3,553 matches
-
care se găsesc și alte specii: paltinul de munte ("Acer pseudoplatanus"), paltinul de câmp ("Acer platanoides"), arțarul tătăresc ("Acer tataricum"), salcâmul ("Robinia pseudacacia") și arțarul american ("Acer negundo"). Etajul arbuștilor este reprezentat de caragana moale ("Caragana mollis"), lemnul câinesc ("Ligustrum vulgare"), sângerul ("Swida sanguinea"), soc ("Sambucus nigra"), măceș ("Rosa canina"), păducelul ("Crataegus monogyna"), porumbrelul ("Prunus spinosa") ș.a. În fâșiile silvice se găsește Muscăriță ("Muscari neglectum") Vegetația ierboasă Vegetația etajul inferior constituie asociațiile de mezoxerofite, xeromezofite cu predominarea plantelor ierboase xerofite perene
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
munte ("Primula elatior"), roiniță ("Melissa officinalis"), sisinel de munte ("Pulsatilla alba"), vulturică ("Hieracium alpinum"), brândușă de munte ("Crocus heuffelianus"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), mierea ursului ("Pulmonaria rubra"), ochiul găinii ("Primula minima"), garofiță ("Dianthus carthusianorum"), păștiță ("Anemone nemorosa"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), degetăruț ("Soldanella montana"), păiuș roșu ("Festuca rubra") sau firuță ("Poa pratensis"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, muzee, rezervații naturale, situri Natura 2000); astfel: Reportaj
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
de foioase cu specii arboricole de stejar ("Quercus robur") și carpen ("Carpinus betulus"), care vegetează în asociere cu jugastru ("Acer campestre"), tei pucios ("Tilia cordata") și frasin ("Fraxinus excelsior"). Tufărișurile au în componență arbuști cu specii de lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea") sau păducel ("Crataegus monogyna"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii vegetale cu exemplare de: firuța ("Poa pratensis"), păiuș ("Festuca strictă"), lupin ("Luzula albuș") sau iarba-câmpului ("Agrostis albă"). La baza desemnării sitului se află tritonul cu creasta ("Triturus
Bucșani (sit SCI) () [Corola-website/Science/330026_a_331355]
-
gânditor marxist. Interpretarea sa asupra gândirii lui Karl Marx a fost anti-naturalistă și anti-pozitivistă. Brzozowski a fost un critic fervent al lui Friedrich Engels și al rolul său în dezvoltarea gândirii marxiste. El l-a acuzat pe Engels de "determinism vulgar" și de faptul că el conducea marxismul față de perspectiva naivă și reducționistă de "necesitate economică". În cele din urmă, el și-a dezvoltat propriul său program filozofic numit "filosofia forței de muncă", care a subliniat rolul activității umane în crearea
Stanisław Brzozowski (scriitor) () [Corola-website/Science/330463_a_331792]
-
angustifolia, Fraxinus excelsior"), frasin pufos ("Fraxinus pallisiae"), velniș ("Ulmus laevis"), ulm de câmp ("Ulmus minor, Ulmus procera"), jugastru ("Acer campestre"), păducel ("Crataegus monogyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), măceș ("Roșa canina"), salba moale ("Euonymus europaeus") sau lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"). La nivelul ierburilor este semnalată prezența mai multor plante (unele foarte rare și protejate prin lege) cu specii de: lalea pestrița ("Fritillaria meleagris"), garofița ("Dianthus guttatus"), ghiocei ("Galanthus elwesii"), ghiocei de baltă ("Leucojum aestivum"), brei ovat ("Mercurialis ovata"), trânji ("Neottia
Pădurea Balta - Munteni () [Corola-website/Science/330511_a_331840]
-
foliaceae"), mesteacăn ("Betula pendula"), arin ("Alnus glutinosa") și rachița ("Salix fragilis") și tufărișurile de arbuști din mai multe specii, printre care: șoc roșu ("Sambucus racemosa") și șocul negru ("Sambucus nigra"), salba moale ("Euonymus europaeus"), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina") sau zmeur ("Rubus idaeus"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice rare; printre care: iarbă neagră ("Calluna vulgaris"), pătrunjel de
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
grasă de mare”), Nitraria retusa, soiuri diverse de săricică locală - Suaeda asphaltica, de asemenea tufe perene de Arthrocnemum macrostachyum sau Salicornia glauca (rude cu brânca sau sărărica) și copaci tamarisci. Dintre erbacee se pot menționa Psylliostachys spicata, limba peștelui (Limonium vulgare), Limonium pruinosum, de asemenea planta parazită cunoscută ca ciuperca sau buretele de Malta (Cynomorium coccineus). În zonă se mai găsește o pădurice de Salvadora persica, la limita de nord a răspândirii ei geografice. În oaze se pot vedea curmali de
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
scris este folosit, inclusiv în literatura beletristică, numai pentru a reda vorbirea în același registru. Este influențat de un registru de limbă secundar, cel popular. Lexicul registrului familiar este format din cuvinte curente, putând să includă și cuvinte argotice sau vulgare. Din punct de vedere morfologic și sintactic, registrul familiar folosește mai mult propoziții scurte, uneori eliptice, și mai puțin fraze. De asemenea, își permite abateri de la standardul limbii. Vorbitorul caută să fie expresiv, folosind și perifraze, uneori hiperbole. Modelul acestui
Registru de limbă () [Corola-website/Science/331279_a_332608]
-
harnic, dar incult, bădăran și meschin. Mitocănia sa iese permanent la iveală, deoarece personajul nu știe cum să poarte în mediul social înalt în care a pătruns ca urmare a îmbogățirii sale. Lipsa lui de cultură se relevă prin limbajul vulgar pe care îl folosește; el își dă seama de lipsurile sale, iar complexul de inferioritate creat de originea sa umilă și de lipsa lui de cultură îl face să se comporte tiranic în relațiile cu soția și cu socrul său
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
sânger ("Cornus sanguinea"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), măceș ("Rosa canina"); Ierburii și flori cu specii de: rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), clopței ("Campanula sibirica"), zambilă sălbatică ("Hyacinthella leucophaea"), stânjenel de munte ("Iris graminea"), gălbinele ("Ranunculus polyanthemos"), sovârf ("Origanum vulgare"), studentiță ("Arenaria serpyllifolia"), salvie de câmp ("Salvia pratensis"), peliniță ("Artemisia austriaca"), frăguță ("Fragaria viridis"), potcapul-călugărului ("Leontodon hispidus"), scânteioară ("Gagea pusilla"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), coșaci ("Astragalus austriacus, Astragalus onobrychis"), ochiul-lupului ("Nonea pulla"), obsigă ("Brachypodium pinnatum"), scaiul dracului ("Eryngium campestre"), scântietoare ("Potentilla
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
arborescent al rezervației este alcătuit din amestecuri naturale de cer "(Quercus cerris)", gârniță "(Quercus frainetto)" și stejar brumăriu "(Quercus pedunculiflora)" sau plantații pure de salcâm "(Robimia pseudacacica)". Subarboretul este reprezentat de porumbar "(Prunus spinosa)", păducel "(Crataegus monogyna)", lemn câinesc "(Ligustrum vulgare)", scumpie "(Cotinus coggygria)". Stratul erbaceu al pădurii este alcătuit din speciile caracteristice silvostepei și anume: firuța "(Poa pratensis)", păiușul "(Festuca valesiaca, Festuca pseudovina)", violetele nemirositoare "(Viola hirta)", brebeneii "(Corydalis solida)". În luminișuri, care sunt foarte frecvente în pădure, în lunile
Pădurea Manafu () [Corola-website/Science/334148_a_335477]
-
jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), frasin ("Fraxinus excelsior"), frasin de câmp ("Fraxinus angustifolia"), ulm de câmp ("Ulmus minor"), plop tremurător ("Populus tremula"), măr pădureț ("Malus sylvestris"), par pădureț ("Pyrus pyraster"), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), zmeur ("Rubus idaeus"); Flori și ierburi: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), poroinic ("Dactylorhiza maculata, Orchis purpurea"), breabăn ("Cardamine glanduligera"), brândușa de munte ("Crocus heuffelianus"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium"), iedera ("Hedera
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
a se zbate în mocirla luptelor meschine ariviste”". Romanul conține o critică socială virulentă, scriitorul manifestându-și cu pesimism, în numeroase rânduri, disprețul la adresa vieții social-politice din România antebelică plină de oameni lacomi, parveniți și depravați, precum și de agenți electorali vulgari, măcinați de invidie și de ambiții criminale. Henri Stahl era un bun cunoscător al moravurilor politice ale vremii sale, lăsând moștenire un volum de înțepătoare "Schițe parlamentare". Talentul său polemic apare și în "Un român în Lună", în care autorul
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
de autoconservare, de aceea pare să nu aibă nicio perspectivă. Personajele duc o existență bazată pe automatisme sociale, în umbra unui trecut de care nu se pot dezbăra. Eroii romanului se împart în două categorii în funcție de modul de acțiune: eroii vulgari, care sunt mânați de instincte și de interese și nu au o viață sufletească, și eroii inactivi, ce se izolează de exterior și se exprimă prin tăceri sau priviri pline de înțeles. Criticul Mihai Ralea remarca inactivitatea personajelor, învinuind-o
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
avut loc. Profitând de lenea și desfrâul clasei boierești, arendași și funcționari energici încep să se ridice pe plan social, cumpărând moșii și imobile și devenind tot mai prosperi. Noii îmbogățiți din România proveneau adesea de la periferia societății, fiind inculți, vulgari și cu maniere grosolane. După cum remarca și criticul Eugen Lovinescu, conducătorul cercului literar „Sburătorul”, arivismul devenise o temă recurentă în literatura română: „Dacă din civilizația noastră de azi n-ar fi rămas posterității decât puținele romane ce avem, urmașii și-
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
limba de conversație folosită de lumea bună este nefirească și forțată. Greșelile gramaticale și lingvistice existente în scrierile Hortensiei Papadat-Bengescu sunt frecvente: dezacorduri dintre subiect și predicat, folosirea greșită a prepozițiilor și locuțiunilor, declinările greșite ale pronumelor, franțuzisme neestetice și vulgare contrare spiritului limbii române etc. Se observă că autoarea a depus eforturi neobișnuite pentru a-și autohtoniza mijloacele de expresie. Prezența greșelilor de exprimare este însă incontestabilă până și principalul susținător al scriitoarei, Eugen Lovinescu, recunoscând că stilul scriitoarei este
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
zona de sud a Tarragonei. Sistemul vocalic din catalana medievală este diferit de catalana modernă din Catalonia, chiar dacă există încă în anumite variante dialectale din insulele Baleare. Este format din următoarele unități. Acest sistem este asemănător cu sistemul din latina vulgară cu excepția faptului că fonemul /e/ din latina vulgară s-a centralizat în /ǝ/, și posterior / ɛ/ s-a transformat în vocala deschisa /e/. În catalana centrală modernă, fonemul /ǝ/ tonic s-a tranformat în /ɛ/, inversându-se astfel distribuția originală
Catalana medievală () [Corola-website/Science/335160_a_336489]
-
catalana medievală este diferit de catalana modernă din Catalonia, chiar dacă există încă în anumite variante dialectale din insulele Baleare. Este format din următoarele unități. Acest sistem este asemănător cu sistemul din latina vulgară cu excepția faptului că fonemul /e/ din latina vulgară s-a centralizat în /ǝ/, și posterior / ɛ/ s-a transformat în vocala deschisa /e/. În catalana centrală modernă, fonemul /ǝ/ tonic s-a tranformat în /ɛ/, inversându-se astfel distribuția originală din latina vulgară: /e/ > / ǝ/ > /ɛ/ versus /ɛ
Catalana medievală () [Corola-website/Science/335160_a_336489]
-
că fonemul /e/ din latina vulgară s-a centralizat în /ǝ/, și posterior / ɛ/ s-a transformat în vocala deschisa /e/. În catalana centrală modernă, fonemul /ǝ/ tonic s-a tranformat în /ɛ/, inversându-se astfel distribuția originală din latina vulgară: /e/ > / ǝ/ > /ɛ/ versus /ɛ/ > /e/ > /e/. Acesta este motivul datorită căruia vocalele "e" deschise și închise din catalană sunt distribuite total opus celor din portugheză și italiană. În variantele dialectale din insulele Baleare se păstrează încă vocalele / ǝ/ tonice
Catalana medievală () [Corola-website/Science/335160_a_336489]
-
și mama lui Leopold erau frați. Maria Antonia și Leopold au avut zece copii: În aprilie 1859, înainte de războiul franco-piemont împotriva Austriei, Leopold al II-lea a proclamat neutralitatea, dar guvernul Marelui Ducat se apropia de sfârșit: oamenii foloseau insulte vulgare spre Marea Ducesă și trupele au dat semne de nesupunere. La 27 aprilie, la ora patru, în fața mulțimii înfuriate ieșită pe străzile din Florența și a trupelor rebele, Leopold al II-lea a părăsit Palatul Pitti, îndreptându-se spre Bologna
Prințesa Maria Antonia a celor Două Sicilii () [Corola-website/Science/331576_a_332905]
-
o gramatică. În concepția oficială, limba trebuie să se bazeze pe franceza de la curte, lexicul să fie elegant și ales, corespunzător stilului nobil cerut de canoanele literaturii clasiciste. Se efectuează o „purificare” a limbii de cuvintele considerate inferioare: cuvinte considerate vulgare, provincialisme, arhaisme, italianisme, termeni tehnici și savanți. În societatea doamnelor din aristocrație se ajunge la o extremă a acestei purificări, cunoscută sub numele de „prețiozitate”. De exemplu, „prețioasele” înlocuiesc un cuvânt ca "miroir" „oglindă” cu sintagma "conseiller des grâces" „sfetnic
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
din grecescul "τριβάς" (tribas), care semnifică „o femeie care practică un viciu nenatural cu ea însăși sau cu o altă femeie”, termen derivând la rândul său din verbul "τρίβω" (tribo - a freca). Din această cauză tribadele erau considerate cele mai vulgare dintre lesbiene. Prostituatele ateniene erau clasificate în mai multe categorii. Pe treapta cea mai de jos a ierarhiei se găseau cele denumite "πόρναι" (pornai), care așa cum indică etimologia sa, provenind din grecescul "πέρνημι" ("pernemi", a vinde) sunt în general sclave
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
ezita să vândă interesele comunității în ansamblul său.” Acuzațiile lui Timeos din Taormina contra lui Agatocle din Siracuza folosesc aceeași tematică: un prostituat era prin definiție cineva care abdică de la propria sa demnitate pentru a satisface dorințele altora: un „prostituat vulgar ("κοινὸν πόρνον - koinòn pórnon") aflat la dispoziția celor mai depravați o „gaiță”, un „șoim”, care-și prezintă posteriorul oricui îl dorește.” Ca și în cazul femeilor, tarifele pentru prostituați erau variabile. Atenaios menționează că un băiat își oferea favorurile pentru
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
a săturat de el, Prințul de Capua s-a mutat la Torino. Urmărit de creditorii săi, Prințul s-a mutat constant. Un contemporan care l-a întâlnit la Palatul Tuileries în 1853 l-a descris după cum urmează: "Prințul este robust, vulgar, și de obicei aranjat ca un șarlatan rustic. El este împodobit cu o barbă lungă gri și murdară și părul lui este, de asemenea, lung, murdar și gri " Cum fratele lui Ferdinand al II-lea a murit la 22 mai
Carlo Ferdinand, Prinț de Capua () [Corola-website/Science/332936_a_334265]
-
ghiocel ("Galanthus nivalis"), ghiocelul de baltă ("Leucojum aestivum"), măselariță ("Hyoscyamus niger"), buhai ("Listera ovata"), ghizdei ("Lotus angustissimus"), inăriță ("Najas minor"), trânji ("Neottia nidus-avis"), nufăr alb ("Nymphaea alba"), otrățel ("Onosma arenaria"), otrățel de baltă ("Utricularia vulgaris"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), orhidee (din speciile: "Platanthera chlorantha", ), brâncuță ("Rorippa islandica"), ștevie de baltă ("Rumex aquaticus"), peștișoară ("Salvinia natans"), viorele ("Scilla autumnalis"), forfecuța bălții ("Stratiotes aloides"), cornaci ("Trapa natans"), trifoi ("Trifolium angulatum"), papură ("Typha laxmannii"), floarea călugărului ("Vaccaria hispanica"), "Waldsteinia geoides" (o specie
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]