36,294 matches
-
Autoritățile sovietice au organizat două colhozuri - "Cervona Ucraina" și "Cervonîi prikordonik". În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. În anul 1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. În perioada ocupației
Bezimenca, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318521_a_319850]
-
fâșie de pământ din sud-vestul Basarabiei (cunoscută sub denumirea de Cahul, Bolgrad și Ismail). În urma acestei pierderi teritoriale, Rusia nu a mai avut acces la gurile Dunării. În urma Unirii Moldovei cu Țara Românească din 1859, acest teritoriu a intrat în componența noului stat România (numit până în 1866 "Principatele Unite ale Valahiei și Moldovei"). În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei sudul Basarabiei. În 1906, s-a deschis în sat școala parohială. În perioada
Buduri, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318532_a_319861]
-
ianuarie 1918, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat proclamând puterea sovietică. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Buduri a făcut parte din componența României, în Plasa Tatar-Bunar a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 739 locuitori din sat, 638 erau ruși (86.33%), 69 ucraineni (9.34%), 25
Buduri, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318532_a_319861]
-
au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Ismail, formată din teritoriile aflate în sudul Basarabiei și care au fost alipite RSS Ucrainene . În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. În anul 1947
Buduri, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318532_a_319861]
-
aflate în sudul Basarabiei și care au fost alipite RSS Ucrainene . În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. În anul 1947, autoritățile sovietice au schimbat denumirea oficială a satului din cea de Buduri în cea de Kocikuvate. În
Buduri, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318532_a_319861]
-
capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). Satul Tăriceni a fost fondat în anul 1902 de către țărani ucraineni fugiți de pe moșiile din celelalte gubernii ale Rusiei. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Tăriceni a făcut parte din componența României, în Plasa Tuzla a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 165 locuitori din sat, 161 erau ucraineni (97.58%) și 4 români (2.42
Tăriceni, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318534_a_319863]
-
au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Ismail, formată din teritoriile aflate în sudul Basarabiei și care au fost alipite RSS Ucrainene . În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. În anul 1954
Tăriceni, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318534_a_319863]
-
aflate în sudul Basarabiei și care au fost alipite RSS Ucrainene . În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. În anul 1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul
Tăriceni, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318534_a_319863]
-
fâșie de pământ din sud-vestul Basarabiei (cunoscută sub denumirea de Cahul, Bolgrad și Ismail). În urma acestei pierderi teritoriale, Rusia nu a mai avut acces la gurile Dunării. În urma Unirii Moldovei cu Țara Românească din 1859, acest teritoriu a intrat în componența noului stat România (numit până în 1866 "Principatele Unite ale Valahiei și Moldovei"). Satul Balabanca a fost fondat în anul 1871 de către țărani ucraineni. În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei sudul Basarabiei
Balabanca, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318530_a_319859]
-
fost fondat în anul 1871 de către țărani ucraineni. În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei sudul Basarabiei. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Balabanca a făcut parte din componența României, în Plasa Tatar-Bunar a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate mare de ruși. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 594 locuitori din sat, 406 erau ucraineni
Balabanca, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318530_a_319859]
-
au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Ismail, formată din teritoriile aflate în sudul Basarabiei și care au fost alipite RSS Ucrainene . În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. În anul 1954
Balabanca, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318530_a_319859]
-
aflate în sudul Basarabiei și care au fost alipite RSS Ucrainene . În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. În anul 1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul
Balabanca, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318530_a_319859]
-
fâșie de pământ din sud-vestul Basarabiei (cunoscută sub denumirea de Cahul, Bolgrad și Ismail). În urma acestei pierderi teritoriale, Rusia nu a mai avut acces la gurile Dunării. În urma Unirii Moldovei cu Țara Românească din 1859, acest teritoriu a intrat în componența noului stat România (numit până în 1866 "Principatele Unite ale Valahiei și Moldovei"). Satul Martaza a fost fondat în anii '60 ai secolului al XIX-lea de către țărani coloniști din guberniile rusești Herson și Taurida. Mai târziu, în sat s-au
Martaza, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318531_a_319860]
-
ianuarie 1918, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat proclamând puterea sovietică. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Martaza a făcut parte din componența României, în Plasa Tatar-Bunar a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 937 locuitori din sat, 882 erau ucraineni (94.13%), 42 români (4.48%), 10
Martaza, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318531_a_319860]
-
1940, a fost creată regiunea Ismail, formată din teritoriile aflate în sudul Basarabiei și care au fost alipite RSS Ucrainene . În ianuarie 1941 a fost înființat primul colhoz. În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Un număr de
Martaza, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318531_a_319860]
-
alipite RSS Ucrainene . În ianuarie 1941 a fost înființat primul colhoz. În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Un număr de 207 localnici au luptat în cel de-al doilea război mondial, 123 dintre ei murind pe front
Martaza, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318531_a_319860]
-
fâșie de pământ din sud-vestul Basarabiei (cunoscută sub denumirea de Cahul, Bolgrad și Ismail). În urma acestei pierderi teritoriale, Rusia nu a mai avut acces la gurile Dunării. În urma Unirii Moldovei cu Țara Românească din 1859, acest teritoriu a intrat în componența noului stat România (numit până în 1866 "Principatele Unite ale Valahiei și Moldovei"). În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei sudul Basarabiei. La 26 februarie 1888 s-a deschis aici o școală de
Șagani, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318526_a_319855]
-
ianuarie 1918, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat proclamând puterea sovietică. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Șagani a făcut parte din componența României, în Plasa Tatar-Bunar a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși, existând și o comunitate mare de ucraineni. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.467 locuitori din sat, 1.717
Șagani, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318526_a_319855]
-
au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Ismail, formată din teritoriile aflate în sudul Basarabiei și care au fost alipite RSS Ucrainene . În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Un număr de
Șagani, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318526_a_319855]
-
aflate în sudul Basarabiei și care au fost alipite RSS Ucrainene . În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Un număr de 507 localnici au luptat în cel de-al doilea război mondial, 181 dintre ei murind pe front
Șagani, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318526_a_319855]
-
fâșie de pământ din sud-vestul Basarabiei (cunoscută sub denumirea de Cahul, Bolgrad și Ismail). În urma acestei pierderi teritoriale, Rusia nu a mai avut acces la gurile Dunării. În urma Unirii Moldovei cu Țara Românească din 1859, acest teritoriu a intrat în componența noului stat România (numit până în 1866 "Principatele Unite ale Valahiei și Moldovei"). Satul Sărăria a fost fondat în anii '60 ai secolului al XIX-lea de către țărani fără pământ din Basarabia. Mai târziu, în sat s-au stabilit și țărani
Sărăria, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318545_a_319874]
-
soldații revoluționari, au confiscat terenurile moșierilor și le-au împărțit țăranilor săraci. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Sărăria a făcut parte din componența României, în Plasa Tuzla a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români, existând și comunități mare de ruși și de germani. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 1.913 locuitori din sat
Sărăria, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318545_a_319874]
-
1940, a fost creată regiunea Ismail, formată din teritoriile aflate în sudul Basarabiei și care au fost alipite RSS Ucrainene . În anul 1940 a fost înființat primul colhoz. În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Un număr de 232 localnici au luptat în cel de-al doilea război mondial, 137 dintre ei murind pe front. În 1942, militarii româno-germani l-au împușcat pe fostul președinte al Sovietului sătesc, I.G. Koșelnik, participant la Răscoala de la
Sărăria, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318545_a_319874]
-
137 dintre ei murind pe front. În 1942, militarii româno-germani l-au împușcat pe fostul președinte al Sovietului sătesc, I.G. Koșelnik, participant la Răscoala de la Tatarbunar. În anul 1944, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. În anul 1947, autoritățile sovietice au schimbat denumirea oficială a satului din cea de Sărăria în cea de Jovtii Iar
Sărăria, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318545_a_319874]
-
fâșie de pământ din sud-vestul Basarabiei (cunoscută sub denumirea de Cahul, Bolgrad și Ismail). În urma acestei pierderi teritoriale, Rusia nu a mai avut acces la gurile Dunării. În urma Unirii Moldovei cu Țara Românească din 1859, acest teritoriu a intrat în componența noului stat România (numit până în 1866 "Principatele Unite ale Valahiei și Moldovei"). În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei sudul Basarabiei. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Trihat
Trihat, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318529_a_319858]