36,758 matches
-
procesului de formare a amestecului.Cele mai utilizate dispozitive în acest scop sunt cele destinate să asigure compensarea debitului de combustibil, frânarea pneumatică, modificarea secțiunii jiclorului, modificarea simultană a debitului de aer și combustibil, îmbogățirea amestecului la pornire și alți parametri. Pentru mersul în gol și la sarcini reduse, carburatoarele obișnuite sunt prevăzute cu un jiclor dimensionat corespunzător (jiclorul de mers în gol), pentru funcționarea în sarcină cu un jiclor principal și cu un jiclor compensator. Unele carburatoare sunt dotate cu
Carburator () [Corola-website/Science/311535_a_312864]
-
numește vitezogramă; - accelerometru (accelerograf), este aparatul care înregistrează vectorul accelerație, rezultatul înregistrării fiind accelerograma. Numai seismometrele (deplasometru) funcționează permanent, pe seismogramă fiind înregistrat simultan și timpul, înregistrările acestora servind la determinarea coordonatelor spațio-temporale ale focarului, energiei sale precum și a altor parametri. În general, vitezometrele și accelerometrele nu funcționează permanent, ele fiind legate pentru a intra automat în funcțiune numai atunci când se produc cutremure care determină o viteză sau o accelerație a solului. Din acest motiv ele nu înregistrează toate fazele cutremurului
Seismograf () [Corola-website/Science/311025_a_312354]
-
cu exteriorul: Despre două sisteme în echilibru aflate in contact diatermic unul cu celălalt se spune că sunt în "echilibru termic". O formulare a principiului „zero” este: Starea de echilibru ("starea") a unui sistem poate fi caracterizată numai incomplet de parametrii săi geometrici. În continuare, se presupune (după Carathéodory) că (A) pe lângă parametrii săi geometrici ( "x, x ... x" ) descrierea completă a stării de echilibru a sistemului mai necesită un singur parametru "x" :de exemplu, pentru un gaz într-un recipient, presiunea
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
cu celălalt se spune că sunt în "echilibru termic". O formulare a principiului „zero” este: Starea de echilibru ("starea") a unui sistem poate fi caracterizată numai incomplet de parametrii săi geometrici. În continuare, se presupune (după Carathéodory) că (A) pe lângă parametrii săi geometrici ( "x, x ... x" ) descrierea completă a stării de echilibru a sistemului mai necesită un singur parametru "x" :de exemplu, pentru un gaz într-un recipient, presiunea sau (vezi mai jos) "temperatura empirică"; sistemele fizice omogene satisfac această ipoteză
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
starea") a unui sistem poate fi caracterizată numai incomplet de parametrii săi geometrici. În continuare, se presupune (după Carathéodory) că (A) pe lângă parametrii săi geometrici ( "x, x ... x" ) descrierea completă a stării de echilibru a sistemului mai necesită un singur parametru "x" :de exemplu, pentru un gaz într-un recipient, presiunea sau (vezi mai jos) "temperatura empirică"; sistemele fizice omogene satisfac această ipoteză (dar deasemenea și sisteme compuse aflate în echilibru termic, vezi figura alăturată). Efectuând lucru mecanic asupra unui sistem
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
fizice omogene satisfac această ipoteză (dar deasemenea și sisteme compuse aflate în echilibru termic, vezi figura alăturată). Efectuând lucru mecanic asupra unui sistem izolat adiabatic se pot atinge, pornind de la o stare inițială σ, diferite stări finale σ cu aceiași parametri geometrici, diferind numai prin valoarea parametrului negeometric (de exemplu, mișcând un piston cu diferite viteze). Urmând pe Carathéodory, se presupune (B) că, pentru parametri geometrici fixați ai stării finale σ, mulțimea valorilor parametrilor negeometrici care pot fi realizați plecând din
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
deasemenea și sisteme compuse aflate în echilibru termic, vezi figura alăturată). Efectuând lucru mecanic asupra unui sistem izolat adiabatic se pot atinge, pornind de la o stare inițială σ, diferite stări finale σ cu aceiași parametri geometrici, diferind numai prin valoarea parametrului negeometric (de exemplu, mișcând un piston cu diferite viteze). Urmând pe Carathéodory, se presupune (B) că, pentru parametri geometrici fixați ai stării finale σ, mulțimea valorilor parametrilor negeometrici care pot fi realizați plecând din σ este "conexă" și umple deci
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
adiabatic se pot atinge, pornind de la o stare inițială σ, diferite stări finale σ cu aceiași parametri geometrici, diferind numai prin valoarea parametrului negeometric (de exemplu, mișcând un piston cu diferite viteze). Urmând pe Carathéodory, se presupune (B) că, pentru parametri geometrici fixați ai stării finale σ, mulțimea valorilor parametrilor negeometrici care pot fi realizați plecând din σ este "conexă" și umple deci un interval (finit sau infinit) al axei reale. Se pot lăsa chiar parametrii geometrici ai stării inițiale σ
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
σ, diferite stări finale σ cu aceiași parametri geometrici, diferind numai prin valoarea parametrului negeometric (de exemplu, mișcând un piston cu diferite viteze). Urmând pe Carathéodory, se presupune (B) că, pentru parametri geometrici fixați ai stării finale σ, mulțimea valorilor parametrilor negeometrici care pot fi realizați plecând din σ este "conexă" și umple deci un interval (finit sau infinit) al axei reale. Se pot lăsa chiar parametrii geometrici ai stării inițiale σ neschimbați și agita fluidul (gazul) cu ajutorul unei elici, rotită
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
se presupune (B) că, pentru parametri geometrici fixați ai stării finale σ, mulțimea valorilor parametrilor negeometrici care pot fi realizați plecând din σ este "conexă" și umple deci un interval (finit sau infinit) al axei reale. Se pot lăsa chiar parametrii geometrici ai stării inițiale σ neschimbați și agita fluidul (gazul) cu ajutorul unei elici, rotită de o greutate care cade în câmpul gravitațional (ca în aparatul lui J.P.Joule pentru determinarea echivalentului mecanic al caloriei). Constatarea pe care se bazează primul
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
principiului al doilea al termodinamicii. Dacă cele două stări pot fi unite printr-o succesiune de stări de echilibru, adică deformarea sistemului are loc cu viteză infinitezimală (cvasistatic) lucrul mecanic este dat de: formula 1 unde "x (i = 1 ... n)" sunt parametrii geometrici ai sistemului, iar "X( x, x, ..., x )" sunt forțele care trebuiesc aplicate pentru a menține sistemul în echilibru în configurația descrisă de "x, ..., x". În continuare, funcțiile "X" sunt presupuse suficient de netede pentru a justifica toate operațiile. Dacă
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
configurația descrisă de "x, ..., x". În continuare, funcțiile "X" sunt presupuse suficient de netede pentru a justifica toate operațiile. Dacă ignorăm frecarea internă un proces cvasistatic este și reversibil, ceea ce vom și presupune. Deasemenea, vom presupune (pentru simplitate) că, la parametrii geometrici fixați, corespondența între "U" și "x" este univocă, astfel încât "∂U/∂x" ≠ 0 Se numește (după Carathéodory) un sistem ""simplu"" dacă îndeplinește presupunerile (A) și (B) de mai sus și dacă (C) pornind de la orice stare a sistemului cu parametri
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
parametrii geometrici fixați, corespondența între "U" și "x" este univocă, astfel încât "∂U/∂x" ≠ 0 Se numește (după Carathéodory) un sistem ""simplu"" dacă îndeplinește presupunerile (A) și (B) de mai sus și dacă (C) pornind de la orice stare a sistemului cu parametri geometrici (x, x, ..., x), există un proces adiabatic cvasistatic prin care se poate atinge orice altă configurație geometrică posibilă a sistemului (evident modificând corespunzător parametrul negeometric). Noțiunea de "sistem simplu" poate ascunde surprize: de exemplu, un sistem format din două
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
și (B) de mai sus și dacă (C) pornind de la orice stare a sistemului cu parametri geometrici (x, x, ..., x), există un proces adiabatic cvasistatic prin care se poate atinge orice altă configurație geometrică posibilă a sistemului (evident modificând corespunzător parametrul negeometric). Noțiunea de "sistem simplu" poate ascunde surprize: de exemplu, un sistem format din două încăperi cu volum variabil umplute cu gaz și izolate unul de celălalt "adiabatic" printr-un perete mobil, "nu" este simplu: deși la echilibru el este
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
sistem simplu" poate ascunde surprize: de exemplu, un sistem format din două încăperi cu volum variabil umplute cu gaz și izolate unul de celălalt "adiabatic" printr-un perete mobil, "nu" este simplu: deși la echilibru el este descris de doi parametri geometrici (cele două volume) și de unul negeometric (presiunea comună), nu se poate realiza prin procese adiabatice cvasistatice orice pereche de valori (V ,V) a celor două volume păstrându-le în echilibru. Există mai multe formulări ale principiului al doilea
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
o stare inițiala σ la una finală de echilibru σ: diferența între energiile interne corespunzătoare nu mai e dată de lucrul mecanic efectuat. Se numește: formula 2 "cantitatea de căldură" transmisă sistemului în acest proces. Considerând procese cvasistatice și stări cu parametri infinitezimal apropiați se poate scrie: formula 3 Folosind: formula 4 se poate exprima DQ în funcție de parametrii de stare geometrici ("x ... x") și de cel negeometric ("x"): formula 5 Expresia (A) este o 1-forma diferențială sau - în limbajul vremii lui Carathéodory - o formă Pfaff
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
corespunzătoare nu mai e dată de lucrul mecanic efectuat. Se numește: formula 2 "cantitatea de căldură" transmisă sistemului în acest proces. Considerând procese cvasistatice și stări cu parametri infinitezimal apropiați se poate scrie: formula 3 Folosind: formula 4 se poate exprima DQ în funcție de parametrii de stare geometrici ("x ... x") și de cel negeometric ("x"): formula 5 Expresia (A) este o 1-forma diferențială sau - în limbajul vremii lui Carathéodory - o formă Pfaff. O formă Pfaff se zice "integrabilă", dacă există funcții "F(x, x ... x") și
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
F"/∂"x" = (1/"μ")∂"U"/∂"x") : "y = F(x, x ... x), ξ = x ... ξ = x". În felul acesta, formula 11 unde primul termen din sumă este DQ iar "X'(y,ξ ... ) = X(x, x ... )". Se observă că y joacă aici rolul parametrului negeometric. Se poate arăta acum că, pentru sisteme "simple", tranzitivitatea echilibrului termic are drept consecință faptul că funcția "μ(y, y ... y)" posedă ea însăși o constituție mult mai simplă. Cand se află în echilibru termic, parametrii a două sisteme
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
joacă aici rolul parametrului negeometric. Se poate arăta acum că, pentru sisteme "simple", tranzitivitatea echilibrului termic are drept consecință faptul că funcția "μ(y, y ... y)" posedă ea însăși o constituție mult mai simplă. Cand se află în echilibru termic, parametrii a două sisteme simple Σ, Σ îndeplinesc anumite relații: oricărui contact termic - pentru claritate între Σ și Σ - i se poate asocia o funcție "Φ(x, x ... x|u, u ... u)" astfel încât echilibrul termic corespunde ecuației "Φ = 0". După (P0
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
x ... x|v,v ... v)" (contactul Σ - Σ) satisface Φ = 0. Aceasta permite introducerea unui etalon pentru contactele termice: presupunând că există un sistem E astfel încât, pentru două copii ale sale în echilibru termic una cu cealaltă, când "n"-1 parametri au aceleași valori "x", ecuația (corespunzătoare acestui contact) "H(x, x ... x, x|x, x ... x) = 0" pentru "x" are singura soluție "x = x" ("lungimea coloanei de mercur a termometrului"). Se poate aduce acum orice alt sistem Σ în contact
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
acestui contact) "H(x, x ... x, x|x, x ... x) = 0" pentru "x" are singura soluție "x = x" ("lungimea coloanei de mercur a termometrului"). Se poate aduce acum orice alt sistem Σ în contact cu E, în care se fixează parametrii "x ... x". Ecuația corespunzătoare echilibrului termic intre Σ si E poate fi atunci rezolvată unic în raport cu "x": formula 12 Astfel, fiecarei mulțimi de valori ale sistemului Σ îi corespunde un număr, "x", care se numește temperatura (empirică) a lui Σ. Două
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
Două sisteme sunt în echilibru termic dacă au aceeași temperatură. Ecuația (E) se numește ecuația de stare a lui Σ. Considerăm acum un sistem format din două subsisteme simple Σ, Σ în echilibru termic unul cu celălalt și caracterizate de parametrii "(y,ξ,ξ, ... ,ξ), (y,η, ... η)". Suprafețele "y = const" sau "y = const" conțin adiabatele celor doua sisteme. Deoarece sistemele sunt în echilibru termic, există între ele o relație funcțională "Φ(y, ξ ... |y, η ... ) = 0 "ceeace ne permite să
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
deci numai o singură variabilă negeometrică; mai mult, se poate atinge prin procese adiabatice reversibile orice configurație geometrică a sa plecând de la orice stare inițială: într-adevăr, în ecuația:formula 13 după ce exprimăm pe y ca funcție de y și de ceilalți parametri geometrici, pentru orice drum care unește parametrii geometrici inițiali cu cei finali, obținem o ecuație diferențială pentru y, care se poate (în general) rezolva. Deci sistemul compus poate fi considerat el însuși drept sistem simplu; deci cantitatea de căldură DQ
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
mult, se poate atinge prin procese adiabatice reversibile orice configurație geometrică a sa plecând de la orice stare inițială: într-adevăr, în ecuația:formula 13 după ce exprimăm pe y ca funcție de y și de ceilalți parametri geometrici, pentru orice drum care unește parametrii geometrici inițiali cu cei finali, obținem o ecuație diferențială pentru y, care se poate (în general) rezolva. Deci sistemul compus poate fi considerat el însuși drept sistem simplu; deci cantitatea de căldură DQ transmisă lui admite un factor integrant, notat
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
Σ. Ecuațiile pot fi integrate și se obține: formula 18 unde: formula 19 "T(θ)" este numită temperatura absolută iar "C" este o constantă, pe care o alegem pozitivă. Grație universalității, T(θ) poate fi determinat din studiul unui sistem cu doi parametri; în aproximația gazului perfect, aceasta este arătată în articolul Entropia termodinamică (exemple simple). Cu restricțiile obținute asupra factorului integrant μ, putem scrie formula 20 Definim entropia (sistemului Σ) prin: formula 21 așa încât: formula 22 Pentru sistemul total, urmează că: formula 23 Arătăm acum că
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]