38,366 matches
-
Marija) datează din 1869, și biblioteca gimnaziului din 1880. Muzeele din Cetinje sunt: Toate muzeele de mai sus, cu excepția Muzeului Mănăstirii Cetinje și a Muzeului Industriei Electrice sunt integrate într-o singură structură, numită: Muzeul Național din Muntenegru. Atât numărul muzeelor cât și numărul exponatelor ce se află în ele au adus orașului faimă, fiind uneori numit orașul-muzeu. Cetinje a fost dintotdeauna un centru cultural. Fiecare al doilea an aici are loc o expoziție de artă numită Bienalul Cetinje. Fondatorul ei
Cetinje () [Corola-website/Science/325577_a_326906]
-
(n. 28 ianuarie 1887, Comloșu Mare, Timiș, Austro-Ungaria, d. 2 iulie 1963, București) a fost un etnolog, etnograf, antropolog și folclorist român. În 1923 a întemeiat Muzeul Etnografic al Transilvaniei, cel dintâi muzeu etnografic din România. În 1929, a întemeiat Parcul Etnografic Național din Cluj, care îi poartă astăzi numele, cel dintâi muzeu etnografic în aer liber din România. A întemeiat Institutul de Etnografie și Folclor al
Romulus Vuia () [Corola-website/Science/325614_a_326943]
-
(n. 28 ianuarie 1887, Comloșu Mare, Timiș, Austro-Ungaria, d. 2 iulie 1963, București) a fost un etnolog, etnograf, antropolog și folclorist român. În 1923 a întemeiat Muzeul Etnografic al Transilvaniei, cel dintâi muzeu etnografic din România. În 1929, a întemeiat Parcul Etnografic Național din Cluj, care îi poartă astăzi numele, cel dintâi muzeu etnografic în aer liber din România. A întemeiat Institutul de Etnografie și Folclor al Academiei Române. A realizat, între 1910 și
Romulus Vuia () [Corola-website/Science/325614_a_326943]
-
București) a fost un etnolog, etnograf, antropolog și folclorist român. În 1923 a întemeiat Muzeul Etnografic al Transilvaniei, cel dintâi muzeu etnografic din România. În 1929, a întemeiat Parcul Etnografic Național din Cluj, care îi poartă astăzi numele, cel dintâi muzeu etnografic în aer liber din România. A întemeiat Institutul de Etnografie și Folclor al Academiei Române. A realizat, între 1910 și 1960, o culegere de folclor însumând peste 1300 de piese.
Romulus Vuia () [Corola-website/Science/325614_a_326943]
-
(n. 12 aprilie 1941, Târlișua, județul Bistrița-Năsăud - d. 3 februarie 2012, Suciu de Sus, județul Maramureș) a fost un om de cultură și scriitor român, director al Muzeului Județean de Istorie Maramureș (2002-2006). a făcut școala generală în localitatea Zagra după care a urmat cursurile Liceului "George Coșbuc" din Năsăud. Bacalaureatul l-a susținut în Gherla la Liceul „Petru Maior”. În anul 1963 a devenit profesor după absolvirea
Grigore Man () [Corola-website/Science/325632_a_326961]
-
a fost inspector școlar în cadrul ISJ Maramureș, după care inspector general. În anul 1996, Grigore Mân a absolvit specialitatea management educațional la Academia Dillingen din Germania. Din anul 2001, pentru o perioadă de șase ani a fost directorul general al Muzeului Județean de Istorie Maramureș. Pasiunea pentru scris a avut-o încă din adolescență, dar prima carte a publicat-o abia în anul 2005: "Simboluri sacre și profane". Alte cărți publicate de Grigore Mân sunt "Biserici de lemn din Maramureș", Proema
Grigore Man () [Corola-website/Science/325632_a_326961]
-
care dădeau dovadă de faptul că oprele sale nu trebuiau să fie doar frumoase, ci și, pe cât posibil, funcționale. Scarpa amenajează spațiile expozitive plecând de la elementul pe care îl consideră cel mai important pentru a putea valoriza operele prezente în muzee: lumina. Lumina devine astfel elementul fundamental pentru a înțelege și a face înțelese aceste opere, încadrându-le într-un spațiu neutru, ideal pentru contemplare. Carlo Scarpa avea o uimitoare capacitate de a înțelege contextul arhitectonic preexistent, iar acest punct de
Carlo Scarpa () [Corola-website/Science/325645_a_326974]
-
preexistent, iar acest punct de forța este dovedit de toate operele sale de restaurare, prin care a creat un dialog între arhitectura antică și cea modernă. Printre operele de exceptională valoare artistică ale lui Scarpa se numără reședințe private, monumente, muzee, intervenții în cadrul multor clădiri publice și magazine, biserici și faimoase sculpturi. Maria Antonietta Crippa, Scarpa, il pensiero, il disegno, i progetti, Milano, Jaca Book, 1984.
Carlo Scarpa () [Corola-website/Science/325645_a_326974]
-
George Topârceanu, Otilia Cazimir, Păstorel Teodoreanu, Ionel Teodoreanu și Panait Istrati. În prezent, împărțirea moștenirii la descendenți și lipsa de fonduri la nivelul Ministerului Culturii și a Direcției pentru Cultură și Patrimoniu Național Neamț pun sub semnul întrebării perenitatea acestui muzeu. De asemenea, pentru a-i cinsti memoria, Școala cu clasele I-VIII din Tazlău poartă numele de „I.I. Mironescu”.
Ioan I. Mironescu () [Corola-website/Science/325656_a_326985]
-
curte interioară, a fost construit în perioada 1892 - 1902 și este situat în centrul Bucureștiului, pe strada C.A. Rosetti (Clemenței) nr.5, aflându-se în vecinătatea unor importante repere culturale bucureștene, cum ar fi: Ateneul Român, Biblioteca Centrală Universitară, Muzeul de Artă al României și vis a vis de Muzeul Theodor Aman. Palatul a fost proiectat de către arhitectul de origine franceză Jules Berthet la inițiativa lui Nicolae Cesianu, un deputat originar din Oltenia. Nicolae Cesianu era unul dintre fii lui
Palatul Cesianu-Racoviță () [Corola-website/Science/325709_a_327038]
-
este situat în centrul Bucureștiului, pe strada C.A. Rosetti (Clemenței) nr.5, aflându-se în vecinătatea unor importante repere culturale bucureștene, cum ar fi: Ateneul Român, Biblioteca Centrală Universitară, Muzeul de Artă al României și vis a vis de Muzeul Theodor Aman. Palatul a fost proiectat de către arhitectul de origine franceză Jules Berthet la inițiativa lui Nicolae Cesianu, un deputat originar din Oltenia. Nicolae Cesianu era unul dintre fii lui Stănuță Cesianu, nepot al lui Iancu Jianu, care din boier
Palatul Cesianu-Racoviță () [Corola-website/Science/325709_a_327038]
-
următoarele cuvinte: ""După o viață de muncă și credință au dăruit acest lăcaș ca să fie adăpost de artă și prilej de înălțare sufletească"". În 1949 cele mai valoroase tablouri ale Pinacotecii au fost preluate de Galeria Națională, cele rămase formând Muzeul de Artă a Municipiului București care a fuzionat cu Muzeul de Istorie al Bucureștiului, iar în clădire s-a înființat Muzeul Științelor Experimentale, inaugurat în 1950 în care a fost integrat și Observatorul Astronomic "Vasile Urseanu". Astăzi Observatorul ține de
Pinacoteca București () [Corola-website/Science/325746_a_327075]
-
dăruit acest lăcaș ca să fie adăpost de artă și prilej de înălțare sufletească"". În 1949 cele mai valoroase tablouri ale Pinacotecii au fost preluate de Galeria Națională, cele rămase formând Muzeul de Artă a Municipiului București care a fuzionat cu Muzeul de Istorie al Bucureștiului, iar în clădire s-a înființat Muzeul Științelor Experimentale, inaugurat în 1950 în care a fost integrat și Observatorul Astronomic "Vasile Urseanu". Astăzi Observatorul ține de Muzeul Municipiului București și este deschis publicului. Din acest motiv
Pinacoteca București () [Corola-website/Science/325746_a_327075]
-
înălțare sufletească"". În 1949 cele mai valoroase tablouri ale Pinacotecii au fost preluate de Galeria Națională, cele rămase formând Muzeul de Artă a Municipiului București care a fuzionat cu Muzeul de Istorie al Bucureștiului, iar în clădire s-a înființat Muzeul Științelor Experimentale, inaugurat în 1950 în care a fost integrat și Observatorul Astronomic "Vasile Urseanu". Astăzi Observatorul ține de Muzeul Municipiului București și este deschis publicului. Din acest motiv, Pinacoteca a fost mutată de mai multe ori și, de fiecare
Pinacoteca București () [Corola-website/Science/325746_a_327075]
-
de Artă a Municipiului București care a fuzionat cu Muzeul de Istorie al Bucureștiului, iar în clădire s-a înființat Muzeul Științelor Experimentale, inaugurat în 1950 în care a fost integrat și Observatorul Astronomic "Vasile Urseanu". Astăzi Observatorul ține de Muzeul Municipiului București și este deschis publicului. Din acest motiv, Pinacoteca a fost mutată de mai multe ori și, de fiecare dată, cel mai mult au avut de suferit obiectele. De-a lungul timpului, muzeul a suferit modificări de titulatură și
Pinacoteca București () [Corola-website/Science/325746_a_327075]
-
Vasile Urseanu". Astăzi Observatorul ține de Muzeul Municipiului București și este deschis publicului. Din acest motiv, Pinacoteca a fost mutată de mai multe ori și, de fiecare dată, cel mai mult au avut de suferit obiectele. De-a lungul timpului, muzeul a suferit modificări de titulatură și de sediu. S-a numit pe rând: "Pinacoteca Municipiului București", "București în arta plastică", "Colecția Simu", "Muzeul de Artă al Municipiului București "Anastasie Simu"". În anul 1984 prin unificarea cu Muzeul de Istorie al
Pinacoteca București () [Corola-website/Science/325746_a_327075]
-
ori și, de fiecare dată, cel mai mult au avut de suferit obiectele. De-a lungul timpului, muzeul a suferit modificări de titulatură și de sediu. S-a numit pe rând: "Pinacoteca Municipiului București", "București în arta plastică", "Colecția Simu", "Muzeul de Artă al Municipiului București "Anastasie Simu"". În anul 1984 prin unificarea cu Muzeul de Istorie al Municipiului București a devenit secție a fostului Muzeu de Istorie și Artă al Municipiului București, actualul Muzeu al Municipiului București. În anul 1991
Pinacoteca București () [Corola-website/Science/325746_a_327075]
-
a lungul timpului, muzeul a suferit modificări de titulatură și de sediu. S-a numit pe rând: "Pinacoteca Municipiului București", "București în arta plastică", "Colecția Simu", "Muzeul de Artă al Municipiului București "Anastasie Simu"". În anul 1984 prin unificarea cu Muzeul de Istorie al Municipiului București a devenit secție a fostului Muzeu de Istorie și Artă al Municipiului București, actualul Muzeu al Municipiului București. În anul 1991, din pricina unor defecțiuni tehnice ale clădirii în care se afla pinacoteca, aceasta a fost
Pinacoteca București () [Corola-website/Science/325746_a_327075]
-
sediu. S-a numit pe rând: "Pinacoteca Municipiului București", "București în arta plastică", "Colecția Simu", "Muzeul de Artă al Municipiului București "Anastasie Simu"". În anul 1984 prin unificarea cu Muzeul de Istorie al Municipiului București a devenit secție a fostului Muzeu de Istorie și Artă al Municipiului București, actualul Muzeu al Municipiului București. În anul 1991, din pricina unor defecțiuni tehnice ale clădirii în care se afla pinacoteca, aceasta a fost închisă, iar pe parcursul anilor clădirea a fost retrocedată proprietarilor de drept
Pinacoteca București () [Corola-website/Science/325746_a_327075]
-
București în arta plastică", "Colecția Simu", "Muzeul de Artă al Municipiului București "Anastasie Simu"". În anul 1984 prin unificarea cu Muzeul de Istorie al Municipiului București a devenit secție a fostului Muzeu de Istorie și Artă al Municipiului București, actualul Muzeu al Municipiului București. În anul 1991, din pricina unor defecțiuni tehnice ale clădirii în care se afla pinacoteca, aceasta a fost închisă, iar pe parcursul anilor clădirea a fost retrocedată proprietarilor de drept. Din acest motiv, adică lipsa unui spațiu propriu de
Pinacoteca București () [Corola-website/Science/325746_a_327075]
-
patrimoniul Pinacotecii, ajuns între timp la 5.500 de piese, constând în pictură, sculptură, grafică în principal, dar și o mică colecție de artă religioasă și decorativă, a rămas de mulți ani ascuns în depozite. După ce Primăria Capitalei a reabilitat Muzeul Gheorghe Tattarescu, fostă casă memorială care găzduia ambientul, atelierul, șevaletul și lucrări ale marelui pictor, în clădire au fost depozitate picturile din patrimoniul Pinacotecii, iar clădirea a fost închisă pentru public. Aici lucrările de artă sunt conservate în condiții total
Pinacoteca București () [Corola-website/Science/325746_a_327075]
-
al Pinacotecii este constituit din 2.546 de lucrări de pictură românească și europeană, 402 lucrări de sculptură, 87 de lucrări de artă decorativă, 2.445 de lucrări de grafică. Din 29 iulie 2016, Pinacoteca Municipiului București a organizat la Muzeul Municipiului București din Palatul Suțu o expoziție temporară retrospectivă a principalelor donații, făcute de Ioan Movilă și Filip Marin, precum și a celor mai reprezentative lucrări achiziționate în perioada interbelică.
Pinacoteca București () [Corola-website/Science/325746_a_327075]
-
război. Meseria de opincar era învățată în familie și era continuată din tată în fiu. Înainte de anul 1989 se putea trăi omenește din practicarea ei. Opincile, încălțări moștenite de la daci, se purtau la țară. Azi, opincile au ajuns obiecte de muzeu sau “souvenir-uri” pentru turiștii străini. Răspândirea atât de largă printre români a opincii le-a atras acestora în trecut porecla de opincari (în maghiară bocskoros). Spre deosebire de cisme, pantofi, ghete, opincile sunt comune și femeilor și barbaților. Și alte popoare vecine
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]
-
multor dispute, au fost propuse diferite locuri din lume dar, în vremurile recente, s-a ajuns, în mare măsură, la un consens. Situl arheologic L'Anse aux Meadows, inclus pe lista UNESCO a Patrimoniului Mondial, atrage azi vizitatorii printr-un muzeu "viu" în care oameni îmbrăcați în costume vikinge, după "moda" de acum un mileniu, înfățișează vizitorilor crâmpeie din felul de viață al acelor temerari călători care au cutezat să înfrunte oceanul, făcându-și un nou cămin, într-un loc necunoscut
Vinland () [Corola-website/Science/325750_a_327079]
-
Academiei Medicale Române), Prof. Dumitru Dumitrașcu, Prof Comes Liviu etc. Membrii cenaclul a fost prezenți în data de 5 mai 1979 la Radio Cluj, în emisiunea „Undă pentru inimă și literatura” (reporteri Traian Bradea și Radu Țuculescu), emisiune realizată cu ajutorul Muzeului de Istorie a Transilvaniei sub îndrumarea Prof. Dr. Doc Augustin Z.N. Pop, închinata celui mai mare poet al românilor, Mihai Eminescu - la cerebrarea a 90 de ani de la trecerea să în neființă. Albu Eugen; Câmpean Remus; Floarea Mariana; Florea
Cenaclul Victor Papilian () [Corola-website/Science/325783_a_327112]