37,049 matches
-
Bic aflată în satul omonim, poartă hramul "Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul" și este cel mai mare așezământ monahal de maici din Episcopia Sălajului. În incinta complexului arhitectural se află o biserică de lemn construită în anul 1778 și declarată monument istoric. Biserica romană-catolică din Șimleu Silvaniei, clădire (monument istoric) ridicată în anul 1534 de către Báthory István, un descendent al familiei Báthory, familie nobiliară maghiară din Transilvania. Biserica suferă distrugeri în anul 1660 datorate atacurilor armate turce, este refăcută în 1666
Balta Cehei () [Corola-website/Science/323775_a_325104]
-
Capului Sf. Ioan Botezătorul" și este cel mai mare așezământ monahal de maici din Episcopia Sălajului. În incinta complexului arhitectural se află o biserică de lemn construită în anul 1778 și declarată monument istoric. Biserica romană-catolică din Șimleu Silvaniei, clădire (monument istoric) ridicată în anul 1534 de către Báthory István, un descendent al familiei Báthory, familie nobiliară maghiară din Transilvania. Biserica suferă distrugeri în anul 1660 datorate atacurilor armate turce, este refăcută în 1666, în anul 1780 se construiește turnul, iar în
Balta Cehei () [Corola-website/Science/323775_a_325104]
-
de piatră, iar în 1817 se adaugă ceasul de pe turn. Sinagoga din Șimleu, lăcaș de cult evreiesc, este construită în anul 1876, iar din anul 2005 devine Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord Cetatea Báthory din Șimleu Silvaniei, monument istoric ce reprezintă rămășițele unei cetăți medievale transilvănene ale secolului al XVI-lea, construită de familia Báthory, destinată ca reședință nobiliară Ruinele „Cetății Măgura” din dealul "Măgura", reprezintă o fortificație datată în epoca medievală timpurie, construită din pământ și piatră
Balta Cehei () [Corola-website/Science/323775_a_325104]
-
mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) și aflată pe lista roșie a IUCN, fiind considerată că vulnerabilă. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee, zone naturale), astfel:
Rezervația peisagistică Tusa-Barcău () [Corola-website/Science/323780_a_325109]
-
Lycopodium clavatum"), alior ("Euphorbia cyparissias"); precum și mai multe specii din familia gramineelor, printre care: pir ("Agropiron repens"), golomăț ("Dactylis glomerata"), iarba-vântului ("Nardus strictă") sau iarba-câmpului ("Agrostis tenuis"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective turistice (lăcașuri de cult, monumente istorice, situri arheologice, arii naturale protejate), astfel:
Poiana cu narcise de la Racâș-Hida () [Corola-website/Science/323783_a_325112]
-
Biserica evanghelică fortificată din Bălcaciu, județul Alba, a fost construită în secolul XV. Figurează pe lista monumentelor istorice 2010, . Amplasată pe o înălțime în partea de sud-vest a satului Bălcaciu, este o clădire gotică care a suferit în secolul XIX modificări, fiind ridicat un nou turn la 1856, din fortificația veche a bisericii păstrându-se un reduit
Biserica fortificată din Bălcaciu () [Corola-website/Science/323795_a_325124]
-
Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Gura Râului, județul Sibiu, a fost construită în secolul XVIII. Lăcașul de cult figurează pe lista monumentelor istorice 2010, . Edificiul este unul dintre cele mai vechi monumente ale Mărginimii Sibiului. Este ridicat din zidărie (piatră, cărămidă) cu un plan de tip sală, la care sanctuarul pentagonal se leagă de capătul mai îngust al naosului. Cel din urmă
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Gura Râului () [Corola-website/Science/323815_a_325144]
-
Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Gura Râului, județul Sibiu, a fost construită în secolul XVIII. Lăcașul de cult figurează pe lista monumentelor istorice 2010, . Edificiul este unul dintre cele mai vechi monumente ale Mărginimii Sibiului. Este ridicat din zidărie (piatră, cărămidă) cu un plan de tip sală, la care sanctuarul pentagonal se leagă de capătul mai îngust al naosului. Cel din urmă se continuă la vest cu un pronaos și un turn-clopotniță
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Gura Râului () [Corola-website/Science/323815_a_325144]
-
Biserica evanghelică fortificată din Hosman, județul Sibiu, a fost construită în secolul XIII. Biserica figurează pe lista monumentelor istorice 2010, , cu următoarele obiective: Hosman, mai demult "Hozman" (în dialectul săsesc "Hultsmänjen, Hűltsmanjen, Hultsmońen", în în ), este o localitate în județul Sibiu, Transilvania, România. Aparține de comuna Nocrich. În documentele vechi, localitatea este numită când Holzmenia (1319), când Holzmengen
Biserica fortificată din Hosman () [Corola-website/Science/323789_a_325118]
-
Biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Grui, oraș Săliște, județul Sibiu, a fost construită în anul 1742. Lăcașul de cult figurează pe lista monumentelor istorice 2010, . Localitatea e atestată documentar în anul 1354 sub numele de Nogfalu, iar în secolele următoare se reîntâlnește în documente sub denumiri precum Magna Villa Valachikalis, Grosdorf, Salistasia, Zelystye, Szeleste, Sedes Selisce, Villa Magna, Seliste etc. Numele localității nu
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Grui, Săliște () [Corola-website/Science/323806_a_325135]
-
degrabă, „Colibari” s-ar referi doar la o anumită parte a așezării. Aceeași monografie consemnează și dezvoltarea accentuată pe care Săliștea a cunoscut-o în perioada 1700-1820, în cei 120 de ani numărul familiilor crescând de la 292 la 1085. Lista monumentelor istorice din 2010 și monografia Săliștei consemnează 1742 ca an al construirii Bisericii din Grui. Ioan Mețiu avansează însă ipoteza conform căreia lăcașul ar fi fost ridicat între 1700-1742, iar această construcție din cărămidă și piatră a fost precedată de
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Grui, Săliște () [Corola-website/Science/323806_a_325135]
-
Biserica Sf. Mihail din Cisnădioara (în , în trad. "Muntele [Sf.] Mihai") este un monument istoric și de arhitectură din secolul al XIII-lea, edificiu reprezentativ pentru arta romanică din Transilvania. Biserica din Cisnădioara se înscrie în seria bazilicilor de ispirație renană din zona Sibiului, alături de cea din Cisnădie, Ocna Sibiului, Gușterița etc. Fortificația și
Biserica Sfântul Mihail din Cisnădioara () [Corola-website/Science/323818_a_325147]
-
din secolul al XIII-lea, edificiu reprezentativ pentru arta romanică din Transilvania. Biserica din Cisnădioara se înscrie în seria bazilicilor de ispirație renană din zona Sibiului, alături de cea din Cisnădie, Ocna Sibiului, Gușterița etc. Fortificația și biserica figurează pe lista monumentelor istorice 2010, , cu următoarele obiective: După cum spune un document din 1223, „muntele Sf. Mihail împreună cu biserica și cu pământul ce ține de el” au făcut parte din avutul prepoziturii Sibiului. Prepozitura a cedat această proprietate regelui Andrei al II-lea
Biserica Sfântul Mihail din Cisnădioara () [Corola-website/Science/323818_a_325147]
-
n-au mai fost realizate decât parțial. Acest edificiu se află situat pe vârful stâncos al dealului, deal care prezintă un platou foarte îngust în partea superioară a lui. Edificiul religios este unul din cele mai reprezentative și mai vechi monumente romanice din Transilvania. Nava centrală, ca la orice bazilică romanică, este mai înaltă decât cele laterale, ea fiind despărțită de celelalte prin intermediul unei singure perechi de stâlpi cu amprentă pătrată pe care se sprijină câte două arce cu deschidere semicirculară
Biserica Sfântul Mihail din Cisnădioara () [Corola-website/Science/323818_a_325147]
-
centrală, fragment datat din anul 1425, care o înfățișează pe Fecioara Maria și care se află în prezent la Muzeul Brukenthal din Sibiu. De asemenea au fost pictate o mulțime de cruci de consacrare în mai multe părți ale bisercii. Monumentul ecleziastic este deosebit datorită faptului că el nu a fost modificat de-a lungul timpului, așa cum s-a întâmplat cu majoritatea bisericilor din Transilvania. Unele modificări au fost făcute după invazia tătarilor din 1241, modificări care relevă influența șantierelor din
Biserica Sfântul Mihail din Cisnădioara () [Corola-website/Science/323818_a_325147]
-
lucrări de reparații, pereții sunt înveliți în lambriuri de brad atât în exterior cât și în interior și s-a schimbat acoperișul cu unul nou din tablă. Prin vechimea ei și valoarea istorică, biserica ar putea fi inclusă pe lista monumentelor istorice.
Biserica de lemn din Tranișu () [Corola-website/Science/323848_a_325177]
-
este un lăcaș de cult reformat (calvin) din municipiul Sibiu, localizat pe str. Mitropoliei nr. 9, în apropiere de Catedrala Ortodoxă. Ea a fost construită în anul 1786. Biserica reformată (calvină) din Sibiu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2015, având codul de clasificare . De asemenea, și Casa parohială reformată, construită în secolul al XV-lea și refăcută în perioada 1784-1786 și aflată lângă biserică (pe str. Mitropoliei nr. 11), a fost inclusă
Biserica reformată din Sibiu () [Corola-website/Science/323847_a_325176]
-
populația Sibiului crescuse la 49.345 locuitori, dintre care 21.598 erau germani (43,6%), 18.620 români (37,7%), 6.521 unguri (13,2%), 1.308 evrei (2,7%) și 1.298 (2,6%) de altă naționalitate. este un monument sobru, în stil baroc, cu o fațadă îngustă pe latura de vest peste care se înalță un turn-clopotniță. Soclul este înalt, iar pe fațada de vest ies în relief patru pilaștri cu capiteluri dorice, ce susțin un antablament cu arhitravă
Biserica reformată din Sibiu () [Corola-website/Science/323847_a_325176]
-
este un monument de plumb închinat împăratului Francisc I al Austriei, care a fost amplasat în anul 1828 într-o nișă a zidului de incintă a Cetății Sibiului, la mijlocul promenadei ce se întindea de la fostul Bastion al Cisnădiei la Turnul Gros, pe Bulevardul
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
a fost amplasat în anul 1828 într-o nișă a zidului de incintă a Cetății Sibiului, la mijlocul promenadei ce se întindea de la fostul Bastion al Cisnădiei la Turnul Gros, pe Bulevardul Corneliu Coposu (fostul Bulevard 23 August în perioada comunistă). Monumentul a fost vandalizat în timpul Revoluției din decembrie 1989 și înlocuit cu o replică din piatră, amplasată pe soclu în 2006. Francisc I al Austriei a fost împărat al Sfântului Imperiu Roman (1792-1806), rege al Ungariei și al Boemiei (1792-1835) și
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
cel Tânăr (1763-1836). Acesta s-a născut la Viena, unde studiase artele, și s-a mutat la Sibiu, făcând parte din cercul artistic patronat de baronul Samuel von Brukenthal. Neuhauser a coordonat realizarea bustului împăratului Francisc I, cel mai vechi monument statuar din Sibiu. Amplasarea unui bust al împăratului s-a realizat în semn de apreciere față de împăratul Francisc I, care s-a aflat într-o vizită la Sibiu. Bustul a fost realizat din plumb în anul 1828 de către sculptorul vienez
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
Pe soclul de piatră al bustului a fost așezată o placă de marmură roșie cu următoarea inscripție votivă în limba latină: ""FRANCISCO.I. AUGUSTO. A.D. III. SEPTEMBR. MDCCCXVII HUNC XYSTUM DEAMBULATIONE COLUSTRANTI SACRUM ESSE IUSERUNT PIETATIS MONUMENTUM CIVES CIBINIENSES MDCCCXXVIII"". Monumentul statuar a fost amplasat într-o nișă a zidului sudic de incintă a Cetății Sibiului, la mijlocul promenadei ce se întindea de la fostul Bastion al Cisnădiei la Turnul Gros. În fața monumentului a fost amenajată o platformă rotundă de piatră cu o
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
DEAMBULATIONE COLUSTRANTI SACRUM ESSE IUSERUNT PIETATIS MONUMENTUM CIVES CIBINIENSES MDCCCXXVIII"". Monumentul statuar a fost amplasat într-o nișă a zidului sudic de incintă a Cetății Sibiului, la mijlocul promenadei ce se întindea de la fostul Bastion al Cisnădiei la Turnul Gros. În fața monumentului a fost amenajată o platformă rotundă de piatră cu o fântână arteziană; pe cheia arcului acestei platforme s-a amplasat în 1829 o placă comemorativă în amintirea colonelului Johann von Vecsey, care amenajase Platforma Invalizilor. Inițial, fântâna arteziană era înconjurată
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
de piatră cu o fântână arteziană; pe cheia arcului acestei platforme s-a amplasat în 1829 o placă comemorativă în amintirea colonelului Johann von Vecsey, care amenajase Platforma Invalizilor. Inițial, fântâna arteziană era înconjurată de un gard de fier forjat. Monumentul a fost restaurat în anul 1883, cheltuielile în sumă de circa 1.000 de guldeni fiind suportate de împăratul Franz Joseph. Rotonda cu fântâna arteziană aflată în fața monumentului a fost refăcută în 1981. În timpul Revoluției din decembrie 1989, bustul împăratului
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
Invalizilor. Inițial, fântâna arteziană era înconjurată de un gard de fier forjat. Monumentul a fost restaurat în anul 1883, cheltuielile în sumă de circa 1.000 de guldeni fiind suportate de împăratul Franz Joseph. Rotonda cu fântâna arteziană aflată în fața monumentului a fost refăcută în 1981. În timpul Revoluției din decembrie 1989, bustul împăratului Francisc I a fost vandalizat. Au fost trase câteva gloanțe în statuie, astfel că bustul a rămas fără nas și fără o mare parte din calota craniană. Bustul
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]