37,224 matches
-
antologia ,are o conotație mai degrabă negativă", pentru că descoperim fără mari satisfacții ,o proză fără școală și mediu fertil, o proză modelată de o critică ce a glisat pe suprafață, o proză situată cumva în afara contextului românesc și universal, o proză dominată și sufocată de realii locale nu numai la nivel de limbaj" (p. 92). Eu însumi destul de sceptic, nu aș fi putut formula un rechizitoriu mai aspru, situat cu onestitate pe teritoriul argumentelor estetice. Are dreptate Serafim Saka, citat de
Regiunea Literară Autonomă Basarabia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11345_a_12670]
-
premiul Festivalului Internațional de la Berlin (2004). Volumele de povestiri Vînătorii de cîini din Loiang și Orchestra cea mai tristă din lume sînt traduse în germană, engleză, franceză, iar piesa Helga nebuna se joacă pe scena pariziană. După șapte culegeri de proză scurtă, publică în 1999 Legenda scamatorilor de lacrimi, roman istoric strălucitor ca imaginație și virtuozitate stilistică, înfățițînd Ungaria sub ocupație otomană în secolul al XVI-lea și al XVII-lea. Traducerea în românește a unuia din cei mai originali scriitori
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
plină de fantezie și subtilitate. Cartea se compune din două cicluri, unul de nuvele, altul, intitulat Academia Cin, din miniaturi narative de mare finețe. îi urmează alt ciclu narativ Să procuri o femeie, inspirat din războiul din Kosovo. Cele două proze publicate aici, împăratul Sang și cartea și Florile exilate, fac parte din acest volum ce va apărea în curînd la Editura Nemira. Împăratul Sang și cartea Era o zi vîntoasă de primăvară cînd împăratul i-a poruncit lui Liu, pictorul
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
dintr-o limbă necunoscută". Un mojar în care cad sub pisălog scene de film și poezii cu vorbe schimbate, bucăți de tratat molfăite-n ciuda consumatorilor înveterați de Teleenciclopedia (care-or fi schimbat, mă rog, pe Animal Planet...), cîrcei de proză, pînă se alege, de toate, o foiță lungă de sclipici. Din ea, Paul Cernat și Andrei Ungureanu au răbdarea să taie toalete de seară și deux-piece-uri de zi pentru fel de fel de goange. O sistematizare poeticească, de ne-am
Entomologicum Magnum by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11343_a_12668]
-
de picturi în guașă, uscate între pagini de cărți, în planșele care înviorează Micul Larousse. De-acolo sînt fluturii, cu tot cu numele lor, din dicționare și enciclopedii, din puzderia de amănunte, de chițibușerii a unor inventare care-ncep să ia, în proza de bună calitate, locul unor ,observații" pentru care nu ți-ar ajunge anii. Păcatul originar al obștii fluturești, bătălia peste-a cărei săvîrșire se ridică o geană de curcubeu, unind ruinatele domenii, este, în fapt, o ,jumuleală" de cărți. Adică
Entomologicum Magnum by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11343_a_12668]
-
foșnitoare, frumoase. Din ele, exuvii transparente, ca o mille feuilles însiropată cu literatură, se adună cartea lui Paul Cernat și Andrei Ungureanu. Căutați-o și citiți-o! Chiar dacă, acum, nu se prea scrie așa, foarte curînd o să fie, neîndoielnic, o proză cît se poate de trendy.
Entomologicum Magnum by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11343_a_12668]
-
Simona Vasilache Arta prozei seamănă, pe ici pe colo, dacă nu cu ikebana, măcar cu priceperea florarilor de-a garnisi buchete. O floare carnivoră poate nimeri lîngă cîteva anemone, petunia lîngă raflesia. și, pe deasupra, alte stampe-flori, presate în sertare. E impresia pe care ți-
Bouquet garni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11382_a_12707]
-
lor de victime îmbietoare, molatice. Pe de altă parte, reveria mea adolescentină privind călugăria își spune cuvîntul aici." Aceleași explicații (justificări?), privind fie eroii, fie acțiunea revin după fiecare episod, ca să atragă atenția că e vorba, în fond, despre o proză cu miză mare. O carte a vîrstelor care se intrică (amintind, pe departe, poate și prin iubirea intelectuală de natură, în toate sensurile, de Exuvii), a experințelor care, deși nu par, înseamnă mult mai mult decît literatură, o călătorie dinspre
Bouquet garni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11382_a_12707]
-
autori contemporani. între acestea, una pare să fi impulsionat cîțiva exegeți să pornească în căutarea unui alt Thomas Mann... La 16 august 1955, Herman Hesse își lua cu adîncă durere rămas bun de la Thomas Mann, ,prietenul drag, marele coleg, maestrul prozei germane" care în ciuda ,marilor succese și onoruri" era insuficient cunoscut. ,Empatia, fidelitatea, simțul răspunderii și capacitatea de a iubi, ascunse în spatele ironiei și virtuozității sale, calități care decenii la rînd au rămas inaccesibile publicului larg, vor menține vii opera și
Comemorare - Posteritatea lui Thomas Mann by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11375_a_12700]
-
pe autorul despre care scriu, tânărul critic de la Iași face o lectură atentă și profundă a operei lui Ion D. Sîrbu, urmărind ,migrația" personajelor, a temelor și motivelor, și articulând, pe conturul fiecărui gen abordat, un model explicativ coerent. Dramaturgia, proza și, la un loc, corespondența și jurnalul reprezintă trei capitole dense, în care diferitele poetici sunt identificate prin parcurgerea la pas a textelor ce le sprijină. Accentul e însă de critic și istoric literar, plasat mai degrabă pe durabilitatea estetică
Un maraton literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11365_a_12690]
-
un ,ceremonial al comunității umane, centrat pe întrebările ei fundamentale") și investigând, cu acuitate, o formulă ce încalcă ,deliberat, nu involuntar, convențiile verosimilității". Acesta e punctul nodal, centrul de greutate al interpretării critice. Și celelalte sertare ale literaturii lui Sîrbu, proza și scrierile autoreferențiale, ilustrează un mod abstract de înțelegere a lumii și reconfigurare a ei în operă. Pornind, probabil, de la o prețioasă observație a lui I. Negoițescu, care constata faptul că literatura colegului său de Cerc își are originea mai
Un maraton literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11365_a_12690]
-
absurdului în care ,parabola, simbolul, alegoria iau locul obișnuitelor convenții realiste; meditația asupra destinului, asupra condiției umane implică impunerea altor strategii retorice, care nu trebuie să mai aibă ca finalitate crearea iluziei vieții, ci reflecția asupra acesteia" (p. 132). În prozele anti-utopice ale lui Ion D. Sîrbu, cerebralitatea scrisului se accentuează sub impulsul ,de a da formă literară unui gen de umor anticaragialesc, indiferent la pitorescul lumii din jur, țintind însă Ťdezbaterea problemelor sub aspectul lor ideologicť" (p. 134). Prin romanul
Un maraton literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11365_a_12690]
-
fabulatorie fără a accepta constrângerile verosimilității" (p. 201). Iată cum o deficiență inițială devine, treptat, o structură compozițională și discursivă, prin travaliul creator al unui autor care a vrut și a reușit să dea un roman cu majusculă. Dacă în proza nostalgic-evocatoare, în De ce plânge mama? sau Dansul ursului, personajele au un convenționalism propriu-zis, lipsit de semnificație, și sunt distribuite maniheistic, în marele roman apărut postum portretul abstract devine o adevărată artă. El nu mai înseamnă o neputință a scriitorului în
Un maraton literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11365_a_12690]
-
unei colectivități umane. O spune Sîrbu însuși, în stilul lui caracteristic: , Rămân un soldat credincios al ideilor generale, ce chinuie și obsedează poporul meu, fără ca acesta să le poată spune sau urla. Dacă ele (caietele, n.n.) ar fi citite împreună cu proza mea de bătrânețe, un anume portret al meu și al generației spirituale de care aparțin s-ar putea desprinde ca din ceață sau peșteră...". O monografie în toată puterea cuvântului, care ar fi putut totuși exploata mai mult, laolaltă cu
Un maraton literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11365_a_12690]
-
prin renunțarea la comentarea cărților de literatură, în favoarea celor de filosofie. în al doilea rând, găsim în sumar mai multe reflecții despre evenimentele politice, interne mai ales, dar și internaționale. Deși absolvent de filosofie și debutant în presă cu o proză filosofică (O poveste, 1927), Noica s-a simțit atras, la începutul activității sale gazetărești, de miracolul literaturii. în 1929, de pildă, comentând, în ziarul Ultima oră, la care colabora frecvent, un număr din Revista de filosofie, recenzentul se scuză că
Noica, jurnalist by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11370_a_12695]
-
Ion Simuț Volumul VI de Opere Ion Vinea, apărut în îngrijirea și cu finanțarea personală a Elenei Zaharia-Filipaș, este al treilea de publicistică (primul cuprinsese poezia, iar următoarele două, proza). Sunt adunate aici toate articolele publicate în anii 1925 și 1926, adică aproape 150 în 1925 și peste 200 în 1926. Ceea ce înseamnă, ca ritm, în medie un articol la două zile. În 1925, Ion Vinea împlinise 30 de ani
Un poet în serviciul gazetăriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11386_a_12711]
-
spune totul. În vârtejul politic al gazetăriei, scriitorului îi rămânea foarte puțin timp pentru literatură. În cei doi ani publică totuși 15-20 de poezii (după cum am putut reconstitui din primul volum de Opere Ion Vinea) și un mic volum de proză scurtă. Dar temele culturale ocupă un loc foarte restrâns în publicistica lui. Două articole, la distanță de un an, fac operă de popularizare a suprarealismului. Unul (p. 6-8) remarcă desprinderea de o literatură mimetică, îndatorată realului, și adoptarea unui principiu
Un poet în serviciul gazetăriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11386_a_12711]
-
adevărat Bogdan Teodorescu în peisajul politic actual este greu de spus. Ceea ce se știe cu siguranță este faptul că a fondat Multimedia Group, una dintre cunoscutele companii de consultanță politică din România ultimilor ani. Este aproape de la sine înțeles că proza unui scriitor cu un asemenea background nu poate ocoli zona politicului. Mai mult decît atît, este de presupus că lucrările sale de ficțiune nu sînt decît un pretext pentru a dezvălui ceva din fața discretă a politicii, o mărturie din ,sala
În culisele puterii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11400_a_12725]
-
în manuscris: unul, Lunatecii, apărut postum, în 1965, a fost aproape finisat, al doilea, Venin de mai, a fost tipărit în 1971 după un manuscris în totală dezordine. Nu a publicat în timpul vieții, prin grija sa, decât două volume de proză scurtă: Descântecul și Flori de lampă (1925) și Paradisul suspinelor (1930). În sinteza sa de istorie literară din 1927 E. Lovinescu îi înregistra poezia ca pe o curiozitate a extremismului liric, deși îi remarca ,firul clar al unei inteligențe artistice
Patrimoniul clasicilor de izbeliște? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11410_a_12735]
-
1971, debuta la Editura Dacia și prima ediție de Opere Ion Vinea, îngrijită de Mircea Vaida și Gheorghe Sprințeroiu, evoluând într-un ritm bun: I. Poezii, 1971; II. Venin de mai (roman), 1971; III. Lunatecii (roman), 1973; IV. Paradisul suspinelor (proză scurtă, povestiri), 1974; V. Publicistica, 1978. Elena Zaharia-Filipaș începe în 1984 la Editura Minerva în seria ,Scriitori români", coordonată atunci de Z. Ornea, o nouă ediție de Opere Ion Vinea, mai bine făcută decât prima, căreia îi aduce completări în
Patrimoniul clasicilor de izbeliște? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11410_a_12735]
-
de Z. Ornea, o nouă ediție de Opere Ion Vinea, mai bine făcută decât prima, căreia îi aduce completări în toate sectoarele. Este cu adevărat critică, meticuloasă, absorbind tot materialul din presa timpului și făcând, în cazul poeziei și al prozei, confruntările cu manuscrisele. Superioritatea categorică se vede în sectorul publicisticii, unde Mircea Vaida și Gh. Sprințeroiu au realizat o selecție, echivalentă cu o explorare de acomodare. După primul volum al ediției de la Minerva, rezervat poeziei, au trecut mai bine de
Patrimoniul clasicilor de izbeliște? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11410_a_12735]
-
se vede în sectorul publicisticii, unde Mircea Vaida și Gh. Sprințeroiu au realizat o selecție, echivalentă cu o explorare de acomodare. După primul volum al ediției de la Minerva, rezervat poeziei, au trecut mai bine de zece ani până la următorul: II. Proza scurtă, 1995; III. Lunatecii, 1997; editoarea este consternată în fața ,manuscrisului în paragină" al romanului Venin de mai și îl lasă pentru finalul ediției; între timp, Editura Minerva se privatizează și abandonează programul de editare a clasicilor. Ediția Ion Vinea va
Patrimoniul clasicilor de izbeliște? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11410_a_12735]
-
abhorată precum la Baudelaire, înecată într-un eleatism metaforizant care antrenează și o desubstanțiere. Imobilitatea se asociază cu un "conținut" redus: "Ca o salivă săracă sîngele meu va umezi puțin/ piatra nesfîrșită/ sub lumina rece, fără pofte, fără boli" ( Scurtă proză). Firește, stările conflictuale se suspendă și ele: "Sînt chemat iar la comisia de împăcare/ parchez în parcul obscur, ceață sură de mierle/ și doar șuierul aparatelor înregistrînd non-combat-ul" ( Semne hrănitoare pentru un vis). Stupefiată, soma se disociază de ființă: "sîngele
Epic și antiepic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13660_a_14985]
-
ultimul, sînt admiratorii lui Echenoz, că amîndoi debutează în anii ’80 Toussaint în 1985, Deville în 1987. Primele două romane ale autorului de origine belgiană împrumută mult din stereotipia premeditată a lui Beckett, incorporează atmosfera pîcloasă și umorul negru ale prozei irlandezului. Este vorba despre o literatură stilistic vorbind decorativă, pentru a folosi un apelativ depreciativ altă-dată aplicat artei abstracte. În camera de baie există trei părți, Paris, Ipotenuza, Paris, dispuse geometric, conform motto-ului care reia teorema lui Pitagora ( să
De la nimic la ceva by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13671_a_14996]
-
radof?" Există nebunie și luciditate ( "Pe coli de amurg, poleit de argint,/ Desenat ca un rege,/ Ca masca domnului Lear/ În dogoare;// Sub sabale și neguri,/ Voi cădea în genunchi,/ Într-o ultimă farsă tulburătoare." Clown ) Se-mpăunează iarăși/ Cu proze lungi poeții". Pentru domnul Radof poezia este mai presus de real dar nu ruptă de el. Ea trebuie să fie un semn, un topos, amprenta unei stări metafizice ( " Din supa stelară/ A căii lactee.../ Izbucnesc orhidee; Devora,/ Femeia ce doarme
Ferestre de iarbă by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/13683_a_15008]