36,774 matches
-
Numele Transilvaniei, derivat din latină medievală de cancelarie, este atestat în anul 1075 sub forma „terra ultra silvam”, în traducere "țara de pește pădure". Ulterior, la începutul secolului al XII-lea, teritoriul apare menționat că "Partes Transsylvana", adică "Părțile de dincolo de pădure". Denumirea maghiară "Erdély" este de asemenea derivată de la substantivul "erdő", care înseamnă "pădure". Prima atestare în limba română datează din 1472
Etimologia numelui Transilvaniei () [Corola-website/Science/324921_a_326250]
-
pentru a se spăla pe mână, el o întâlnește pe actrița aspirantă Michèle Monet (Longet), care venise împreună cu producătorul C.S. Divot (Gavin McLeod). Bakshi îi strânge mâna lui Divot, iar Divot o strânge și el altor invitați, trecând mirosul de pește celorlalți oaspeți și ajungând în cele din urmă din nou la Bakshi, după ce acesta se spălase pe mână. Cina este servită, dar locul lui Bakshi este chiar lângă ușa de la bucătărie, iar scaunul lui lipsește. I se aduce un scaun
Petrecerea (film) () [Corola-website/Science/324949_a_326278]
-
văile fiind subsecvente. Pârâul Sucevița izvorăște din Obcina Mare de la altitudinea de 800 - 900 m și drenează partea de N a teritoriului și N - E, celelalte -Iaslovăț, Gârla Morii, drenând partea centrală. Fauna este reprezentată prin mamifere, păsări, reptile și pești. Bine reprezentate sunt căprioarele (Capreolus capreolus), porcul mistreț (Sus scrofa), vulpea (Caniș vulpes). Mustelidele sunt reprezentate prin nevăstuica (Mustella nivallis), dihorul (Mustella putorius). Rozătoarele au ca reprezentanți: șoarecele de pădure (Apodemus silvaticus) și iepuri (Lepus europeus). Păsările sunt reprezentate printr-
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (53,53%), cu o minoritate de penticostali (43,94%). Pentru 2,04% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Din punct de vedere religios a fost un sat ortodox cu pește 95% din populație, însă în perioada comunistă își face apariția penticostalismul, insă comună rămâne în continuare majoritar ortodoxă. La sfrșitul secolului al XIV-lea, boierul Giurgiu (Giurgea) de la Volovăț a construit o curte boiereasca și o biserică, ale cărei temelii
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
Goku își duce viața de zi cu zi antrenandu-se într-un mod pe care nici cei mai puternici oameni din lume nu l-ar putea înțelege; este capabil de a distruge un copac dintr-o singură lovitură. El prinde pești, dinozauri, tigri și alte animale sălbatice pe care le mănâncă cu poftă; el recunoaște că mâncarea este, alături de luptă, hobby-ul sau preferat. Goku cunoaște o tânără față numită Bulma, căreia, crezând că e un "invadator", îi aruncă mașină. Față
Lista episoadelor din Dragon Ball () [Corola-website/Science/325001_a_326330]
-
Streptopus amplexifolius"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), aerel ("Laser trilobum"), chimionul-țapului ("Laserpitium krapfii"), scara Domnului ("Polemonium caeruleum"), joianul ("Oenanthe aquatica"); precum și mai multe specii de rogozuri. Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: lup ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes crucigera"), căprioară ("Capreolus capreolus"), cerb ("Cervus elaphus"), vidră ("Lutra lutra"), jder de
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
copac ("Martes martes"), viezure ("Meles meles"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), dihor ("Mustela putorius"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), șoarecele de pământ ("Microtus agrestis"), șoarecele gulerat ("Apodemus flavicollis"), chițcan pitic ("Sorex minutus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"); Pești cu specii de: scobar ("Chondrostoma nasus"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis petenyi"), lipan ("Thymallus thymallus"), clean ("Leuciscus cephalus"), porcușor ("Gobio gobio"), beldiță ("Alburnoides bipunctatus") sau mântuș ("Lota lota"). Parcul adăpostește și asigură condiții de viețuire mai multor păsări protejate (enumerate în
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
papură, pipirig, nufăr, stânjenel de baltă). Datorită așezării în Lunca Dunării, fauna este formată în special din animale legate de apă prin modul lor de viață: mamifere (vidră, nurcă), păsări (stârc, rață, gâscă, privighetoare de stuf, cristei, barză, rândunică) și pești (crap, plătică , roșioară, caras, știucă, șalău, somn, biban). O atracție turistică importantă este pădurea de salcie și plopi situată pe malul canalului Măcin și lacul ”Piatra fetei”situat in apropierea drumului național DN 22. De asemenea, plaja și pădurea situată
Smârdan, Tulcea () [Corola-website/Science/324446_a_325775]
-
masivul viticol intrase în proprietatea Mănăstirii Neamț, care înființase aici un schit. Ctitorul acestui loc de închinăciune a fost monahul Sofronie. Schitul avea o moară de apă și un iaz, dispunând și de pădurile din jur, care se întindeau și pește actualul cătun Zvarici. Locul vechiului lăcaș de cult era în cimitirul bisericii sătești, întemeiata, în anul 1850, de Șerban Cantacuzino. Formă bisericii este de cruce, cu altar semicircular, cu cornișe și cu ferestre dreptunghiulare, fără ornamentație și fără turla. Dintre
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
Scobinți, de îți porți ochii în zare, privirea va zăbovi mai întâi pe luciu de cleștar al nesfârșitelor heleșteie pomenite în hrisoavele lui Ștefan cel Mare, de la Gurguieta, Strâmbu, Urechea, Contăș ori Valea Mare, va trece peste Codrii de Arama, pește Dumbrava Roșie și Dealul lui Vodă și îți vei descoperi pletele cu adâncă pioșenie dinaintea cetății dacice de la Cătălina. Vei hălădui prin străvechile păduri de stejar...sus, pe Basaraba, vei struni caii din umbletul lor și îi vei lasă o
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
pământ, tăinuit de copaci bătrâni ce își înfrățesc crengile deasupra, tăind de-a curmezișul făgetul pe la Podu de Lut, vei ies, după o poștă de cale, de partea cealaltă a codrilor, pe valea Șiretului, la șleahul mare al Sucevei. Jos, pește copacii Zagaviei, se ghicește Târgu Răreșoaiei,Hîrlăul, care se înalță astăzi peste vremuri de legendă și ziduri de cetate, ... drumul mare, spre Iași, isi înfrățește calea cu apă Bahluiului, șerpuind când pe un mal, când pe celălat, străbătând satele Bădeni
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
peisagistică (păduri de luncă, făgete, aninișuri și specii ierboase) încadrată în două bioregiuni (continentală și alpină) din estul Transilvaniei, pe cursul superior al Mureșului, între Munții Călimani și Gurghiu. Fauna rezervației este una diversificată, bogată în specii de mamifere, păsări, pești, reptile și amfibieni. În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Defileul Deda - Toplița () [Corola-website/Science/324509_a_325838]
-
de Cetatea Neamțului, până la drumul Neamțului..., până la gură Peperigului, apoi drept în Slatina, apoi obcina către obârșia Largului și a Farcașei..., până la muntele de sub Halăuca și gură Hălucăi, apoi până în vârful Pițigaiei și până la vârful Sihlei, la dealul Rusului și pește obârșia Nemțișorului drept la capul Pleșului și izvorul Muștei”. Același hotar este „întărit” la 3 februarie 1455 de către Alexandru-Voievod, domnul Moldovei. În timpul domniei lui Ștefan cel Mare și Sfânt, prin documentul din 27 iulie 1501, se aprobă călugărilor de la Mănăstirea
Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/324503_a_325832]
-
era și mai gravă, țăranii nesfiindu-se să scoată din pământ sau să sfărâme bolovanii și să taie un stejar cu bour, încercând astfel să modifice vechile hotare ale satului; aceiași țărani vecini își permiteau, în pofida oricăror legi, să vâneze peștele din heleșteul lui Hudici „ziua și noaptea, făr de nici o siială și opreală”, să strice moara și pomii din livada boierului. Potrivit poruncii domnești din 1753, țăranii din Cordăreni trebuiau să suporte certări pe măsura faptelor lor. Totuși, Hudici, călugărit
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
și gloabă”; mai mult, se înțeleg și în privința boierescului, țăranii angajându-se să ajute la facerea unui iaz nou, punând păzitori dintre ei. Vorbe deșarte, pentru că „depărtîndu-se [Hudici] de la moșiile sale, iarăși s-au apucat [țăranii] de meșterșugul lor, prinzînd peștele zioa și noaptea și tăind iarăși iazul...”; acum „au prins pe păzitor noaptea, învăliți la obraze (adică mascați!) și l-au bătut, muindu-l în baltă, (...) vrînd să-l și înece, zicîndu-i să nu să mai afle păzitor de iazuri
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă de interes paleontologic - în speță un deal cu depozite de resturi fosilifere de pești, atribuiți perioadei Oligocenului. Deși existența la Agârcia a unor fosile de pești oligoceni este cunoscută de mai mult timp, săpături regulate aici au fost efectuate doar din 2002 cu sprijinul National Geographic Society. Compoziția sistematică a faunei piscicole marine locale
Locul fosilifer Agârcia () [Corola-website/Science/327411_a_328740]
-
de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă de interes paleontologic - în speță un deal cu depozite de resturi fosilifere de pești, atribuiți perioadei Oligocenului. Deși existența la Agârcia a unor fosile de pești oligoceni este cunoscută de mai mult timp, săpături regulate aici au fost efectuate doar din 2002 cu sprijinul National Geographic Society. Compoziția sistematică a faunei piscicole marine locale diferă de cea ale celorlalte locuri fosilifere contemporane, din zonele Pietricica și
Locul fosilifer Agârcia () [Corola-website/Science/327411_a_328740]
-
zone propice vieții. Astfel numai Profesorul Ion Th. Simionescu (întemeietorul școlii paleontologice românești) a descris 9 genuri și opt specii noi, iar în monografia din 1977 Ciobanu a descris 26 de familii, 44 de genuri și 69 de specii de pești fosili, din care 29 noi. Înafară de pești, în zona Piatra Neamț s-au mai descoperit fosile de crabi și alte crustacee înrudite, fosile de broaște țestoase precum și fosile aviare. Cercetările paleontologice au început în zona orașului Piatra Neamț din 1883, nume
Locul fosilifer Agârcia () [Corola-website/Science/327411_a_328740]
-
Simionescu (întemeietorul școlii paleontologice românești) a descris 9 genuri și opt specii noi, iar în monografia din 1977 Ciobanu a descris 26 de familii, 44 de genuri și 69 de specii de pești fosili, din care 29 noi. Înafară de pești, în zona Piatra Neamț s-au mai descoperit fosile de crabi și alte crustacee înrudite, fosile de broaște țestoase precum și fosile aviare. Cercetările paleontologice au început în zona orașului Piatra Neamț din 1883, nume precum Leon Cosmovici (sec. XIX), Mircea Paucă, biologul
Locul fosilifer Agârcia () [Corola-website/Science/327411_a_328740]
-
paleontologice au început în zona orașului Piatra Neamț din 1883, nume precum Leon Cosmovici (sec. XIX), Mircea Paucă, biologul Mihai Ciobanu (a doua jumătate a sec. XX) fiind strâns legate de descoperirile făcute aici. S-au publicat monografii precum "Păturele cu pești din Munții Pietricica și Cozla - Districtul Neamț. Orașul Peatra" (Leon Cosmovici, 1887), "Fauna fosilă din oligocenul de la Piatra Neamț" (Ciobanu Mihai, 1977) și multiple articole, printre care cele ale Facultății de Geologie din Iași ocupă un loc dominant. Din România ""Acvariul
Locul fosilifer Agârcia () [Corola-website/Science/327411_a_328740]
-
de Geologie din Iași ocupă un loc dominant. Din România ""Acvariul de Piatră"" din zona orașului Piatra Neamț este cel mai mare și mai complex. Zone smiliare se găsesc în Moldova la Gura Humorului (aici s-a găsit de exemplu un pește de 1,8 m de către paleontologul Th. Brustur), în Muntenia lângă Câmpulung (număr de specii mai restrâns, situație însă mai complexă deoarece aici s-ai găsit și fosile de arbori, precum și amprente fosilizate de fulgi și pene ale unor păsări
Locul fosilifer Agârcia () [Corola-website/Science/327411_a_328740]
-
Razim-Sinoe") sunt și cele mai mari cu 863 km²; în cuprinsul lor se găsesc mai multe insule printre care cele mai importante sunt Bisericuța, Grădiștea și Popina, în care se află rezervația cu același nume. Ansamblul are numeroase specii de pești și de păsări care se hrănesc cu pești sau cu mici nevertebrate limicole. Cele patru limane nord-Dobrogene sunt incluse în rezervația naturală de Biosferă a Deltei Dunării (3446 km², dintre care 1145 km² sunt rezervație integrală), care face parte din
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
km²; în cuprinsul lor se găsesc mai multe insule printre care cele mai importante sunt Bisericuța, Grădiștea și Popina, în care se află rezervația cu același nume. Ansamblul are numeroase specii de pești și de păsări care se hrănesc cu pești sau cu mici nevertebrate limicole. Cele patru limane nord-Dobrogene sunt incluse în rezervația naturală de Biosferă a Deltei Dunării (3446 km², dintre care 1145 km² sunt rezervație integrală), care face parte din patrimoniul mondial al UNESCO din 1991, fiind clasificată
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
s-a lărgit peninsula dintre Razim și mare. În perioada comunistă limanele Dobrogene au suferit mari transformări artificiale, nu totdeauna bine chibzuite, de exmplu prin închiderea portițelor și îndiguirea limanelor, ceeace a produs eutrofizarea apelor, dispariția zonelor de reproducere ale peștilor și prăbușirea productivității naturale halieutice. Limanul Razim (415 km², adâncimea maximă 2,8 m) este legat de limanele Golovița și Zmeica, precum și de lacurile Babadag, Tauc și Topraichioi. În perspectiva trecerii de la exploatarea geonomică a resurselor naturale, inițiată de Grigore
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
Sinoe, în partea nordică a actualei peninsule Istria, se găsesc ruinele cetății antice Histria, ridicată acum 2600 de ani de navigatorii și negustorii greci, care s-au așezat în adăpostitul golf Halmyris de odinioară, pentru a schimba cu băștinașii geto-daci pește sărat, ulei de măsline, vinuri, obiecte de podoabă grecești și facle din rășina pinilor ce creșteau atunci în jurul cetății, pe grânele, mierea, ceara de albine, pieile și lemnul oferite de triburile locale. Histria, apărată de o puternică incintă din calcar
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]