36,758 matches
-
acestora este energia cedată de sistem prin lucru al forței. Similar, diferența de temperatură determină variația entropiei, iar produsul acestora este energia cedată de sistem prin transfer termic. Forța termodinamică este întotdeauna un "parametru intensiv" iar deplasarea este întotdeauna un "parametru extensiv", rezultând o "energie extensivă". Parametrul intensiv (forța) este derivata energiei interne în funcție de parametrul extensiv (deplasare), toate celelalte variabile rămânând constante. Teoria potențialelor termodinamice nu este completă fără a lua în considerare numărul particulelor din sistem ca parametru similar cu
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
prin lucru al forței. Similar, diferența de temperatură determină variația entropiei, iar produsul acestora este energia cedată de sistem prin transfer termic. Forța termodinamică este întotdeauna un "parametru intensiv" iar deplasarea este întotdeauna un "parametru extensiv", rezultând o "energie extensivă". Parametrul intensiv (forța) este derivata energiei interne în funcție de parametrul extensiv (deplasare), toate celelalte variabile rămânând constante. Teoria potențialelor termodinamice nu este completă fără a lua în considerare numărul particulelor din sistem ca parametru similar cu alte mărimi extensive ca volumul sau
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
determină variația entropiei, iar produsul acestora este energia cedată de sistem prin transfer termic. Forța termodinamică este întotdeauna un "parametru intensiv" iar deplasarea este întotdeauna un "parametru extensiv", rezultând o "energie extensivă". Parametrul intensiv (forța) este derivata energiei interne în funcție de parametrul extensiv (deplasare), toate celelalte variabile rămânând constante. Teoria potențialelor termodinamice nu este completă fără a lua în considerare numărul particulelor din sistem ca parametru similar cu alte mărimi extensive ca volumul sau entropia. Numărul particulelor este, la fel ca volumul
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
întotdeauna un "parametru extensiv", rezultând o "energie extensivă". Parametrul intensiv (forța) este derivata energiei interne în funcție de parametrul extensiv (deplasare), toate celelalte variabile rămânând constante. Teoria potențialelor termodinamice nu este completă fără a lua în considerare numărul particulelor din sistem ca parametru similar cu alte mărimi extensive ca volumul sau entropia. Numărul particulelor este, la fel ca volumul sau entropia, un parametru de „deplasare” într-o pereche de parametri conjugați. Componenta forței generalizate este în acest caz "potențialul chimic". Acesta poate fi
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
celelalte variabile rămânând constante. Teoria potențialelor termodinamice nu este completă fără a lua în considerare numărul particulelor din sistem ca parametru similar cu alte mărimi extensive ca volumul sau entropia. Numărul particulelor este, la fel ca volumul sau entropia, un parametru de „deplasare” într-o pereche de parametri conjugați. Componenta forței generalizate este în acest caz "potențialul chimic". Acesta poate fi considerat ca o forță care determină schimbul de particule cu exteriorul sau între faze. De exemplu, dacă un sistem conține
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
nu este completă fără a lua în considerare numărul particulelor din sistem ca parametru similar cu alte mărimi extensive ca volumul sau entropia. Numărul particulelor este, la fel ca volumul sau entropia, un parametru de „deplasare” într-o pereche de parametri conjugați. Componenta forței generalizate este în acest caz "potențialul chimic". Acesta poate fi considerat ca o forță care determină schimbul de particule cu exteriorul sau între faze. De exemplu, dacă un sistem conține lichid și vapori, potențialul chimic al lichidului
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
lor: unde egalitățile sunt valabile pentru procese reversibile. Asta conduce la formele diferențiale ale energiei interne: Aplicând repetat transformările Legendre, se obțin expresiile diferențiale ale celor patru potențiale: Infinitezimalele din membrul drept al fiecărei relații de mai sus este în funcție de parametrii potențialului din membrul stâng. Relațiile de mai sus ilustrează faptul că atunci când parametrii potențialului sunt menținuți constanți, valoarea potențialului descrește ireversibil, apropiindu-se de o valoare constantă, minimă, la echilibru. Relații similare pot fi scrise pentru orice alt potențial termodinamic
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
ale energiei interne: Aplicând repetat transformările Legendre, se obțin expresiile diferențiale ale celor patru potențiale: Infinitezimalele din membrul drept al fiecărei relații de mai sus este în funcție de parametrii potențialului din membrul stâng. Relațiile de mai sus ilustrează faptul că atunci când parametrii potențialului sunt menținuți constanți, valoarea potențialului descrește ireversibil, apropiindu-se de o valoare constantă, minimă, la echilibru. Relații similare pot fi scrise pentru orice alt potențial termodinamic. Relațiile prezentate mai sus pot fi folosite pentru obținerea formelor diferențiale ale unor
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
potențialului sunt menținuți constanți, valoarea potențialului descrește ireversibil, apropiindu-se de o valoare constantă, minimă, la echilibru. Relații similare pot fi scrise pentru orice alt potențial termodinamic. Relațiile prezentate mai sus pot fi folosite pentru obținerea formelor diferențiale ale unor parametri termodinamici. Dacă se notează cu "Φ" un potențial termodinamic oarecare, ecuațiile de mai sus capătă forma: unde formula 14 și formula 15 sunt perechi de parametri conjugați, iar formula 15 sunt parametrii potențialului formula 17. Prin derivare rezultă: unde formula 19 este setul de parametri
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
alt potențial termodinamic. Relațiile prezentate mai sus pot fi folosite pentru obținerea formelor diferențiale ale unor parametri termodinamici. Dacă se notează cu "Φ" un potențial termodinamic oarecare, ecuațiile de mai sus capătă forma: unde formula 14 și formula 15 sunt perechi de parametri conjugați, iar formula 15 sunt parametrii potențialului formula 17. Prin derivare rezultă: unde formula 19 este setul de parametri ai formula 17 cu excepția formula 21. Rezultă expresiile diferiților parametri termodinamici în funcție de derivatele potențialelor în funcție de parametrii lor. Aceste ecuații sunt cunoscute ca ecuații de stare pentru că
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
mai sus pot fi folosite pentru obținerea formelor diferențiale ale unor parametri termodinamici. Dacă se notează cu "Φ" un potențial termodinamic oarecare, ecuațiile de mai sus capătă forma: unde formula 14 și formula 15 sunt perechi de parametri conjugați, iar formula 15 sunt parametrii potențialului formula 17. Prin derivare rezultă: unde formula 19 este setul de parametri ai formula 17 cu excepția formula 21. Rezultă expresiile diferiților parametri termodinamici în funcție de derivatele potențialelor în funcție de parametrii lor. Aceste ecuații sunt cunoscute ca ecuații de stare pentru că leagă parametrii termodinamici ai stării
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
parametri termodinamici. Dacă se notează cu "Φ" un potențial termodinamic oarecare, ecuațiile de mai sus capătă forma: unde formula 14 și formula 15 sunt perechi de parametri conjugați, iar formula 15 sunt parametrii potențialului formula 17. Prin derivare rezultă: unde formula 19 este setul de parametri ai formula 17 cu excepția formula 21. Rezultă expresiile diferiților parametri termodinamici în funcție de derivatele potențialelor în funcție de parametrii lor. Aceste ecuații sunt cunoscute ca ecuații de stare pentru că leagă parametrii termodinamici ai stării. Pentru potențialele U, F , I și G se obține: unde, în
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
potențial termodinamic oarecare, ecuațiile de mai sus capătă forma: unde formula 14 și formula 15 sunt perechi de parametri conjugați, iar formula 15 sunt parametrii potențialului formula 17. Prin derivare rezultă: unde formula 19 este setul de parametri ai formula 17 cu excepția formula 21. Rezultă expresiile diferiților parametri termodinamici în funcție de derivatele potențialelor în funcție de parametrii lor. Aceste ecuații sunt cunoscute ca ecuații de stare pentru că leagă parametrii termodinamici ai stării. Pentru potențialele U, F , I și G se obține: unde, în ultima ecuație, formula 27 este oricare din potențialele termodinamice
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
sus capătă forma: unde formula 14 și formula 15 sunt perechi de parametri conjugați, iar formula 15 sunt parametrii potențialului formula 17. Prin derivare rezultă: unde formula 19 este setul de parametri ai formula 17 cu excepția formula 21. Rezultă expresiile diferiților parametri termodinamici în funcție de derivatele potențialelor în funcție de parametrii lor. Aceste ecuații sunt cunoscute ca ecuații de stare pentru că leagă parametrii termodinamici ai stării. Pentru potențialele U, F , I și G se obține: unde, în ultima ecuație, formula 27 este oricare din potențialele termodinamice U, F, I, G iar formula 28
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
iar formula 15 sunt parametrii potențialului formula 17. Prin derivare rezultă: unde formula 19 este setul de parametri ai formula 17 cu excepția formula 21. Rezultă expresiile diferiților parametri termodinamici în funcție de derivatele potențialelor în funcție de parametrii lor. Aceste ecuații sunt cunoscute ca ecuații de stare pentru că leagă parametrii termodinamici ai stării. Pentru potențialele U, F , I și G se obține: unde, în ultima ecuație, formula 27 este oricare din potențialele termodinamice U, F, I, G iar formula 28 este setul de parametri ai acestor potențiale, exclusiv formula 1. Folosind toate potențialele
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
sunt cunoscute ca ecuații de stare pentru că leagă parametrii termodinamici ai stării. Pentru potențialele U, F , I și G se obține: unde, în ultima ecuație, formula 27 este oricare din potențialele termodinamice U, F, I, G iar formula 28 este setul de parametri ai acestor potențiale, exclusiv formula 1. Folosind toate potențialele se obțin și alte ecuații de stare, ca: Prin urmare, toate informațiile termodinamice despre sistem pot fi cunoscute și ecuațiile fundamentale ale oricărui potențial pot fi găsite pe baza ecuațiilor de stare
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
potențialele se obțin și alte ecuații de stare, ca: Prin urmare, toate informațiile termodinamice despre sistem pot fi cunoscute și ecuațiile fundamentale ale oricărui potențial pot fi găsite pe baza ecuațiilor de stare. Fie formula 14 și formula 15 o pereche de parametri conjugați, și formula 15 un parametru al unui potențial formula 17. Se aplică derivarea ecuațiilor de stare conform relațiilor următoare: Din astea, pentru potențialele U, F, I, G se obțin relațiile Maxwell: Pentru ecuațiile de stare care conțin potențiale termodinamice se obțin
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
ecuații de stare, ca: Prin urmare, toate informațiile termodinamice despre sistem pot fi cunoscute și ecuațiile fundamentale ale oricărui potențial pot fi găsite pe baza ecuațiilor de stare. Fie formula 14 și formula 15 o pereche de parametri conjugați, și formula 15 un parametru al unui potențial formula 17. Se aplică derivarea ecuațiilor de stare conform relațiilor următoare: Din astea, pentru potențialele U, F, I, G se obțin relațiile Maxwell: Pentru ecuațiile de stare care conțin potențiale termodinamice se obțin relațiile: iar pentru alte potențiale
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
relațiilor următoare: Din astea, pentru potențialele U, F, I, G se obțin relațiile Maxwell: Pentru ecuațiile de stare care conțin potențiale termodinamice se obțin relațiile: iar pentru alte potențiale se obțin relații ca: Fie formula 14 and formula 15 o pereche de parametri conjugați, și formula 15 parametrii energiei interne. Deoarece toți parametrii energiei interne U sunt variabile extensive: pentru funcții omogene rezultă că energia internă poate fi scrisă ca: Din ecuația de stare se obține: Substituind în expresiile altor potențiale termodinamice se obține
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
pentru potențialele U, F, I, G se obțin relațiile Maxwell: Pentru ecuațiile de stare care conțin potențiale termodinamice se obțin relațiile: iar pentru alte potențiale se obțin relații ca: Fie formula 14 and formula 15 o pereche de parametri conjugați, și formula 15 parametrii energiei interne. Deoarece toți parametrii energiei interne U sunt variabile extensive: pentru funcții omogene rezultă că energia internă poate fi scrisă ca: Din ecuația de stare se obține: Substituind în expresiile altor potențiale termodinamice se obține: Aceste procedeu se poate
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
G se obțin relațiile Maxwell: Pentru ecuațiile de stare care conțin potențiale termodinamice se obțin relațiile: iar pentru alte potențiale se obțin relații ca: Fie formula 14 and formula 15 o pereche de parametri conjugați, și formula 15 parametrii energiei interne. Deoarece toți parametrii energiei interne U sunt variabile extensive: pentru funcții omogene rezultă că energia internă poate fi scrisă ca: Din ecuația de stare se obține: Substituind în expresiile altor potențiale termodinamice se obține: Aceste procedeu se poate aplica oricăror potențiale termodinamice. Deducerea
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
chimic dezvoltată ca: Substituind în ecuațiile Maxwell și ținând cont de expresia potențialului chimic aceasta devine: Potențialul chimic este același lucru cu energia liberă molară Gibbs, ca urmare: Prin scădere se obține relația Gibbs-Duhem: Relația Gibbs-Duhem este o relație între parametrii intensivi ai sistemului. prin urmare, pentru un sistem simplu cu formula 58 componente, vor fi formula 59 parametri independenți, sau grade de libertate. De exemplu, un sistem simplu cu o singură componentă va avea două grade de libertate și va fi definită
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
Potențialul chimic este același lucru cu energia liberă molară Gibbs, ca urmare: Prin scădere se obține relația Gibbs-Duhem: Relația Gibbs-Duhem este o relație între parametrii intensivi ai sistemului. prin urmare, pentru un sistem simplu cu formula 58 componente, vor fi formula 59 parametri independenți, sau grade de libertate. De exemplu, un sistem simplu cu o singură componentă va avea două grade de libertate și va fi definită de doar doi parametri, de exemplu presiunea și volumul. Relația este numită așa după Josiah Gibbs
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
prin urmare, pentru un sistem simplu cu formula 58 componente, vor fi formula 59 parametri independenți, sau grade de libertate. De exemplu, un sistem simplu cu o singură componentă va avea două grade de libertate și va fi definită de doar doi parametri, de exemplu presiunea și volumul. Relația este numită așa după Josiah Gibbs și Pierre Duhem. Relațiile de mai sus sunt utile în termodinamica chimică și indică direcția în care reacția va avea loc. Valorile depind de condițiile de reacție, ca
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
o mărime scalară, care în SI se măsoară în pascali. 1 Pa = 1 N/m. Presiunea se transmite suprafețelor înconjurătoare ale domeniului sau secțiunilor prin fluid în direcție "normală" în orice punct a acestor suprafețe sau secțiuni. Ea este un parametru fundamental în termodinamică și este o variabilă conjugată volumului. Măsurarea presiunilor se poate face cu manometrul. Manometrul pentru presiunea atmosferică se numește barometru. Unitatea SI pentru presiune este pascalul (Pa), egal cu un Newton pe metru pătrat (N•m sau
Presiune () [Corola-website/Science/309080_a_310409]