37,224 matches
-
de sine stătătoare care ne arată un Felix Lupu mai puțin incitant: influențele boemei și ale textelor ei (Nichita Stănescu, Cristian Preda sau Paul Daian) îmi par nocive pentru poetul Felix Lupu. Cel mai bine îl prinde postura "iovistă" din proze: un abil "jucător de cuvinte" și un rafinat observator al realității imediate. Stăruie, așadar, conflictul dintre un Neagoe (grav, patetic, prea metaforizant în poeme) și un Nea Goe (jucăuș, mobil). Un conflict (istoric chiar) intuit de Gheorghe Iova în postfața
Neagoe și Nea Goe by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16627_a_17952]
-
și cunoașterea capitalei germane (comparată mereu cu Parisul) îi e posibilă doar prin mirosuri, sunete, suprafețe pipăite. Simțurile fotografului orb, de o acuitate teribilă, rețin și interpretează nu peisajul citadin ci o atmosferă definitorie, detalii declanșînd imagini mentale. Așa-numita proză de ficțiune domină Biblioteca L.I. în care sînt incluși scriitori faimoși precum Bohumil Hrabal, Christa Wolf, Ian McEwan, Bernard Schlink - toți cu fragmente din romane ce vor apărea în curînd la Univers. Tot aici îl găsim cu o proză și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16620_a_17945]
-
numita proză de ficțiune domină Biblioteca L.I. în care sînt incluși scriitori faimoși precum Bohumil Hrabal, Christa Wolf, Ian McEwan, Bernard Schlink - toți cu fragmente din romane ce vor apărea în curînd la Univers. Tot aici îl găsim cu o proză și pe Antonio Tabucchi - dar tradus din engleză și cu bibliografia incompletă (doar pînă în 1994, nici măcar Pretinde Perreira, apărut și la noi, nu figurează, ca să nu mai vorbim de Capul pierdut al lui Damasceno Monteiro, apărut în 1997 ș.a.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16620_a_17945]
-
1997 ș.a.) a edițiilor traduse în engleză ale scriitorului italian. (Na, că am găsit totuși un nod în papură!) În această companie, povestirea lui Cristian Teodorescu, Fundația, nu e cu nimic mai prejos, dimpotrivă (nu că e al nostru, dar proza lui e cu adevărat reușită). Programul revistei de a ne ține la curent cu dezbaterile de idei, cu opinii ale unor intelectuali din tabere diferite ale zonelor fierbinți, cu reinterpretarea istoriei secolului din perspectiva 2000 e onorat cu brio în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16620_a_17945]
-
neutru, se bănuiește cu atît mai violentă (Vizită)". Ultimul Bacovia pare a fi al unei sincerități nude, ce riscă a pune în primejdie chiar ființa fictivă a poeziei. La antipodul începutului său, ancorează în "lipsa completă, deliberată, de orice artificiu". Proza bacoviană, deși "tipic simbolistă, desfășurînd pe un palid embrion epic senzații rare, ritmuri prețioase, muzicale, stări interioare de crepuscul, reverii", conține o "proprietate" prozastică: asocierea rapidă, dramatică a imaginilor. Dramatic, se precizează, "în sensul succesiunii ori simultaneității surpriză-satisfacție". De unde rezultă
Radu Petrescu despre G. Bacovia (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16643_a_17968]
-
prînzea și care a lăsat o imensă suită de portrete caustice astfel surprinse în creion, îi seamănă Bacovia și cînd schițează, cu intimitate dar și cu un incomparabil humor acid, scena întîlnirii cu un amic". În situare istorică, compunerile în proză ale lui Bacovia rămîn "de o mare eficacitate, nu inferioară prozei unui Dimitrie Anghel, de exemplu, și nici aceleia a unui Ion Vinea din Paradisul suspinelor". Radu Petrescu, G. Bacovia, Ed. Paralela 45, Pitești, 1999, 96 p., preț neprecizat.
Radu Petrescu despre G. Bacovia (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16643_a_17968]
-
astfel surprinse în creion, îi seamănă Bacovia și cînd schițează, cu intimitate dar și cu un incomparabil humor acid, scena întîlnirii cu un amic". În situare istorică, compunerile în proză ale lui Bacovia rămîn "de o mare eficacitate, nu inferioară prozei unui Dimitrie Anghel, de exemplu, și nici aceleia a unui Ion Vinea din Paradisul suspinelor". Radu Petrescu, G. Bacovia, Ed. Paralela 45, Pitești, 1999, 96 p., preț neprecizat.
Radu Petrescu despre G. Bacovia (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16643_a_17968]
-
pînă în 1991. Deci am fugit după nici doi ani de "răsfăț". - Atunci de ce s-a răspîndit această percepție? - Poate pentru că gîndirea românească e foarte alb-negru, foarte geloasă: dacă cineva izbutește, în orice fel, se caută imediat o explicație negativă. - Proza dvs. A adoptat întotdeauna un ton îndrăzneț, prea puțin pe linie. Prin anii șaptezeci ai României socialiste repuneați în discuție termenul de citadinism în literatură, ca mod modern de a privi lumea, "adică sinceritate, limpezime de gîndire, curaj politic, angajare
PETRU POPESCU - "Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nu încerc să le reprim" by Remus Valeriu Giorgioni și Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/16615_a_17940]
-
lumea, "adică sinceritate, limpezime de gîndire, curaj politic, angajare patriotică" (cităm dintr-o postfață scrisă de dvs.). Scriitura dvs., densă, percutantă, a fost taxată încă de la afirmare ca fiind de inspirație americană... - Nu era numai de inspirație americană. Pentru mine, proza modernă trebuie să aibă energie, sinceritate, lipsă de poză și, mai ales, "precizie". Trebuie să știi precis de ce scrii, ce emoții te motivează, ce vrei să spui. Americanii excelează în acest tip de scris. îi citeam cît puteam de des
PETRU POPESCU - "Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nu încerc să le reprim" by Remus Valeriu Giorgioni și Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/16615_a_17940]
-
fost singura mea profeție despre mine însumi și s-a adeverit. S-a produs o fuziune interioară între mine și limba mea nouă și... the rest is history. - În intervențiile critice și eseistice de tinerețe ați optat frecvent pentru o proză viguroasă și tinerească, orientare pusă în epocă sub semnul angajării patriotice. Cum ați ajuns la literatura comercială pe care sunteți constrîns s-o practicați în S.U.A.? - Nu sînt constrîns. Aici, distincția între comercial și elevat nu se face în sensul
PETRU POPESCU - "Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nu încerc să le reprim" by Remus Valeriu Giorgioni și Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/16615_a_17940]
-
fiorul plăcut al dragostei, iubire aprinsă"; "vorbe arse de al buzelor foc = mărturisiri de dragoste". O limită mai gravă a dicționarului din 1968 privea cantitatea izvoarelor folosite: extragerea materialului lexical s-a bazat în majoritate pe poeziile antume și pe proza literară, incluzînd doar "acele postume care s-au bucurat de o intensă circulație încă în primele ediții ale operei poetului și au putut exercita înrîurirea lor asupra dezvoltării ulterioare a limbii române literare". Justificarea din prefață echivala cu mărturisirea intenției
Despre un CD... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16648_a_17973]
-
între încercarea înregistrării faptului cotidian și reflecția filozofica. (Își face loc aici umorul involuntar: "Asemeni trestiei,/ celularul sună în vînt,/ singuratic".) În Veneam din Tibet, al treilea ciclu al volumului, poezia lui Ion Drăgănoiu se transformă aproape în întregime în proza. Din nou reflecții: "Ce multă nevoie avem de noi înșine într-o altă carne/ și totul se întîmplă zi de zi și totul pare fără sfîrșit..." plus cîteva viziuni istorice burlești traduse prin naivități dau comicării fără acoperire: "Marx îi
Un poet bucureștean by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16645_a_17970]
-
Revoluției franceze și a veacului al XVIII-lea francez și european, și ne-am permis s-o ignorăm atâta vreme, să nu facem caz de ea, să nu o așezăm acolo unde îi este locul, printre cele câteva cărți-reper ale prozei românești din epocă și de oricând. De fapt, este o scriere-unicat în literatura noastră, prin amplitudine, prin erudiție istorică, prin construcție și pecete stilistică. Există, ce e drept, și altă explicație a tăcerii care s-a lăsat în jurul acestui roman
Un mare roman ignorat by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16642_a_17967]
-
superioară și fină cu care mângâia exemplarul din Revoluția, ce i l-ați dăruit nu demult"). În volumul său Analize și sinteze, din 1976, I. Negoițescu, admirator din tinerețe al sburătoristului Dinu Nicodin, a reușit să introducă un articol consacrat prozei "expresioniste" a acestuia, cuprinzând și referiri la romanul Revoluția. Le va prelua în Istoria literaturii române din 1991. Vorbea acolo despre "ambițiile spre colosal" ale romancierului și despre temeritatea proiecției sale narative, "un haos care tinde neîncetat a deveni cosmos
Un mare roman ignorat by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16642_a_17967]
-
în ce fel aceste "defecte" și limite au devenit funcționale în diplomație. Episodul se termină, ca tot ce-i bun, prea repede, lăsîndu-ne, pînă luna viitoare, sur notre soif. * Tot de caligrafia subțire ține și o primă parte dintr-o proză confesivă de H.-R. Patapievici, "Frau mit Herz" și mătușile mele, cu un subiect drag tuturor prozatorilor și psihanaliștilor, descoperirea sexualității în copilărie, tratat sensibil, fără umor, încît ai putea să te întrebi ce caută într-o revistă satirică, dacă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16654_a_17979]
-
Tu cum te descurci cu nevasta și copiii..." Iată scrisoarea unei amante exilate într-un spațiu domestic, scrisoare destinată iubitului plecat la mare cu familia. Cu italice, bineînțeles. Maria Tacu, Mătușa mea, Anestina, Ed. Cartea Românească, colecția "Cartea Românească de proză", 2000, 224p., f.p.
Bold-uri, italice... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16680_a_18005]
-
pe bună dreptate, că unul din motive îl constituie faptul că acesta situa poezia pe treapta cea mai de sus a considerației sale, acordîndu-i o semnificație mai amplă, pe deasupra deosebirilor dintre genuri literare și arte. O trăsătură de legătură cu proza o reprezintă ideea că "poezia risipei timpului", ca "mijloc de a scăpa acestei risipe", se poate întrupa în rigoarea scriiturii de tip flaubertian: "Nu alt rost vedea Flaubert scrisului". Dar considerăm că există încă o explicație, nu mai puțin relevantă
Radu Petrescu despre G. Bacovia (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16660_a_17985]
-
punctual, îl reprezintă versul bacovian din poezia Plumb (care dă și titlul volumului din 1916): „Dormea întors amorul meu de plumb.” Probabil că puținul interes arătat, prin tradiție, de critica noastră modernă asupra aspectelor stilistice și lingvistice din poezie și proză este responsabil de tăcerea care acoperă acest vers în toate exegezele. Sîntem lăsați, într-un fel, să credem că el nu ridică la lectură nici o problemă specială. E citat laolaltă cu celelalte. Poetul intră în cavou și privește cadavrul iubitei
Orbirea critică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13102_a_14427]
-
Vona înlocuind curajos personajul cu individul, Pavel Chihaia scriind destul de camusian - credea Ion Negoițescu - Blocada, am fi avut, așadar, un val de prozatori poate existențialiști, poate mai apropiați de experiment, interesanți în orice caz, apți să ducă mai departe realizările prozei din perioada interbelică. Contextul politic sumbru a frânt însă ultima generație normală din literatura noastră făcând loc aberației proletcultiste. Al. Vona este, alături de Pavel Chihaia, singurul dintre acești prozatori care, deși a scris puțin, are ocazia să fie până la urmă
Recuperări by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13105_a_14430]
-
au fost retrase din librării, iar autorii interziși și obligați moral la exil. Al. Vona nu și-a putut publica Ferestrele zidite în 1947, dar când romanul a apărut în 1993 receptarea critică a întrecut așteptările. Deja toate discuțiile asupra prozei scurte recuperate parțial în volumul Misterioasa dispariție... (Cristina Ionică a scris, la timpul respectiv, o recenzie în nr. 30/2002 al României literare) au pornit de la simbolistica ferestrei preluată din romanul mai sus amintit. Deși merită încercată o lectură independentă
Recuperări by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13105_a_14430]
-
parțial în volumul Misterioasa dispariție... (Cristina Ionică a scris, la timpul respectiv, o recenzie în nr. 30/2002 al României literare) au pornit de la simbolistica ferestrei preluată din romanul mai sus amintit. Deși merită încercată o lectură independentă a acestor proze, textele sunt, cu două-trei excepții, evidenți sateliți ai romanului. Cei fascinați de metode structuraliste ar putea găsi la acest autor o materie generoasă. Ca și în Ferestrele zidite, oamenii care populează aceste povestiri sunt strâns legați de casele în care
Recuperări by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13105_a_14430]
-
bineînțeles, și apropieri cu zone literare exterioare. Mai ales că orice reconsiderare și recuperare de acest tip suferă de tentația comparatistică. Predilecția pentru personaje bătrâne și senzația permanentă de fragilitate și de iminență a morții, precum și delicatețea narativă apropie o proză ca Jilțul de nuvelistica lui Anton Holban, de pildă. În vreme ce Clopotul sau Noapte cu lună, o frumoasă metaforă a fascinației și iluziei atingerii idealului, par a degaja o atmosferă sud-americană. Nu cred în misticismul povestirii Misterioasa dispariție..., după părerea Martei
Recuperări by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13105_a_14430]
-
repet, tenacității Martei Petreu și a lui Ion Vartic, va rămâne fără efectul scontat. Cu atât mai mult cu cât cititorii, atâția câți vor fi fiind, sunt prea puțin preocupați de reconsiderări de acest tip. Un volum masiv recuperând integral proza scurtă rămasă inedită atâta timp ar fi fost de preferat. Din aceeași cauză, aceste fragmente dintr-un jurnal început prin 1943, scurte notații și reflecții în linia prozei, rămân și ele datoare cu o imagine mai largă și mai relevantă
Recuperări by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13105_a_14430]
-
puțin preocupați de reconsiderări de acest tip. Un volum masiv recuperând integral proza scurtă rămasă inedită atâta timp ar fi fost de preferat. Din aceeași cauză, aceste fragmente dintr-un jurnal început prin 1943, scurte notații și reflecții în linia prozei, rămân și ele datoare cu o imagine mai largă și mai relevantă. O mică observație asupra editării: formele vechi ale unor cuvinte ca împiedecat, complect, jghiab, cari, totdeodată ș.a. meritau totuși aduse la zi. Dincolo de intenția păstrării particularităților de limbă
Recuperări by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13105_a_14430]
-
mai relevantă. O mică observație asupra editării: formele vechi ale unor cuvinte ca împiedecat, complect, jghiab, cari, totdeodată ș.a. meritau totuși aduse la zi. Dincolo de intenția păstrării particularităților de limbă ale autorului. Alexandru Vona, Misterioasa dispariție a orașului din câmpie, proze scurte, 1941-1997, Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2001, 150 p. Alexandru Vona, Esmeralda, Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2003, 112 p.
Recuperări by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13105_a_14430]