4,194 matches
-
promisiunii unei zâne copilului care plânge, pentru a înceta din plâns și a se naște nu l-a întâlnit în nici una din colecțiile străine de basme. Toate aceste patru variante se desfășoară pe aceeși schemă: copilului i se promite o zână pentru a-l determina să se nască. O dată mare, el pleacă în căutarea ei, și după ce trece printr-o serie de inițieri/probe inițiatice o găsește și se căsătorește cu ea. Toate basmele sfârșesc în acest punct, fără a avea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
după ce Făt-Frumos petrece câtva timp în acel loc paradisiac, îl cuprinde dorul de părinți și se întoarce - L. Șăineanu le găsește echivalente în alte culturi (pp. 247-252): Un prim și cunoscut exemplu este acela al lui Ulysse scăpat de vraja zânei Kallypso. O legendă boemă narează despre un cioban care, rătăcindu-se, e condus de către un pitic într-un palat strălucitor. La întoarcere află că zăbovise acolo o sută de ani. O altă poveste din Tirolul italian cu care basmul muntean
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Le Chateau de cristal, eroina Yvon petrece câtva timp la sora ei în palatul de cleștar; întorcându-se, nu mai găsește nimic din ce a fost. Basmul italian L'Isola della felicitá se apropie mult de basmul muntenesc. Părăsit de zâna Fortuna, bărbatul pornește să o caute în Insula Fericirii unde nu se moare niciodată. Zâna insistă să rămână, dar el, cuprins de dorul de mama lui, pleacă să o mai vadă o dată, fără să știe că trecuseră două sute de ani
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cleștar; întorcându-se, nu mai găsește nimic din ce a fost. Basmul italian L'Isola della felicitá se apropie mult de basmul muntenesc. Părăsit de zâna Fortuna, bărbatul pornește să o caute în Insula Fericirii unde nu se moare niciodată. Zâna insistă să rămână, dar el, cuprins de dorul de mama lui, pleacă să o mai vadă o dată, fără să știe că trecuseră două sute de ani. Pe drum întâlnește o femeie slabă, moartea, care tocise un car de pantofi, căutându-l
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
dorul de mama lui, pleacă să o mai vadă o dată, fără să știe că trecuseră două sute de ani. Pe drum întâlnește o femeie slabă, moartea, care tocise un car de pantofi, căutându-l. Aceasta simulează căderea, dar eroul, avertizat de zână, nu o atinge și astfel scapă și se întoarce în Insula Fericirii. În ficțiunile celtice insula nemuririi este Avalonul unde zânele îi duc și îi rețin pe eroi. Într-o "lai" intitulată Guingamor, Marie de France istorisește despre petrecerea unui
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
o femeie slabă, moartea, care tocise un car de pantofi, căutându-l. Aceasta simulează căderea, dar eroul, avertizat de zână, nu o atinge și astfel scapă și se întoarce în Insula Fericirii. În ficțiunile celtice insula nemuririi este Avalonul unde zânele îi duc și îi rețin pe eroi. Într-o "lai" intitulată Guingamor, Marie de France istorisește despre petrecerea unui cavaler în țara zânelor; aici trei sute de ani îi par trei zile. În basmul muntenesc, Glasul morții, un bogat, după îndelungi
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și astfel scapă și se întoarce în Insula Fericirii. În ficțiunile celtice insula nemuririi este Avalonul unde zânele îi duc și îi rețin pe eroi. Într-o "lai" intitulată Guingamor, Marie de France istorisește despre petrecerea unui cavaler în țara zânelor; aici trei sute de ani îi par trei zile. În basmul muntenesc, Glasul morții, un bogat, după îndelungi căutări, găsește țara în care nu se moare, însă e avertizat că cineva îi cheamă și cine se duce nu se mai întoarce
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Eliade, Memorii (1907-1960), Editura Humanitas, București, 1997, p. 357 (nota nr. 2). 10 Matei Călinescu, op. cit., p. 64, nota 26; Pentru lexemul Sânziene, deși are în vedere demonstrațiile filologice care stabilesc etimonul sanctus dies Johannis, stabilește etimologia în legătură cu lat. Diana (>zâna), zeiță a fertilității, deoarece sensul cuvântului românesc este necreștin, iar Sânzienele sunt zâne al căror rol este strâns legat de mitologia erosului (p. 107); despre acest nume, ca "ipostază degradată, camuflată în profan a numelui mitic românesc Ileana", Lăcrămioara Berechet
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Matei Călinescu, op. cit., p. 64, nota 26; Pentru lexemul Sânziene, deși are în vedere demonstrațiile filologice care stabilesc etimonul sanctus dies Johannis, stabilește etimologia în legătură cu lat. Diana (>zâna), zeiță a fertilității, deoarece sensul cuvântului românesc este necreștin, iar Sânzienele sunt zâne al căror rol este strâns legat de mitologia erosului (p. 107); despre acest nume, ca "ipostază degradată, camuflată în profan a numelui mitic românesc Ileana", Lăcrămioara Berechet, op. cit., p.138; Sabina Fânaru, op. cit., p. 237, pune în relație numele personajului
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Lateinisches Element, Heidelberg, Carl Winter's Universitätsbuchhandlung, 1905, p. 145: "hlg. Johannes" (häufig als Familienname), neben Sînziéne, "hlg. Johannes" (24. Juni), letzteres auch als Pflanzenname: sînziéne, sînzuiéne "Johanniskraut", villeicht auch im Namen der Märchengestalt: (Ileana) Sînziána, Cosînziána". Despre etimologia cuvântului zână, p. 181: "zină (zînă) sf [ar. dzînă, mgl. zonă] "Fee (Märchengestalt)" < Diana, -am." 14 Al. Rosetti, Istoria limbii române de la origini până în secolul al XVII-lea, Editura pentru Literatură, [s.l.], 1968, p. 138. 15 Ibidem, p. 395. 16 Ibidem, p.
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Winter's Universitätsbuchhandlung, 1905, p. 145: "hlg. Johannes" (häufig als Familienname), neben Sînziéne, "hlg. Johannes" (24. Juni), letzteres auch als Pflanzenname: sînziéne, sînzuiéne "Johanniskraut", villeicht auch im Namen der Märchengestalt: (Ileana) Sînziána, Cosînziána". Despre etimologia cuvântului zână, p. 181: "zină (zînă) sf [ar. dzînă, mgl. zonă] "Fee (Märchengestalt)" < Diana, -am." 14 Al. Rosetti, Istoria limbii române de la origini până în secolul al XVII-lea, Editura pentru Literatură, [s.l.], 1968, p. 138. 15 Ibidem, p. 395. 16 Ibidem, p. 367. 17 Acad. Al.
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
p. 192. 174 Ștefan Borbely, op. cit., p. 140. 175 Doina Ruști, "Frumoasa din Lapte", în Basme și povești mistice românești, Editura Paralela 45, Pitești, 2007, pp. 77-79. 176 Ibidem, p. 75. Este de remarcat că Frumoasa din Lapte, Margiolina și zâna Rujalina fac trimitere la două dintre cele trei zâne, numite Rusalii: Sarvatina, Mărgălina (Magdalena) și Rujalina. (T. Pamfile, op. cit., p. 19.) 177 Lăcrămioara Berechet, op. cit., pp. 197-199. 178 Ștefan Borbély, op. cit., pp. 142, 158. 179 Mircea Eliade, op. cit., pp. 321-322
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Doina Ruști, "Frumoasa din Lapte", în Basme și povești mistice românești, Editura Paralela 45, Pitești, 2007, pp. 77-79. 176 Ibidem, p. 75. Este de remarcat că Frumoasa din Lapte, Margiolina și zâna Rujalina fac trimitere la două dintre cele trei zâne, numite Rusalii: Sarvatina, Mărgălina (Magdalena) și Rujalina. (T. Pamfile, op. cit., p. 19.) 177 Lăcrămioara Berechet, op. cit., pp. 197-199. 178 Ștefan Borbély, op. cit., pp. 142, 158. 179 Mircea Eliade, op. cit., pp. 321-322. 180 Ștefan Borbély, op. cit., pp. 152, 154. 181 A
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
782 Gheorghe Glodeanu, op. cit., p. 185. 783 Constantin Noica, "O interpretare a basmului "Tinerețe fără bătrânețe și viață fără moarte", în Steaua, nr. 4/1976, p. 26. 784 În Aspecte ale mitului, Editura Univers, București, 1978. 785 Lazăr Șăineanu, "Tipul zânelor promise", în Basmele române..., Editura Minerva, București, 1978, p. 247. 786 Corneliu Bărbulescu, "Studiu introductiv", în Petre Ispirescu, Opere, I, ediție îngrijită și variante de Aristița Avramescu, Editura pentru Literatură, București, 1969, apud Mircea Muthu, Maria Muthu, Făt-Frumos și "vremea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
se încheie cu enunțul: "Ciocoii noi de pe vremea lui Filimon au devenit astăzi ciocoi recenți. Și poate că mănâncă Kitty cat". Și alte exemple care ar merita studii aprofundate: "Spune-mi ce rasă ești, ca să-ți spun cine ești"; "Sometra, zână neagră cu coasa pe umăr"; "Oale și ulcele, cu suflete-n ele" (titlul unui articol al cărui subiect îl reprezintă riturile de trecere); "Sfânta Sfintelor"; "Summit-ul amânării la Paștele Cailor"; Așteptarea lui Mesia" (un articol despre Postul Crăciunului); "Uite
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
este proslăvit. El se înfățișează ca o ultimă rămășită de speranță, ca un ultim suflu de viață pentru soldatul muribund. O altă consolare a ostașului, un alt tip de flirt permis în timpul Primului Război Mondial este cel întreținut cu "nașa" sa, cu "zâna sa bună", care, de acasă, se gândește fără încetare la el. Aceste "nașe" din timpul războiului sunt considerate "o instituție încântătoare" chiar și de Maurice Barrès, de altminteri extrem de conservator. Fete tinere, doamne respectabile, bunici sunt recrutate cu ocazia operelor
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
doamne respectabile, bunici sunt recrutate cu ocazia operelor de binefacere sau prin intermediul unor anunțuri și însărcinate cu menținerea moralului trupelor. Este vorba mai cu seamă de acela al soldaților singuri celibatari, orfani sau născuți în regiuni aflate sub ocupație. Aceste "zâne bune" le oferă combatanților sprijin moral și material, trimițându-le scrisori, pachete, mesaje de îmbărbătare. "În numele binefacerilor cu tentă patriotică, observă Françoise Thèbaud, specialistă în istoria perioadei, tinerelor fete de familie bună le este îngăduit să corespondeze cu bărbați necunoscuți
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
sărutările din fiecare scrisoare și de toate cele datorate pentru diferitele grațieri, solicitate ori acordate.80" Este evident că Roland Deflesselle n-o cunoaște pe "scumpa sa Jeanne", de vreme ce speră s-o întâlnească la Paris. Cine este de fapt această "zână bună"? O doamnă în vârstă cu părul grizonat, o mamă de familie, sau o fată tânără și drăguță, o potențială logodnică? "Despre cine ești, mult prea puține știu", scrie un alt fin ocrotitoarei sale, în poemul La Marraine des poilus
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
bună"? O doamnă în vârstă cu părul grizonat, o mamă de familie, sau o fată tânără și drăguță, o potențială logodnică? "Despre cine ești, mult prea puține știu", scrie un alt fin ocrotitoarei sale, în poemul La Marraine des poilus (Zâna bună a ostașilor) al lui A. Leclerc: Îți știu doar numele: halal de-așa știință; Habar n-am de ești blondă ori roșcată Ori brună, și de ți-e ochiul dulce și plin de-ngăduință. Poate că ești bunică și
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în sânul familiei sale. Ele vor să aibă la dispoziție toată noaptea pentru a-și trăi povestea. Cele două surori capătă cu atât mai multă îndrăzneală cu cât se știu încurajate, în escapadele lor, de o figură proteguitoare, de o zână bună: propria lor mamă. Desigur, aceasta din urmă nu dispune de o baghetă fermecată pentru a putea să le împodobească asemenea unor regine sau să le arate chipul lui Făt-Frumos. Însă le dă binecuvântarea sa pentru a-și încerca norocul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se mai asociază cu lipsurile și cu austeritatea, ci, dimpotrivă, cu confortul de tip burghez. Pe măsură ce aparatele casnice se popularizează, tinerele în floarea vârstei sunt tot mai mult îndemnate să-și afle împlinirea în rolul de soție, de mamă, de "zână a căminului". Mașina de spălat, mașina de gătit cu gaz, prăjitorul de pâine, mixerul, râșnița de cafea, atât de ridicate în slăvi în publicitate, sunt visul oricărui cămin. În rândul claselor de mijloc, ele repoleiesc și chiar asigură apoteoza modelului
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cinematografelor. În fiecare an, sute de milioane de spectatori se înghesuie în sălile întunecate pentru a admira aceste bombe pe care le exportă America și care, într-un mod chiar mai percutant decât psihanaliza, dinamitează o sumedenie de convenții. Pentru zânele căminului, care se vor sătura curând să facă "albul mai alb" și vor resimți alienarea, această "mistică feminină" denunțată de feminista americană Betty Friedan, starurile înfățișează un model feminin alternativ, cel al seducătoarei. Bărbaților încă uimiți le oferă o întruchipare
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să-l păstreze. Astfel, precizează acestea, care mai de care, trebuie să știi să te faci frumoasă, să porți rochia lui preferată, să te arăți veselă, binedispusă, să aduci discuția la subiectul lui preferat, într-un cuvânt, să rămâi cochetă. "Zâna căminului" nu trebuie să transforme și să înfrumusețeze doar decorul acestuia, ci și să se metamorfozeze ea însăși, la ora la care soțul se întoarce de la slujbă, într-o ființă de vis. Acum femeia nu mai trebuie să fie madonă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pe la 16 ani; a plecat după Marin, fără a avea încuviințarea părinților; totuși treburile au mers bine, și-au făcut un cuib de casă și, din iubirea lor, au rezultat trei copii, dintre care fetița mi s-a părut o zână în miniatură. Dar, cum viața pune în fața tuturor multe și felurite obstacole, Marin nu le-a putut ține piept și a cedat; atunci au început neînțelegerile: toate neîmplinirile lui Marin, toate supărările și frustrările sale s-au întors asupra familiei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
încât ar fi rămas lângă el, duioasă și statornică, o veșnicie. să-l mângâie, să-l alinte și să l apere de orice rău, pas cu pas. O viață împreună În ce privește ea , pentru el, era cerul și pământul vieții lui. Zâna Zânelor, cum nu o întâlnise pe o alta, și nu ar fi fost o alta ca ea - o mare podoabă a inimii lui. Două suflete, o viață împreună. În timp ce noi treceam din fericire în fericire, deși timpul devenise ploios, iar
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]