36,758 matches
-
esențiale, care îi sunt imprimate de integrarea ei în structura proceselor și activităților specifice. Memoria este activă, selectivă, contextuală, mijlocită, organizată logic și sistemic. În investigarea și evaluarea nivelului de dezvoltare și eficiență al memoriei se iau în considerare următorii parametri: volumul, trăinicia, fidelitatea, completitudinea, promptitudinea. Limbajul verbal este instrumentul specific uman de realizare a comunicării interdividuale și de codificare-vehiculare a proceselor informaționale la nivelul creierului. El reprezintă modul de organizare, integrare și funcționare a limbii la nivel individual sau, altfel
Relația dintre limbaj și memorie () [Corola-website/Science/311331_a_312660]
-
israelian Ehud Barak. Într-un articol din 25 martie pentru Haaretz, Levy scria, “Cazul lor este unul puternic: acela că identificarea intereselor americane cu cele israeliene pot fi explicate în principal prin impactul Lobby-ului în Washington, și prin limitarea parametrilor de dezbatere publică, mai degrabă decât prin virtutea Israelului de a fi o valoare strategic vitală sau având o obligație de acordare de sprijin moral”.
Lobby-ul israelian și politica externă a S.U.A. () [Corola-website/Science/311433_a_312762]
-
vezi ). Într-un articol separat este prezentată construcția entropiei folosind formularea lui Carathéodory a principiului al doilea. În articolul prezent se găsesc câteva exemple simple de calcul al entropiei și de determinare a temperaturii absolute folosind sisteme descrise de doi parametri (fluide). Ne sprijinim pe expunerea din .Numim un gaz perfect dacă Aici θ este o temperatură empirică, masurată cu ajutorul unui etalon arbitrar. Folosim ca variabile independente x = pV (parametru negeometric) și V (singurul parametru geometric) și ne referim la un
Entropie termodinamică () [Corola-website/Science/311496_a_312825]
-
și de determinare a temperaturii absolute folosind sisteme descrise de doi parametri (fluide). Ne sprijinim pe expunerea din .Numim un gaz perfect dacă Aici θ este o temperatură empirică, masurată cu ajutorul unui etalon arbitrar. Folosim ca variabile independente x = pV (parametru negeometric) și V (singurul parametru geometric) și ne referim la un mol de gaz; atunci:<br>formula 1 unde dU/dx = (dU/dθ)/(df/dθ).Un factor integrant este 1/x ; deci suprafețele de entropie constantă (de-a lungul cărora DQ
Entropie termodinamică () [Corola-website/Science/311496_a_312825]
-
absolute folosind sisteme descrise de doi parametri (fluide). Ne sprijinim pe expunerea din .Numim un gaz perfect dacă Aici θ este o temperatură empirică, masurată cu ajutorul unui etalon arbitrar. Folosim ca variabile independente x = pV (parametru negeometric) și V (singurul parametru geometric) și ne referim la un mol de gaz; atunci:<br>formula 1 unde dU/dx = (dU/dθ)/(df/dθ).Un factor integrant este 1/x ; deci suprafețele de entropie constantă (de-a lungul cărora DQ=0) sunt date de y
Entropie termodinamică () [Corola-website/Science/311496_a_312825]
-
legea Stefan-Boltzmann pentru dependența de temperatură a densității de energie (a = 3/C): <br>formula 16 Pentru entropie obținem: <br>formula 17 Un tratament mai detaliat al termodinamicii radiației poate fi găsit în articolul Entropia radiației electromagnetice Starea unui sistem cu doi parametri este descrisă în general de oricare două din mărimile U, S, p, V, T. Mai sus au fost tratate de fapt excepții: gazul perfect și radiația electromagnetică, pentru care U si "T" , respectiv "p" și "T", depind una de cealaltă
Entropie termodinamică () [Corola-website/Science/311496_a_312825]
-
si "T" , respectiv "p" și "T", depind una de cealaltă și deci nu pot fi folosite ca variabile independente. În cazul general, comportarea termodinamică (reversibilă) a sistemului este cunoscută, dacă se cunoaște dependența celorlalte mărimi de cele două alese drept parametri. Alegerile posibile de perechi nu sunt însă echivalente între ele, și nici dependențele funcționale nu pot fi liber prescrise. Un rol preferențial îl joacă perechea (S,V): dacă funcția U(S,V) este cunoscută (sau S(U,V)), comportarea termodinamică
Entropie termodinamică () [Corola-website/Science/311496_a_312825]
-
perechea (S,V): dacă funcția U(S,V) este cunoscută (sau S(U,V)), comportarea termodinamică a sistemului este determinată, deoarece prin derivare se obțin funcțiile T(S,V), p(S,V). În general, cunoașterea dependenței lui U de alți parametri lasă libertatea prescrierii unei funcții arbitrare de o variabilă. Adăugarea unei relații suplimentare, de exemplu a unei ecuații de stare T=T(p,V), este posibilă numai dacă aceasta ascultă de anumite condiții de consistență. Dacă ecuația de stare este
Entropie termodinamică () [Corola-website/Science/311496_a_312825]
-
ecuații de stare T=T(p,V), este posibilă numai dacă aceasta ascultă de anumite condiții de consistență. Dacă ecuația de stare este cunoscută T=T(p,V), arătăm că este suficient să cunoaștem dependența de temperatură a energiei la parametri geometrici constanți, pentru a determina atât energia cât și entropia complet. De exemplu, pentru gazul Van der Waals:<br>formula 18 scriem:<br>formula 19 Din condiția ca dU să fie o diferențială exactă obținem:<br>formula 20 de unde:<br>formula 21 și deci
Entropie termodinamică () [Corola-website/Science/311496_a_312825]
-
formula 18 scriem:<br>formula 19 Din condiția ca dU să fie o diferențială exactă obținem:<br>formula 20 de unde:<br>formula 21 și deci:<br>formula 22 de unde:<br>formula 23 Aici, Tg'(T) este căldura specifică la volum constant. Procedura este generalizabilă la n parametri geometrici, când forțele X (vezi pot fi exprimate in funcție de ei și de temperatură.
Entropie termodinamică () [Corola-website/Science/311496_a_312825]
-
programului și testarea care este activitatea de rulare a unui program cu scopul declarat de a descoperi erori. De asemenea, el susține că în testarea bazată pe demonstrație există pericolul ca operatorul să aleagă în mod inconștient acel set de parametri care ar asigura funcționarea corectă a sistemului, ceea ce creează pericolul ca multe defecte să treacă neobservate. Myers propune în abordarea sa și o serie de activități de analiză și control care împreună cu procesul de testare să crească nivelul de calitate
Testare software () [Corola-website/Science/312387_a_313716]
-
se scrie apoi un modul de program corespunzător, și el simplu. Fiecare modul de program execută un grup de prelucrări independente de grupurile de prelucrări ale celorlaltor module. La nevoie, modulele comunică între ele prin "interfețe" constituite din seturi de parametri. Relativa independență a modulelor permite efectuarea operațiilor specifice de implementare, testare, depanare și modificare în mod independent de celelalte module. Datele se grupează în colecții organizate după reguli potrivite, astfel rezultând structuri de date. În funcție de tipul de organizare, structura de
Programare structurată () [Corola-website/Science/312868_a_314197]
-
mit besonderer Berücksichtigung auf die Bedürfnisse des Maschinenbaus" (Rezistența materialelor cu accent special pe nevoile construcției de mașini). A elaborat o serie de formule privind curgerea aburului, dar n-a avut contribuții semnificative privind convecția liberă. Criteriul Grashof, un important parametru adimensional în analiza convecției libere a fost numit astfel în cinstea lui. După moartea sa, survenită în 1893, VDI îi onorează memoria instituind "Grashof-Denkmünze" (Medalia comemorativă Grashof), ca cea mai înaltă distincție pentru merit în domeniul ingineriei. Medalia a fost
Franz Grashof () [Corola-website/Science/310895_a_312224]
-
Timbrul muzical defineste stiluri pe care le poți atinge si in ce categorie de cântec te incadrezi. Cel mai adesea, timbrul este delimitat după sursa sonoră, în timbru vocal și timbru instrumental. Timbrul se justifică acustic printr-un număr de parametri, unii dintre cei cu un grad mai mare de subtilitate nefiind încă echivalați prin modele științifice. Însă cei mai importanți dintre ei, sesizați încă din momentul inventării primelor instrumente de suflat (dar studiați în mod empiric în lumea antică), sunt
Timbru (muzică) () [Corola-website/Science/310974_a_312303]
-
O transformare termodinamică este o succesiune de stări prin care trece un sistem termodinamic când parametrii săi variază de la valorile din starea inițială la cele din starea finală. O transformare simplă este o transformare care respectă de la început și până la sfârșit aceeași lege de transformare. Exemple de transformări simple: În tehnică, în special în termoenergetică, se
Transformare termodinamică () [Corola-website/Science/309528_a_310857]
-
care respectă de la început și până la sfârșit aceeași lege de transformare. Exemple de transformări simple: În tehnică, în special în termoenergetică, se folosesc următoarele tipuri de modele: Pentru gazul ideal, la fiecare transformare vor fi prezentate expresiile matematice ale variației parametrilor de stare, a lucrului mecanic exterior, a lucrului mecanic tehnic, a căldurii schimbate, a capacității termice masice corespunzătoare transformării și a entropiei. În relațiile de mai jos indicii 1, respectiv 2 se referă la starea inițială, respectiv cea finală a
Transformare termodinamică () [Corola-website/Science/309528_a_310857]
-
este nul. Căldura schimbată într-un astfel de proces este transformată în întregime în variația de energie internă a sistemului, materializată prin variația presiunii și temperaturii sistemului. Un exemplu de astfel de sistem este un vas închis încălzit. Perechea de parametri conjugați semnificativă este T-s. O transformare izobară are loc la presiune constantă. Un exemplu de astfel de transformare apare într-un cilindru închis (sistem termodinamic izolat) în care pistonul se mișcă, însă presiunea din cilindru rămâne constantă, de exemplu
Transformare termodinamică () [Corola-website/Science/309528_a_310857]
-
-s. O transformare izobară are loc la presiune constantă. Un exemplu de astfel de transformare apare într-un cilindru închis (sistem termodinamic izolat) în care pistonul se mișcă, însă presiunea din cilindru rămâne constantă, de exemplu presiunea atmosferică. Perechea de parametri conjugați semnificativă este p-V. O transformare izotermă are loc la temperatură constantă. Un exemplu de astfel de transformare apare într-un cilindru închis în contact termic perfect cu mediul ambiant. Lucrul mecanic produs de piston este obținut din căldură
Transformare termodinamică () [Corola-website/Science/309528_a_310857]
-
Un exemplu de astfel de transformare apare într-un cilindru închis în contact termic perfect cu mediul ambiant. Lucrul mecanic produs de piston este obținut din căldură, care este primită din mediul ambiant, temperatura rămânând constantă. Oricare dintre perechile de parametri conjugați p-V sau T-s sunt semnificative. O transformare adiabatică are loc fără schimb de căldură cu mediul ambiant. Un exemplu de astfel de transformare apare într-un cilindru închis izolat din punct de vedere termic cu mediul ambiant
Transformare termodinamică () [Corola-website/Science/309528_a_310857]
-
căldură cu mediul ambiant. Un exemplu de astfel de transformare apare într-un cilindru închis izolat din punct de vedere termic cu mediul ambiant. Lucrul mecanic produs de piston este obținut din energia internă a sistemului. Oricare dintre perechile de parametri conjugați p-V sau T-s sunt semnificative. Transformarea politropică apare când exponentul politropic (vezi mai jos legea de transformare) este constant și este o generalizare a transformărilor prezentate mai sus. Un exemplu de astfel de transformare apare într-un
Transformare termodinamică () [Corola-website/Science/309528_a_310857]
-
cilindru închis, dar care poate schimba cu mediul ambiant atât lucru mecanic, cât și căldură. Lucrul mecanic produs de piston este obținut atât din căldura provenită din mediul ambiant, cât și din energia internă a sistemului. Oricare dintre perechile de parametri conjugați p-V sau T-s sunt semnificative. Din relațiile pentru transformarea politropică: La gazul perfect capacitatea termică masică nu variază cu temperatura, astfel că în cazul transformărilor reversibile transformarea izoentalpică este identică cu transformarea izotermă. La nivel diferențial, aplicabil
Transformare termodinamică () [Corola-website/Science/309528_a_310857]
-
neutru din punct de vedere electric. Totuși, este văzută ca o stare de agregare distinctă, având proprietăți specifice. Temperatura plasmei obținute în laborator poate lua valori diferite pentru fiecare tip de particulă constituentă. De asemenea, aprinderea plasmei depinde de numeroși parametri (concentrație, câmp electric extern), fiind imposibilă stabilirea unei temperaturi la care are loc trecerea materiei din stare gazoasă în plasmă. Datorită sarcinilor electrice libere plasma conduce curentul electric și este puternic influențată de prezența câmpurilor magnetice externe. În urma ciocnirilor dintre
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
Debye exprimă dimensiunile pe care le are un volum minim de plasmă ce încă păstrează cvasineutralitatea. Numărul de particule, formula 24, conținute în acest volum trebuie să fie suficient de mare pentru a păstra caracterul statistic al fenomenelor. Se poate defini "parametrul plasmei", egal cu inversul numărului de particule cuprinse într-un volum Debye, formula 25, Astfel, lungimea Debye constituie un criteriu în stabilirea cvasineutralității și a caracterului colectiv al interacțiunilor. Dimensiunile liniare ale plasmei trebuie să fie mai mari decât lungimea Debye
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
Modelul nu poate da informații despre particulele neutre. Modelul macroscopic prezintă plasma ca un fluid. Modelul este preluat din mecanica fluidelor la care se adaugă interacțiunea cu câmpurile electromagnetice. Particula elementară de fluid trebuie să fie suficient de mică pentru ca parametrii plasmei să nu varieze considerabil în interiorul său, dar suficient de mare pentru ca numărul de ioni, electroni și neutri din interiorul său să se mențină constant în timp. Distribuțiile vitezelor sunt de tip maxwellian, dacă timpul mediu dintre două ciocniri consecutive
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]
-
pentru ca numărul de ioni, electroni și neutri din interiorul său să se mențină constant în timp. Distribuțiile vitezelor sunt de tip maxwellian, dacă timpul mediu dintre două ciocniri consecutive ale particulelor este mai mare decât timpul în care variază considerabil parametrii plasmei. În acest fel se asigură atingerea unei stări de ehilibru, caracterizată de distribuția Maxwell a vitezelor. Modelul poate fi aplicat și plasmelor necolizionale. Plasma poate fi considerată ca fiind alcătuită din mai multe fluide. Spre exemplu, o plasmă simplă
Plasmă () [Corola-website/Science/309563_a_310892]