37,224 matches
-
fi interpretate drept o preferință evidentă a lui Eminescu pentru faptele dacilor și, în consecință, o recunoaștere a ponderii lor importante în etnogeneza românească. O asemenea concluzie este posibilă numai dacă scoatem poemele respective din contextul operei poetice; cât despre proza politică vom avea imediat ocazia să vedem cum stau lucrurile. Mai înainte însă o scurtă punere la punct în ceea ce privește poezia. În Memento mori după descrierea căderii apoteotice a lui Decebal Eminescu face un salt peste secole și își îndreaptă gândurile
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
le trecem, căci prin evi de armonie auzim cetatea sfântă cu-nmiita-i armonie... și ne simțim mari, puternici, numai de-i gândim pe ei..." Asemenea versuri nu puteau fi scrise de un tracoman. Să vedem cum stau lucrurile în proza politică. La 13 ianuarie 1878, Eminescu publică în Timpul un scurt articol intitulat Originea românilor, în care el respinge afirmațiile făcute de un oarecare Dr. Flieger într-o conferință ținută la Societatea de Antropologie din Viena, tipărită în Fremdenblatt din Viena
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
Donald Keene, Literatura japoneză, Editura Univers, 1991 ( tradusă de Doina și Mircea Opriță), precum și volumul Jocul de GO de prof. univ. Gheorghe Pop, organizând, în același timp, diverse cercuri pentru studierea acestui joc etc. Acum lucrează intens la încheierea traducerii prozei fantastice a lui Mircea Eliade ( trei monumentale volume, circa 1600-1700 pagini), ordonată în mod științific pentru prima dată în lume ( după aproximările, efectuate, cam grăbit, de Eugen Simion și Mircea Handoca) , cu o prefață competentă de specialistul în poloneză, rusă
Sumiya Haruya - 25 de ani de activitate by George Muntean () [Corola-journal/Journalistic/13698_a_15023]
-
a desăvîrșit în articolele scrise de tine despre două lichele pe care îi cunosc: Baconsky și Ivasiuc. Unul se leagă de anii ("Odă către lăptăreasa mea") cînd Stalin devenise "Genialissim" (citez pe marele futurolog: Pavel Apostol), iar celălalt, Ivasiuc; (grotescul prozei făcute prin bateri la mașina de scris.) Scriitură, bine zici; dumnezeule, ce ușor se poate scrie cînd nu ai scrupule... De nici un fel. Din contră. Acum, eu, ce am zis: pe rînd, fără să te sperii, îți trimit operele tipărite
Din arhiva Cornel Regman () [Corola-journal/Journalistic/13715_a_15040]
-
dumnezeule, ce ușor se poate scrie cînd nu ai scrupule... De nici un fel. Din contră. Acum, eu, ce am zis: pe rînd, fără să te sperii, îți trimit operele tipărite (vax!) și manuscrisele acceptate și netipărite. Am trei volume de proză, și acum, în 2-3 săptămîni, îmi iese primul mare volum de teatru. 4 piese jucate. Am alte cinci piese, nejucate: foarte sincere, curate și de straniu viitor. Ți le voi trimite. Dar te rezerv (după ce am citit studiul tău despre
Din arhiva Cornel Regman () [Corola-journal/Journalistic/13715_a_15040]
-
ale mele... Titlul: "Satirele duhului meu"; și adun aici otrăvuri literare, sine ira et studio, scrise între 1948-1974... Acum le transcriu, le scriu, le bat la mașină. În 2-3 luni sunt gata. Îmi plac! Constat că nu semăn (în această proză) cu nimeni. Deocamdată. Vă sărută pe toți, Gary Sîrbu Köln, 19 aprilie 1983 Dragă Cornel, îți mulțumesc iarăși pentru noutăți și corpurile revuistice. Eu însă, ce să-ți spun, n-am în bagaj noutăți comunicabile. Poate că doară numai faptul
Din arhiva Cornel Regman () [Corola-journal/Journalistic/13715_a_15040]
-
1983 Dragă Cornel, îți mulțumesc iarăși pentru noutăți și corpurile revuistice. Eu însă, ce să-ți spun, n-am în bagaj noutăți comunicabile. Poate că doară numai faptul de a fi citit cu mare voie bună și satisfacție estetică majoritatea prozelor lui Ion D. Sîrbu. Unele sunt chiar capodopere ce-l fac mare scriitor (înfine!) - ca de pildă Șoarecele B sau Cimex lectularia, după care aș pune poate imediat Doi intelectuali de rasă (apropo, aici e în prezent un festival al
Din arhiva Cornel Regman () [Corola-journal/Journalistic/13715_a_15040]
-
teme și elemente care corespund naturii mele. Numai că în textele mai lungi, în romanele mele, datorită tematicii dominante, cea a dictaturii, a efectului ei distructiv asupra individului, această latură nu-și mai află locul. Prin urmare, conținutul cărților, al prozei pe care o scriu, nu poate capta această componentă a naturii mele și nici nu o poate susține. Și ceea ce ați numit poeme sau poezii, ar putea fi mai degrabă componente intime, particulare ale scrisului meu, care se manifestă doar
Herta Müller by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13697_a_15022]
-
ceea ce ați numit poeme sau poezii, ar putea fi mai degrabă componente intime, particulare ale scrisului meu, care se manifestă doar atunci cînd fac abstracție de restul, de întreg. Atunci într-adevăr, se creează "o diferență"... R.B.: Cine vă cunoaște proza, reperează unele constante ale acesteia și în colaje. De unde se poate deduce că, deși supuse hazardului, ele au o coerență interioară... H.M.: Firește, determinanta psihică revine constant. Cred că așa ceva se întîmplă în cazul fiecărui autor. Există desigur unele elemente
Herta Müller by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13697_a_15022]
-
două romane și mai știu că uneori rînduri întregi din aceste colaje revin, fără voia mea, chiar cuvînt cu cuvînt, în textele romanelor... Așa încît, aproape inconștient, aceste colaje constituie într-un anume fel și o activitate prealabilă, pregătitoare, a prozei. Fiindcă în această formă scurtă, (cea a colajului, n.n.) totalitatea, întregul suferă doar "o atingere"... abia în textele mai lungi, poate fi vorba de o extensie. Dar, tocmai fiindcă a fost o dată "atins", întregul poate rămîne "fixat" în cap, se
Herta Müller by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13697_a_15022]
-
necesită o abilitate manuală, o doză de îndemînare... Colajele, deși sunt o ocupație, un proces de producție manuală și poetică, nu constituie decît un intermezzo în procesul creativității literare? H.M.: Firește, întotdeauna s-a întîmplat așa. După perioadele îndelungate de proză, am făcut astfel de pauze. Numai că temele romanelor mele mă "locuiesc" într-atît de intens, încît mi-este uneori și frică de ele. Mă tem că nu sunt pe măsura lor și, așa stînd lucrurile, am nevoie de un răgaz
Herta Müller by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13697_a_15022]
-
era loc sau mai bine zis va mai fi loc și pentru artă în ea. Ion Dumitriu, care nu făcea gazetărie, nu și-a luat pauză "de urgență" de la munca lui la șevalet. Mircea Nedelciu însă s-a întors la proză numai atunci cînd a primit primul semn brutal din parte destinului, să nu se mai joace cu timpul. După ce a rămas imobilizat, am mai fost pe la el în vizită, dar niciodată ca pe vremuri. Speram, contaminat de optimismul lui, că
Convorbiri altfel imposibile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13727_a_15052]
-
crunte pentru că scriitoarea să revină ( precum, în urmă cu 2-3 ani, Ana Blandiana) la domeniul care i-a adus celebritatea. Românul Întîlnirea are o istorie interesantă. La sfîrșitul anului 1989, Gabriela Adamesteanu a publicat la Editură Cartea Românească volumul de proza scurtă Vara-Primavara ( ultimul volum original de proza al autoarei pînă la prezentul român), în finalul căruia este inclusă o povestire de mari dimensiuni ( 140 de pagini) intitulată Întîlnirea. Revoluția izbucnită la relativ scurt timp după apariția volumului și perioada agitată
Bricolaj cu sentimente by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13735_a_15060]
-
urmă cu 2-3 ani, Ana Blandiana) la domeniul care i-a adus celebritatea. Românul Întîlnirea are o istorie interesantă. La sfîrșitul anului 1989, Gabriela Adamesteanu a publicat la Editură Cartea Românească volumul de proza scurtă Vara-Primavara ( ultimul volum original de proza al autoarei pînă la prezentul român), în finalul căruia este inclusă o povestire de mari dimensiuni ( 140 de pagini) intitulată Întîlnirea. Revoluția izbucnită la relativ scurt timp după apariția volumului și perioada agitată care a urmat, au făcut că impactul
Bricolaj cu sentimente by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13735_a_15060]
-
fost redactată și publicată. Scrisă la sugestia lui Mihai Botez, Întîlnirea evocă, din perspective diferite, revenirea în țară, în calitate de invitat, a unui refugiat în Occident devenit între timp savant de recunoaștere internațională. Deși subiectul este bine încifrat în formula unei proze poetice, apariția acestui text, în perioada în care paranoia regimului Ceaușescu atinsese cotele maxime, rămîne un miracol. Românul Întîlnirea este rodul rescrierii povestirii din 1989. Față de textul anterevoluționar, el conține 150 de pagini în plus, ceea ce înseamnă, practic, o altă
Bricolaj cu sentimente by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13735_a_15060]
-
atît, în multe situații autoarea pune în evidență contrastul dintre gîndurile intime ale personajelor și comportamentul lor public. Trecerea de la monologul interior la lumea reală este marcată grafic prin schimbarea paginației de la grafia în versuri, fără semne de punctuație, la proza, ca în acest fragment care o privește pe Christa, soția lui Manu ( ea însăși obsedată de ororile nazismului din Germania): "nimeni nu ne împarte în grupuri/ nimeni nu ne dirijează de la capetele șirurilor de bănci/ lipsesc difuzoarele care să ne
Bricolaj cu sentimente by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13735_a_15060]
-
compoziției aliajului textual, al fragmentelor din care este compus românul. Salutînd virtuozitatea stilistica a prozatoarei, trebuie spus că structura narativa prea stufoasa a românului explicabila, la nivelul povestirii, în condițiile cenzurii dinainte de 1989 riscă să sufoce un formidabil subiect de proza ( dramă românului exilat care revine în țară după o jumătate de secol), o temă de maxim interes din perspectiva experienței istoriei noastre recente. Mai multă simplitate ar fi adus numai beneficii acestui foarte interesant român. Gabriela Adamesteanu, Intalnirea, român, Editura
Bricolaj cu sentimente by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13735_a_15060]
-
Constanța Buzea Cât de pregătită sunteți pentru a scrie "o carte de proză inspirată dintr-un fapt real" rămâne de văzut. Aici, intenția doar, nu prea contează. Mai ales că vă întrebați cine și cum v-ar putea ajuta să finalizați ideea. E la mintea cocoșului că nimeni. Întâi scrieți, și abia pe
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13724_a_15049]
-
două literaturi, Vulcan fiind ales "membru extern al societății, înscriindu-se printre recunoașteri peste hotare. Ediția Iosif Vulcan desfășoară larg prezența omului și susținătorului de idei avansate curajos, într-o atmosferă nu întotdeauna fericită pentru scopul propus. Volumul I cuprinde Proză, Teatru și, în primul rând, Poezii. Volumul al II-lea, dens și amplu, privește Publicistica. Notele rețin în acest compartiment un interes deosebit, cum se întâmplă în mod curent când câmpul de cercetare se extinde la ziare și reviste, nu
Un entuziast: Iosif Vulcan by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13744_a_15069]
-
îmi înțelege punctul de vedere. În 1989 m-am întîlnit, tot pe căi cărturărești, din nou cu dl Nemoianu. Dl Nicolae Manolescu îmi predase primul volum al operei sale Istoria critică a literaturii române. Era consacrat începuturilor literaturii noastre și prozei romantice din al XIX-lea veac. Se folosise de o tipologie propusă de dlVirgil Nemoianu în cartea sa Romantismul îmblînzit (am dat-o la tradus, apărînd în BPT, prin 1996). Ori dl Nemoianu avea statut de azilant politic și, deci
Solidaritate confraternă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16594_a_17919]
-
40, Dumitru Micu: "Dacă memoria nu mă înșeală, Mircea Zaciu și-a destăinuit vocația de prozator înaintea celei de istoric și critic literar, căreia avea să i se consacre. Fapt e că, în 1949-1950, îi citeam în manuscris fragmente de proză narativă. Căci, încă de pe atunci, plănuia să scrie romane. Nu ținea să-și verifice mai întîi posibilitățile în proza scurtă. Am impresia că și pe mine mă privea - scrutător - cu ochiul romancierului. Prezentam pentru el un interes tipologic." Și fostul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16583_a_17908]
-
istoric și critic literar, căreia avea să i se consacre. Fapt e că, în 1949-1950, îi citeam în manuscris fragmente de proză narativă. Căci, încă de pe atunci, plănuia să scrie romane. Nu ținea să-și verifice mai întîi posibilitățile în proza scurtă. Am impresia că și pe mine mă privea - scrutător - cu ochiul romancierului. Prezentam pentru el un interes tipologic." Și fostul coleg din urmă cu 50 de ani crede că nu e exagerat a spune că eforturile, bătălia pentru tipărirea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16583_a_17908]
-
varianta în care s-ar fi înfățișat. Criticul și-a dovedit competența în domenii diferite. Mihai Zamfir a scris cîteva dintre studiile fundamentale despre romantismul românesc. Am înțeles eu însumi mai bine, lucrînd la Istoria critică, atît poezia, cît și proza generației de la 1848. Dar Zamfir nu s-a oprit acolo: Macedonsky și sfîrșitul de secol XIX îi sînt deopotrivă de familiare, cu formele lor noi (poemului în proză i-a consacrat o carte), premergătoare celor moderne. Romanul modern românesc are
Portret de intelectual român by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16622_a_17947]
-
eu însumi mai bine, lucrînd la Istoria critică, atît poezia, cît și proza generației de la 1848. Dar Zamfir nu s-a oprit acolo: Macedonsky și sfîrșitul de secol XIX îi sînt deopotrivă de familiare, cu formele lor noi (poemului în proză i-a consacrat o carte), premergătoare celor moderne. Romanul modern românesc are puțini analiști la fel de fini ca Zamfir. Faptul de a fi scris un studiu despre Proust nu e întîmplător. Interesantă, în toate acestea, e și perspectiva: stilistician, Zamfir a
Portret de intelectual român by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16622_a_17947]
-
am încălecat pe o șa / și v-am spus". Ideea apare și într-un text separat de jurnal unde autorul înșiruie compuneri școlare tipice (Academia lui Dumnezeu și Adam, primul artist de avangardă). După jurnal intră în scenă poeme și proze de sine stătătoare care ne arată un Felix Lupu mai puțin incitant: influențele boemei și ale textelor ei (Nichita Stănescu, Cristian Preda sau Paul Daian) îmi par nocive pentru poetul Felix Lupu. Cel mai bine îl prinde postura "iovistă" din
Neagoe și Nea Goe by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16627_a_17952]