37,224 matches
-
și apoi să le schimb cu altele mai bune", (Pléiade, II, 1206). 320 Confesiuni, Pléiade, I, 580, *trad. rom, p. 123. 321 *Trad. rom., III, p.124. 322 "Beniamiții sau Levitul din Efraim este un fel de mic poem în proză, de vreo șapte-opt pagini care n-are alt merit decât că a fost făcut pentru a mă distrage când am plecat din Paris și care nu este demn să apară în ochii eroului care binevoiește să vorbească despre asta", (18
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Occidentul și cultivare a tradițiilor familiale și comunitare este recuperabilă amprenta moldovenească a grupării junimiste. Simbolic, atunci când Maiorescu însuși rememorează, la 1890, întro pagină din Critice, fizionomia peisajului junimist, tonul se încarcă de o ironie nostalgică care îl apropie de proza lui Russo. Trecutul este populat de umbrele grave sau jucăușe pe care le convoacă, aducândule către lumină, textul fondatorului însuși. „Un vis al inteligenței libere“ - în puține ocazii formulările lui Maiorescu au fost mai inspirate. Întoarcerea în timp expune complexitatea
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
în cultura română. Și poate că Maiorescu ar fi anticipat el însuși cu dificultate poziția canonică pe care o va deține în imaginarul intelectual românesc campania sa de la 1868. Laconic și încărcat de acea vibrație ideatică ce îi definea stilul prozei de idei, articolul din 1868 nu doar introduce o paradigmă de lectură, ci oferă vocabularului cultural o sintagmă ce devine un veritabil loc comun. Invocat fără a fi (re)citit cu adevărat, evocat fie cu ostilitate, fie cu admirația pioasă
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
a întâlnirilor de la cafeneaua „Corona”. Prin extinderea acestui nucleu, a fost creat la 16 martie 1954 cenaclul literar de la Misiunea catolică română din Paris, cunoscut mai târziu sub numele „Cenaclul de la Neuilly”. Ulterior, s-a iscat o discuție aprinsă în jurul prozei lui Mircea Eliade, considerată de unii preoți ca fiind pornografică, iar activitatea cenaclului a fost continuată în locuința lui Leonid Mămăligă, unde veneau, în anii ’70, și scriitori din România, printre care Nicolae Breban, Marin Sorescu, Bănulescu, Marin Preda, conform
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
au scriitorii din țară: libertatea de a scrie și de a publica. Și încep acum să aibă și un public, înfiripat dintr-un număr tot mai mare de refugiați [...]. Revista aceasta este scrisă pentru românii de peste granițe”. în afară de critică literară, proză și/sau poezie, în revistă era realizată și o „cronică măruntă” în care erau prezentate apariții editoriale din Franța. De asemenea, evenimente politice majore cum ar fi procesul cardinalului Joszef Mindszenty, primatul Bisericii Catolice din Ungaria, au fost dezbătute pe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mulți dintre angajați nu știau să scrie, dar cereau insistent avantaje materiale. O parte dintre ei umblau, vorba germanului, după „Wein und Weib”, după vin și femei (pp. 71, 145, 198, 201-203, 230, 234, 252), iar unii, mai excentrici, scriau proză (p. 232) sau îl citeau pe Baudelaire (p. 554). Viața este însă percepută diferit: un angajat ajuns beat într-un parc „se urcă pe scenă la orchestră, dând la o parte jassbandistul, continuând el să bată jas-ul în uniformă militară
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Cronică Română, a condus cotidianul ieșean Realitatea și a devenit directorul Teatrului Luceafărul din Iași. Actualmente este editorialist la Monitorul de Suceava și Flacăra Iașului. Dramaturg, prozator, publicist, eseist, Mircea Radu Iacoban a publicat un mare număr de volume de proza și de teatru: Estudiantina, Departe, O mască în plus, Oastea oștilor, Noaptea, Și alte piese, Sâmbătă la Veritas. După 1990, a dat o minuțioasa și dramatică radiografie a realităților din Basarabia, surprinzând esențialul locurilor vizitate de-a lungul anilor, o
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Studii și cărți Actul de Acuzare, rechizitoriile și replica acuzării În procesul primului lot de criminali de război, București, 1945 Antonescu, M., Pentru Basarabia XE "Basarabia" și Bucovina XE "Bucovina" , Îndrumări date administrației desrobitoare, București 1941, p. 60 Alecsandri, V., Proza, amintiri, Povești romantice, Craiova 1930 --- Discurs ținut În ședința senatului de la 10 Octomb. 1879, cu ocasiunea revisuirei art. 7 al Constituțiunei, șBucureștiț 1879 Axworthy M., Scafeș C. & Crăciunoiu, C., Third Axis Fourth Ally: Romanian Armed Forces in the European War
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
pogrom Împotriva evreilor din Iași, despre care ziarul Universul a scris: „De când există Iașiul nu s-au văzut scene atât de oribile” (Pinkas Hakehilot, Rumania, vol. 1, p. 158). Carp XE "Carp, M." , Cartea Neagră II, pp. 10-11. V. Alecsandri, Proză: Amintiri. Povestiri romantice, ediție comentată de Alexandru Marcu, Scrisul Românesc, Craiova, 1930, p. 104. În octombrie 1879, Alecsandri XE "Alecsandri, Vasile" a ținut un discurs În Senat Împotriva acordării de drepturi cetățenești evreilor - Poporul român este „un popor blând, generos
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
care nici în fața morții nu a renunțat la dreptul său de a dialoga și de a căuta adevărul prin dialog. În una din cele zece cărți ale sale "Despre viețile și doctrinele filosofilor", apreciind faptul că Platon a creat în proza greacă dialogul literar ca gen de sine stătător și că nimeni nu l-a egalat ca elevație a gândirii și ca măiestrie a expresiei, Diogene Laertiu sublinia ideea că el, Platon, a ridicat pe treapta cea mai înaltă arta de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
vin!... (râde) Aici mi-a fost copilăria... Și textele filosofice, textele care nu au atâtea repetiții. Chiar și "Anna Bolena", e un subiect istoric, textul e nemaipomenit. Are foarte puține repetiții. În "Adriana Lecouvreur", personajul Adriana are un text de proză, mai mult ca în teatru. A.V. În ce țară v-ați simțit mai bine din punctul de vedere al relației cu publicul? Preferați un public mai cald, mai simplu, sau un public mai reținut, cultivat în domeniul operei, foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Frumos de tot. Și se pare potrivit sau nu că am citit cu intonație? Ai fi preferat să citesc "alb"? M. C. Nu, nu. E foarte bine. A. V. Alți poeți sau scriitori au spus că poezia, de fapt și proza, se citesc fără nuanțe, ca să nu impui celui ce ascultă intonația, deci, sensul pe care îl vrei tu. M. C. Nu sunt de acord. A. V. De ce nu ești de acord? M. C. Nu poți să citești total "alb" pentru că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
sau pe "History", sau la un film bun, sau la un talk-show. Dar foarte rar găsesc un talk-show bun... A. V. Prezența Marianei Codruț în studio astăzi a fost o confesiune. Prin ceea ce a spus, prin ceea ce am citit din proza și poezia sa. O confesiune improvizată, bineînțeles, pentru că nu știa întrebările pe care i le voi adresa. Cred că a fost foarte frumos, foarte adevărat, a fost un semn că mai putem întâlni oameni adevărați, îi mai putem asculta, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
să recomand telespectatorilor să caute cărțile lui Emil Brumaru. E o poezie care te încântă, și te întristează, și te distrează. Pe care nu o uiți. E.B. Și ultima carte: "Basmul Prințesei Repede Repede", scrisă împreună cu Veronica Niculescu. Ea scrie proza și eu versurile. Ultima imagine a unei poezii de Emil Brumaru: Tamaretă Aveai gene-atât de lungi Că puteai, când te-aplecai, Cu ele apa s-ajungi Ca să-mi fie la-ndemână, Zână. EMISIUNEA???? Maria Slătinaru-Nistor Talent, dragoste pentru muzică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
spectacolul care se naște din asta este o formă de teatru total pe care, uneori, în teatrul propriu-zis nu-l găsim! Mergem la teatrul-teatru și suntem destul de dezorientați în cazul anumitor spectacole care rămân destul de prozaice. În sensul simbolic al prozei ce nu se ridică la nivelul pe care îl are muzica. A.V. Dacă America s-a potrivit atât de bine ca mediu preocupărilor, felului Dumneavoastră de a fi și de a gândi, cum v-ați simțit în marile capitale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
asupra acestui rău, care pândește personajele din orice colț, precum diavolul în Falsificatorii de bani, de André Gide. Cafeneaua Pas-Parol este un roman halucinant, parabolic, vizionar, fantasmatic, straniu, un roman al disperării și al neliniștirii. Matei Vișniec, Cafeneaua Pas-Parol, colecția „Proză“, Editura Cartea Românească, 2008, 34.95 lei TREI R|SPUNSURI DE LA MATEI VIȘNIEC În România, teatrul era pentru mine o formă de „denunțare“ a prostiei Bogdan Romaniuc Cafeneaua Pas-Parol a apărut în cea de-a doua ediție la Cartea Românească
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
va decide cine sunt câștigătorii acestei ediții este format din: criticul și istoricul literar Ștefan Borbély, criticul și eseistul Paul Cernat, scriitorul Caius Dobrescu, criticul și teoreticianul literar Mircea Martin și criticii literari Carmen Mușat și Virgil Podoabă. » La categoria „Proză/Memorialistică“ sunt nominlizați: Mircea Cărtărescu, pentru volumul Orbitor. Aripa dreaptă (Editura Humanitas), Mihai Dragolea - Funcționar la singurătăți sau contabilul de imagini (Editura Paralela 45), Ioan Lăcustă - Luminare (Editura Polirom), Bogdan Popescu - Cine adoarme ultimul (Editura Polirom) și Horia Ursu - Asediul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
cele autohtone. Titlul și intertitlurile aparțin redacției. În acest moment, piața franceză este cea mai deschisă pentru autorii români (Mihail Sebastian, Mircea Cărtărescu, Gheorghe Crăciun, Dan Lungu, Cecilia Ștefănescu, Lucian Dan Teodorovici, Florin Lăzărescu, Corin Braga). Apar și antologii de proză (editate de L’Inventaire pentru festivalurile „Belles Etrangères“ ori „L’Insolite Roumanie“, din mai/iunie, 2008). Mulți poeți sunt prezenți în antologiile publicate de Dumitru Țepeneag, Ion Pop, Pierre Drogi, Magda Cârneci. Existau deja romanele lui Augustin Buzura, iar mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
mult citat era, de fapt, un portret al Gabrielei: persona poemului protejează foile scrise peste noapte de țelina pe care trebuie să o ducă în aceeași geantă. În acei ani, Gabriela a scris Drumul egal al fiecărei zile și alte proze ale experienței sale, neabdicând de la cele ce trebuie făcute și privind, stoic, lucrurile în față. Sfiala și grația ei tânără nu lăsau să se întrevadă, în prezența ei imediată, o constantă a spiritului care în scris a fost determinantă de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
vieții și presei, cele se întâmplau în țară - dar abia citind un comentariu al Gabrielei, sau vorbind cu ea, aveam sentimentul că întrevăd un sens, în decupajul echilibrat pe care judecata ei îl făcea în peisajul amorf. Fie că e proză, jurnalism, ori eseu, există o justețe în cele ce scrie ea. Nu vreau să spun că Gabriela ar fi infailibilă, însă sunt garantate la ea franchețea privirii și o pasiune (adânc înrădăcinată, nedemonstrativă) de a ajunge la esența lucrurilor, la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
a prozatorului de anvergură, dar, poate, și a jurnalistului de excepție. O lungă prietenie îți dă iluzia de a cunoaște bine un om, cu toate armonicele sale. Și se întâmplă uneori ca zona (vagă) de inspirație a unor pagini de proză pe care le-a scris Gabriela să-mi fie familiară. Însă chiar și atunci este interesant să descopăr surpriza, misterul, inexplicabilul adevăratei arte. Așa cum de multe ori jurnalistica Gabrielei pare a reprezenta glasul raisonneur-ului, proza ei rămâne pentru mine un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
inspirație a unor pagini de proză pe care le-a scris Gabriela să-mi fie familiară. Însă chiar și atunci este interesant să descopăr surpriza, misterul, inexplicabilul adevăratei arte. Așa cum de multe ori jurnalistica Gabrielei pare a reprezenta glasul raisonneur-ului, proza ei rămâne pentru mine un teren inepuizabil de a descoperi admirabila ei capacitate de a transcrie realități complicate, paradoxale, cu multiple straturi de adâncime, uneori aproape într-o tehnică de hologramă. Cititoare pasionată, Gabriela nu a fost niciodată sedusă de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
cu multiple straturi de adâncime, uneori aproape într-o tehnică de hologramă. Cititoare pasionată, Gabriela nu a fost niciodată sedusă de cântecele de sirenă ale modelor literare, de tehnica încântată de sine a narațiunii post-moderne etc. - deși seducțiile tehnice în proză (și celelalte) au fost mari de câteva decenii încoace. Ea încearcă doar să își servească substanța prozei atât cât este omenește posibil, printr-un nespus jurământ de credință, fără priviri cochete în oglindă, fără preocupare despre ce ar fi comercial
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
fost niciodată sedusă de cântecele de sirenă ale modelor literare, de tehnica încântată de sine a narațiunii post-moderne etc. - deși seducțiile tehnice în proză (și celelalte) au fost mari de câteva decenii încoace. Ea încearcă doar să își servească substanța prozei atât cât este omenește posibil, printr-un nespus jurământ de credință, fără priviri cochete în oglindă, fără preocupare despre ce ar fi comercial. Succesul ei vine din faptul că pune întrebările autentice ale timpului și ale omenescului din noi. Gabriela
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
distruge destine de hârtie. Din interiorul lumii pe care a inventat-o, retras cuminte într-un colț, naratorul își marchează poziția printr-un zâmbet larg, suav, evanescent. Răzvan Rădulescu, Viața și faptele lui Ilie Cazane, ediția a doua, colecția „Ego. Proză“, Editura Polirom, 2008 De-atunci și de-acum: Cinema-ul românesc peste Ocean Diana Soare S-a numit „Shining Through A Long Dark Night. Romanian Cinema: Then & Now“ pentru că cinematografia românească începe timid să se dezvăluie lumii după mult timp
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]