3,866 matches
-
care nu voiau să abandoneze creștinismul și nici măcar să meargă să sacrifice idolilor. Apoi a poruncit ca să nu mai devină nici măcar guvernatori de provincii, spunând că legea creștinilor le interzice să recurgă la sabie împotriva acelora care au comis acțiuni vrednice de moarte. Pentru a scoate soldații creștini din armata imperială și pentru a-și confirma acțiunea, scuzându-se ironic, împăratul s-a folosit de motivele adoptate timp de patru secole de obiectorii de conștiință: Potrivit Evangheliei, nu le este îngăduit
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ceea ce el Însuși face din sine.” (I. Kant) Înșelătoria dezonorează, greșeala niciodată. (Pentru că Înșelătoria izvorăște, de regulă, dintr-o intenție deliberată, pe când greșeala are la bază, de obicei, o incompetență de moment.) „Cei mai răi dintre oameni și cei mai vrednici de cea mai mare pedeapsă sunt aceia care Îndrăznesc să-i acuze pe alții de faptele ce li s-ar putea imputa lor Înșiși.” (Isocrate) Cauză, efect - Întâmplare, neprevăzuttc "Cauză, efect - Întâmplare, neprevăzut" Nu iese fum fără foc. (Tot ce
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
mici pentru trupul în amurg, uimit în fața viilor și-a morților, el rămâne însă însingurat să caute marea Câmpie pierdută. În "Tristul edict" nu-și clamează ca altădată nemurirea prin operă: "Scriind mă înfrățesc cu morții/ deși nici unul nu e vrednic să-l ador." Moartea are o față clară ca o icoană de foc. Persistă și în acest volum iconografia, elemente de univers grațios; astfel, toamna își scutură cerul de îngeri, și strămoșilor, când deasupra pământului florile se scutură, încă le
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cu vorbe adevărate pentru plăcerea ce o avea să-și abată calul în preajma muierilor și să poposească langă ele” * De moș Pricop * “Purta căciulă brumărie. Avea cojoc în clinuri, de miel negru, scurt până la genunchi și era încălțat în botfori...vrednic roman. De oamenii răi spunea că nu-I pasă; are pentru dânșii pistoale încărcate în desagi” * De către un crâșmar * “Meșter la vorbă era cel cu căciulă” * “Oase risipite, cu zgârcurile umede, albeau țărâna. Botforii, tașca, chimirul, căciula brumărie erau ale
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
de a afla adevărul despre omul ei și de a împlini actul justițiar al pedepsirii vinovaților. Nechifor Lipan era oier din Măgura Tarcăului și își câștiga existența ca toți muntenii, "cu toporul ori cu cața", el fiind dintre "cei mai vrednici", pentru că-și întemeiase o stână de oi la munte. Naratorul nu face în mod direct un portret fizic, ci îl alcătuiește din memoria afectivă a Vitoriei, care-și amintește că avea "mustața groasă, adusă a oală", sprâncenele lăsate și statura
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
lui Nechifor se conturează și din relatările celor care-l cunoscuseră ca pe un om generos, "nu se uita la parale, numai să aibă toate după gustul lui", prietenos și sociabil, era "meșter la vorbă", oier cinstit și mândru, " om vrednic și fudul". Harnic și priceput, Nechifor își rânduise bine stânele, ciobanii îi ascultau întocmai poruncile, fiind un stăpân autoritar, dar corect și prompt în plata simbriilor. în toate locurile pe unde a întrebat de el, oamenii vorbeau cu prietenie despre
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
din slujbă, dacă nu se îndreaptă lucrurile 12. Scoatem aici cîteva rînduri din scrisoarea de răspuns a lui Eminovici: "Prea milostive stăpîne! Îmflorirea me o cunosc astăzi numai de la dumneavoastră, pentru care am zis și iarăși zic, că nu sunt vrednic a vă aduce destulă mulțămire; sunt aproape di 9 ani di cînd găsesc în casa dumneavoastră acea bucată de milă și vă mănînc pîine și sare"13. În conti nuare, i-a mai scris boierului că nu se aștepta la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
iese în lumină,/ vânăt de ciudă se răspândește în lume/ A scăpat de înec la botez/ Nici dumicatul, îmbibat cu alcool,/ nu-i stă spre moarte în gât/ Acum așteaptă pieirea a tot ce e bun pe pământ/ Pe cei vrednici i-alungă, iar cel/ ce-nvârtește sapa și plugul/ (povești de demult)/ e lătrat și mușcat de câini asmuțiți/ de acest târâie-brâu cu capul de lut" etc. Toate contribuie la configurarea unei atmosfere sumbre, colorate expresionist, pe care cititorul este
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
precizează el, a încetat să-și mai exercite dreptul de a controla și de a conduce puterea vremelnică; a abdicat în fața acesteia, a stabilit cu regii un "pact nelegiuit", "aservindu-se intereselor monarhice". Totuși, Evul Mediu rămîne "epoca cea mai vrednică de ținut minte dintre toate epocile istoriei umanității"... De asemenea, trimițînd la Maistre, Comte apreciază că e cu totul absurd să-ți imaginezi ca "inevitabilă reconstrucția unui sistem distrus aproape în întregime". Ceea ce nu-1 împiedică să afirme, considerînd "sistemul" catolic
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
wilhelmiene, unde, printre bucățile enorme, zăceau atlanți și cariatide cu trupuri desfigurate și sfărîmate. Alexanderplatz nu mai avea contururi. Pe Leipzigerstrasse, rămășițele instituțiilor odinioară bancare, administrative sau comerciale dezvăluiau în toată goliciunea lor puțurile metalice ale ascensoarelor. Firme gigantice atîrnau, vrednice de milă, în căutarea unui alfabet pierdut. Tiersgarten, cîndva un parc păduros desfătător, își pierduse copacii, secerați de lupte. Ceva mai tîrziu, în iarna 1945-1946, berlinezii i-au doborît și pe cei rămași. Parcul a devenit astfel o uriașă grădină
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
făcut, între alții, Kogălniceanu și Eminescu, ambii convinși că presa lipsită de valoare nu rezistă prea mult și că profesionalismul în domeniu presupune echilibru moral, cuviință, fermitate. Cât privește ecoul, "orice revistă are publicul de care știe să se facă vrednică", opina un condeier, la finele secolului trecut, dar se înțelege că acesta e cazul presei în genere. Un public matur impune un anumit nivel, o ținută publicistică, o morală a profesiei. Dimpotrivă, un public neexigent sau inert plafonează indiscutabil presa
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
vor mai identifica evenimente ca pe timpul sistematizărilor lui Bernheim ori Langois. Alte forme evenimențiale se vor legitima, desigur, și istoria va continua să existe într-un fel mai adânc, mai aproape de natura anonimă a vieții. "Ce e omenesc e totdeauna vrednic a fi știut", spunea Ranke, iar ideea aceasta, ajunsă la noi din antichitate, e plină de sugestii pentru cei îngrijorați că "post-istoria" îi va lipsi pe slujitorii lui Clio de pâinea lor cotidiană. Gândul acesta l-a preocupat încă de la
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
distinsă actriță a știut să emoționeze adânc adunarea, legând gestul comemorativ cu datoria pe care o avem, neștearsă, față de tinerii noștri eroi din Decembrie: jertfe inocente, îndemnând cu irepresibilă forță ca și eroul necunoscut din baladă, la asumarea unei conduite vrednice de puritatea lor. Asupra acestei conduite istoricul Neagu Djuvara a ținut dealtfel să atragă luarea aminte, convins fiind că numai o atitudine critică față de trecut poate stimula comprehensiunea și prin aceasta forțele creatoare ale prezentului. E un gând ce trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
țării era din nou motiv de dispută europeană, istoricul Victor Duruy a ținut să observe că, în pofida atâtor dificultăți, românii au reușit să subziste: Nu vom părăsi atât de ușor ca împăratul Aurelian această vitează populație românească a Daciei Traiane. Vrednică de originea sa și de cel ce i-a dat primele orașe, ea a jucat în Carpați rolul lui Pelagiu și al ostașilor săi în Asturia, înfruntând din înălțimile acestei inexpugnabile fortărețe toate invaziile, recâștigând pas cu pas teritoriul pierdut
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
din Transilvania (Cartea neagră de la Budapesta), pref. Teodor Maghiar, Oradea, 2000. Repere bibliografice: Ionuț Niculescu, „Eminescu, student la Viena”, TTR, 1975, 3; Cocora, Privitor, II, 194-195; Ionuț Niculescu, „Iancu, Domnul moților”, TTR, 1978, 10; Miron Blaga, „În panteonul celor mai vrednici bărbați ai neamului”, F, 1983, 19; Traian Ștef, Iosif Vulcan, „Publicistica”, ATN, 1985, 9; Costin Tuchilă, Portretul unui umanist, LCF, 1986, 51; Nae Antonescu, „Publiciști precursori ai Marii Uniri”, F, 1989, 1; Aurel Turcuș, În slujba idealului național, O, 1989
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290455_a_291784]
-
CĂLĂTORIE Testul nr. 11 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: Într-o seară din luna trecută eram adunați mai mulți prietini, toți lungiți pe divanuri, după obiceiul oriental, și înarmați de ciubuce mari, carele producea o atmosferă de fum vrednică de sala selamlicului a unui pașă. Afară cerul era învălit de nori vineți, care se spărgea deasupra Iașului, cu gând de a-l spăla de glod și de păcate; dar în zădar ei își vărsau sudorile! [...] Printre noi se găsea
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
știți dumneavoastră, grija asta care-l apasă pe om, că mâni-poimâni a închide ochii sub cei patru colți de pământ și de pe urma lui nimeni nu i-a rămâne să-i facă grija comândărilor [...]. Iar pe femeia care n-a fost vrednică să nască, șerpii, balaurii și dracii or schingiui-o pe lumea cealaltă și i-or suge sângele din sfârcul țâțelor." Transpare din aceste rânduri importanța pe care o acordă naratorul popular ideii de a avea urmași, plus sancțiunile aplicate femeii
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ani, începând înainte, fetele devin fete bătrâne, iar feciorii burlaci, sau feciori tomnatici." Basmul Călugăraș [Săncescu] deapănă istoria unei fete de împărat care și-a aflat ursit într-un mort. Un împărat și o împărăteasă aveau "o fată minune de vrednică", care aude un glas în vis spunându-i că bărbatul ei e mort și, numai dacă se va duce la el și va sta 9 luni, 9 săptămâni și 9 zile, citindu-i la cap și bocindu-l, acesta va
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o ia în brațe. Atunci când o prinde, fata îi spune cerului să se deschidă, "că vine-o cânte și s-o-nvețe cum să joace, decât să cânte ea, iar dânsul să nu joace-ntr-altfel!" În structurile tradiționale, dacă fata era vrednică și frumoasă, atunci ea putea fi aleasa fată frumoasă, cu fața rumenă, cu coșâța groasă", iar cerul o refuză, motivând că nu mai este pură. Îndrăgostit de fată, flăcăul se-ntoarce la tatăl lui cu darul promis la naștere. Dialogul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
curte era zarvă mare și toate fetele alergau și zoreau ca sfârlezele, încât deabia a putut schimba două vorbe cu Marioara. Era mulțumit și cu atâta. Dăduse ochii de altfel și cu boierul Miron, care la lăudat că sa purtat vrednic la oștire. Pe drum, din vorbăn vorbă, Petre se răcori tânguinduse că ar vrea să se așeze și dânsul, că biata Marioara destul la așteptat doi ani, dar nu știe dacă se va putea înlesni să facă nunta în iarna
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
îi amintește lui Titu de vecinul lui din Pripas, Ion. Întreaga secvență sugerează un conflict social latent, generat de sărăcia țăranilor. În același timp, are rol în caracterizarea indirectă a personajelor, reliefând contrastul dintre calitățile umane ale tânărului țăran (fusese vrednic la oștire, ajungând caporal, o iubește pe Marioara, plin de tandrețe și recunoștință etc.) și condiția lui socială precară, care nui îngăduie împlinirea aspirației firești de a se așeza la casa lui. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Rolul internetului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sinonimă de cele mai multe ori cu manifestarea deplină a individului în plan politic, în agorá. Sintetizând: la vechii greci modelul se află plasat înapoi, la începuturi, trăgându-și seva din apropierea sa de puritatea originilor: "Cei vechi, va spune Platon, fiind mai vrednici, sunt mai aproape de zei și de condiția lor și ca atare, mai înțelepți". (Platon, Philebos, 1993, 16c) Raportarea la model presupune conștientizarea precarităților umane și asumarea dificultăților pe care paideia, ca modalitate de apropiere de divinitate pe cât îi stă în
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
dotați cu harul formulărilor gnomice: „Dac-am înșira tot ce nu face și nu este omul cinstit, am cădea peste portretul mincinosului, al măsluitorului, al iscoadei, al defăimătorului, al fariseului, al tâlharului, al vânătorului de frate. Și le-am găsi vrednice de interes și pline de culoare. Așa suntem făcuți, Dumnezeu să ne ierte.” La numeroasele articole de specialitate publicate de-a lungul anilor se adaugă o foarte bogată activitate de traducător : din greaca veche (Platon, Plutarh, Longos), din Vechiul Testament, din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
Prefață la o carte vrednică Trei autori, cunoscuți mie prin exemplaritatea entuziasmului lor și pasiunea pentru trecut, ne oferă o monografie de istoriografie medicală privind începuturile asistenței medico-sanitare până astăzi. Autorii, prof. Mihai Ciobanu, dr. Nicolae Bârlădeanu și dr. Valeriu Lupu, în cartea lor “De la
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Naturaliști din Iași - cea mai veche societate științifică din România - menționa în editorialul primului număr al revistei sale că: știința are un caracter universal și medicii trebuie să se plaseze pe acest palier al universalității). Pe mulți din acești medici vrednici profesional i-am cunoscut personal și depun și eu mărturie privind abnegația muncii lor. Destinul frânt al unor elite medicale de către o societate totalitară confirmă dar și faptul că o nedreptate poate fi compensată prin mai multă vocație profesională, pe
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]