii trupului de lumină, străbătut de iradierea creșterii interioare. În lumea exteriorității trupul e o "cetate a timpului", "pătimașul trup" sau carnea-capcană (în poemul Vraja) supuse deșertăciunii, fragilă imagine a trecerii și a neantului. Din perspectiva sufletului însă, ieșirea "din vama trupului" e însuși posibilul deschis de imaginea interiorului năzuind spre frumusețe: "Și-n râvna lui spre frumusețe, lutul/ Îți modelează marile splendori"6. Splendoarea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Curând, Mariei nu-i rămâne necunoscut "nici cel mai mic cotlon" al acestui om care fusese în ajun eroul ei: era molatic, slab de înger, lipsit de voință. O calcă pe nervi. Chiar dacă se trezise din beția de la început, iar vraja se destrămase, Marie întreține în continuare jocul seducției. Căci așa moale, Pietro era totuși o partidă excelentă: era nobil, bogat, și mai cu seamă făcea parte dintr-o importantă familie romană, ce avea strânse legături cu Vaticanul. Nu era prea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
își reînnoiește declarațiile de dragoste pătimașă. O prinde în brațe și o strânge cu putere. Marie e fericită să-l simtă "tot un tremur". Nu îndrăznește să facă vreo mișcare ori să rostească vreun cuvânt, de teamă să nu spulbere vraja momentului. În acel moment, Pietro, cu simțurile înnebunite, depășește granițele gesturilor pe care fata e dispusă să i le tolereze. "Bărbatul acesta, Dumnezeule mare, strigă Maria, m-a strâns și mai tare, și l-am simțit strecurându-și mâna de-
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
periculoase, Françoise Giroud, ajungând în cele din urmă să divorțeze. Preludiile amoroase: o revoluție conjugală Pentru că în dragoste nimic nu este obținut definitiv, chiar și adulții căsătoriți sau făcând parte dintr-un cuplu continuă să "flirteze" în felul lor. Acea vrajă a primelor clipe trebuia prelungită la nesfârșit, printr-o seducție permanentă. Trebuia să-i ții celuilalt atenția trează, să te joci cu dorința sa, să-i provoci gelozia. Această tactică amoroasă nu mai ține de flirtul propriu-zis, de vreme ce partenerul era
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
acoperișul iurtei, vasul plin cu airak, strîns în căușul palmelor. Și, melodios, gutural, ritmat, rostește ceva, înșiră îndelung cuvinte necunoscute nouă, pe care ceilalți le ascultă cu privirea fixă și cu mîinile împreunate. Melopeea lui Ganjur ne învăluie ca o vrajă și, cînd se sfîrșește, ne trezim ca dintr-un vis adînc. Ne ridicăm în tăcere și abia în fața iurtei ne strîngem mîinile sau ne salutăm cu ele împreunate în dreptul inimii, în gălăgia stîrnită de chiotul copiilor și de freamătul cirezilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
îndesare. Lumea continuă să intre, tăcută și pestriță, de parcă o uriașă Arcă ar aduna toate tipurile umane, între zidurile ei seculare. De undeva, din înălțimi, primul acord se prăvălește peste sufletele noastre. Pădurea de trupuri încremenește într-o nemișcare de vrajă. Ochii îmi alunecă, drept în fața mea, spre o admirabilă coloană vie, alăturată coloanelor de piatră cenușii: doi tineri înalți, frumoși și supli ea cu părul pînă la brîu, el cu chip prerafaelit n-au mai găsit loc pe jos și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
înaintea "Femeilor din Alger", "Barca lui Don Juan", a "Libertății conducând poporul". În mod deosebit m-au interesat "Odihna căprioarelor" și "Atelierul" de Courbet. Prima, o pagină aproape naturalistă, a doua, un realism cu un ciudat amestec de mister, de vrajă care se desprinde din acel amalgam de elemente și intenții aparent opuse. Apoi la Petite Palais, "Domnișoarele pe malul Senei" și pentru că era neterminat și în stadiul acesta se putea vedea cum proceda lucrând, o scenă cu pompieri, mi se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Marrou, Istoria educației în Antichitate, Editura Meridiane, București, 1997 Platon, Legile, Editura IRI, București, 1995 Platon, Republica, Editura Antet, București, 2005 Platon, Omul politic, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989 Popper, K. R., Societatea deschisă și dușmanii ei, vol. I: Vraja lui Platon, Editura Humanitas, București, 1993 Strauss, Leo, Cetatea și omul, Editura Polirom, 2000, pp. 59-148 Viața. Istoria filosofiei, căreia-i aparține de drept, îl consideră pe Aristotel un geniu al Antichității. Cuceririle sale spirituale cuprind un vast domeniu, virgin
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
identici la cei doi dramaturgi. Eroina lui Euripide se jeluiește : De ce n-am, tată, glasul cu har al lui Orfeu,/ ca stâncile să vină, smerite, să m-asculte,/ ca vorbele-mi să sune stăruitor în inimi/ și să înving prin vrajă ? [...] Întâia te-am chemat/ cu numele de tată și tu mi-ai spus „copilă”,/ m-ai legănat întâia pe mine pe genunchi,/ m-ai alintat în schimbul răsfățurilor mele. (Ifigenia în Aulida) . Protagonista lui Victor Eftimiu afirmă în chip asemănător : Eu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
numele de tată și tu mi-ai spus „copilă”,/ m-ai legănat întâia pe mine pe genunchi,/ m-ai alintat în schimbul răsfățurilor mele. (Ifigenia în Aulida) . Protagonista lui Victor Eftimiu afirmă în chip asemănător : Eu n-am frumosul cântec și vraja lui Orfeu,/ Dar ți-am rostit întâia cuvântul dulce : tată (II, p. 311). Atrizii se îndepărtează alteori sensibil de modelele întrebuințate de autor, cea mai notabilă schimbare fiind deplasarea în timp a sacrificării Ifigeniei. De data aceasta, omorul ritual este
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
renunță să înțeleagă motivele purtării Ifigeniei și își pune ultima speranță în puterea iubirii tânărului de a contracara ceea ce consideră a fi farmecul nefast care a cuprins-o pe copila ei : numai cuvintele tale înfierbântate o vor putea deștepta din vraja fără seamăn care a răpit-o (II 2). Frământatul Agamemnon, acuzat de fratele lui că se poartă schimbăcios ca o femeie (I 2), este sfâșiat între dorința de putere și dragostea de tată. El ar fi dorit să-și anuleze
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
drept deșteaptă și măiastră-n rele fără șir, iar ea observă antipatia celor din jur, trezită de aptitudinile ei neobișnuite : unii mă urăsc pentru știința mea,/ Ceilalți mă țin că-s lucru sterp și lenevos . Invocația adresată zeiței care patronează vrăjile înainte de a-și pune în executare planurile malefice îi confirmă reputația de magiciană : O, pe Hecate, preaslăvita doamna mea,/ Locuitoarea vetrei mele din adânc,/ Cu care mână-n mână-am uneltit mereu [...] Începe, nu cruța nimic din știința ta. Dăruită
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
deja enunțate. Cum am putea rămâne indiferenți la creuzetul veritabilului Bibliopolis, unul în care s-au topit și amestecat metale rare, scoase dintr-un subsol bogat, cel al unor civilizații aproape necunoscute? La lumina zilei, rezultatele alchimice sunt de o vrajă care n-ar trebui să se destrame niciodată. Te plimbi pe străzile Cetății și începi să-ți acomodezi ochii cu imagini desprinse parcă dintr-un superb album de artă. Dacă s-ar aduna toate albumele despre Iași la un loc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Călinescu. Procesul de absorbție și de sedimentare a datelor culturale a cunoscut o intensitate cum rar se întâlnește. Consecințele acestor admirabile lecturi au cristalizat definitiv orizontul cultural și spiritual al poetului. Natura sa enciclopedică i-a apropiat seducția zărilor cu vraja lor ademenitoare, în consonanță cu firea lui de mare cărturar. Într-un substanțial studiu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga evidențiază sintetic marile teme ale creației eminesciene: revolta byroniană și faustică împotriva ordinii sociale și cosmice, fantasticul de influență kantiană sau schopenhaueriană, eterna poveste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
miriadele ei pete în tonuri și nuanțe delicate, travestite în viteza vehiculului în suple balerine avântate într-un dans amețitor, este ca o minune regenerabilă. Fantasticul nu este desprins din nu știu ce basm fermecător, ci se înalță ca un abur de vrajă din miraculoasa pădure. Toamna, codrul este un spectacol unic, colorat și hipnotic. Drumul rătăcit printre copacii imperiali persistă ca o magică amintire, aerul pădurii vibrează pleoapa deschisă a sufletului. Apoi, pe sub arcul semeț de lumină filtrată a sfârșitului de brumar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]