37,049 matches
-
Român", înalt de 5,5 m, care avea să fie plasat la baza Arcului de Triumf și "Eroina de la Jiu", monument în memoria eroinei Ecaterina Teodoroiu, care a fost ridicat mai târziu în orașul Slatina. A expus și proiecte de monumente, precum "Monumentul Unirii" de la Alba Iulia, care însă nu s-a mai realizat, din lipsă de bani, deși concursul a fost organizat de Ministerul Cultelor și Artelor, "Monumentul Eroilor" de la Balilesti-Muscel, "Monumentul Eroilor" de la Alexandria. A cioplit soclul pentru Monumentul
Dumitru Mățăoanu () [Corola-website/Science/323297_a_324626]
-
de 5,5 m, care avea să fie plasat la baza Arcului de Triumf și "Eroina de la Jiu", monument în memoria eroinei Ecaterina Teodoroiu, care a fost ridicat mai târziu în orașul Slatina. A expus și proiecte de monumente, precum "Monumentul Unirii" de la Alba Iulia, care însă nu s-a mai realizat, din lipsă de bani, deși concursul a fost organizat de Ministerul Cultelor și Artelor, "Monumentul Eroilor" de la Balilesti-Muscel, "Monumentul Eroilor" de la Alexandria. A cioplit soclul pentru Monumentul lui Eugeniu
Dumitru Mățăoanu () [Corola-website/Science/323297_a_324626]
-
fost ridicat mai târziu în orașul Slatina. A expus și proiecte de monumente, precum "Monumentul Unirii" de la Alba Iulia, care însă nu s-a mai realizat, din lipsă de bani, deși concursul a fost organizat de Ministerul Cultelor și Artelor, "Monumentul Eroilor" de la Balilesti-Muscel, "Monumentul Eroilor" de la Alexandria. A cioplit soclul pentru Monumentul lui Eugeniu Carada din București realizat de sculptorul francez Ernest Henri Dubois și dezvelit la 17 februarie 1924. Foarte multe din lucrările sale au fost monumente dedicate eroilor
Dumitru Mățăoanu () [Corola-website/Science/323297_a_324626]
-
în orașul Slatina. A expus și proiecte de monumente, precum "Monumentul Unirii" de la Alba Iulia, care însă nu s-a mai realizat, din lipsă de bani, deși concursul a fost organizat de Ministerul Cultelor și Artelor, "Monumentul Eroilor" de la Balilesti-Muscel, "Monumentul Eroilor" de la Alexandria. A cioplit soclul pentru Monumentul lui Eugeniu Carada din București realizat de sculptorul francez Ernest Henri Dubois și dezvelit la 17 februarie 1924. Foarte multe din lucrările sale au fost monumente dedicate eroilor din Războiul pentru Întregirea
Dumitru Mățăoanu () [Corola-website/Science/323297_a_324626]
-
monumente, precum "Monumentul Unirii" de la Alba Iulia, care însă nu s-a mai realizat, din lipsă de bani, deși concursul a fost organizat de Ministerul Cultelor și Artelor, "Monumentul Eroilor" de la Balilesti-Muscel, "Monumentul Eroilor" de la Alexandria. A cioplit soclul pentru Monumentul lui Eugeniu Carada din București realizat de sculptorul francez Ernest Henri Dubois și dezvelit la 17 februarie 1924. Foarte multe din lucrările sale au fost monumente dedicate eroilor din Războiul pentru Întregirea Neamului, în diverse localități din țară: Provița de
Dumitru Mățăoanu () [Corola-website/Science/323297_a_324626]
-
și Artelor, "Monumentul Eroilor" de la Balilesti-Muscel, "Monumentul Eroilor" de la Alexandria. A cioplit soclul pentru Monumentul lui Eugeniu Carada din București realizat de sculptorul francez Ernest Henri Dubois și dezvelit la 17 februarie 1924. Foarte multe din lucrările sale au fost monumente dedicate eroilor din Războiul pentru Întregirea Neamului, în diverse localități din țară: Provița de Sus (jud. Prahova), Mățău, Bălilești (fostul județ Muscel, azi jud. Argeș), Dragna (jud.Prahova), Tâncăbești (jud. Ilfov), Grecii de Sus (fostul judet Ilfov), Galați, Roșiori (jud.
Dumitru Mățăoanu () [Corola-website/Science/323297_a_324626]
-
Teleorman), Grădiștea (fostul județ Ilfov), Budișteni (fostul județ Muscel, azi jud. Argeș), Câmpulung-Muscel, Alexandria (jud. Teleorman), Pătârlagele (jud. Buzău), Poiana Mare (jud. Dolj), Pietroșani (jud. Giurgiu), Zimnicea (jud. Teleorman), Techirghiol (jud. Constanța), Găiești (jud. Dâmbovița). Tot el a sculptat și "Monumentul generalului dr. Demosthene", amplasat în curtea fostului spital militar „Regina Maria”, astăzi Spitalul Militar Central București. În ziarul „Cultura Poporului” din Cluj apărea următoarea știre: "Pe muntele Găina s’a înălțat, pe locul unde se face tradiționala serbare, zisă „Târgul
Dumitru Mățăoanu () [Corola-website/Science/323297_a_324626]
-
Hilarion Badalutza), născut la 1 iulie 1856 în satul Părhăuți. Acesta a absolvit Gimnaziul din Suceava (1880) și apoi Facultatea de Teologie din Cernăuți (1885), fiind hirotonit preot în 1885. Acesta a fost înmormântat lângă altarul bisericii din Cacica, pe monumentul său funerar aflându-se următoarea inscripție: ""Parohul JLARIE BĂDĂLUȚĂ păstor de suflete din comunile Părteștii-de-Sus și Căcica, prin a cărui stăruință s'a zidit și sfințit această biserică. 1-VIII-1858-9-V-1916"". După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
toți acești Jidani au fost dați ca „dispăruți", poziție în care au fost ținuți până la încheierea păcii!...") sau Jidanii și „întregirea Neamului", în care s-a ridicat contra "turpitudinei provocatoare, patronată de politicieni români, de a se fi pus temelia monumentului „eroilor evrei" în capitala țării întregite și al „soldaților evrei căzuți pentru întregirea neamului" în Constanța".
Ion Tarnoschi () [Corola-website/Science/323322_a_324651]
-
confecționeze șine de cale ferată pentru liniile Lemberg-Cernăuți și Burdujeni-Iași. După darea în exploatarea a liniei ferate Dărmănești-Câmpulung Moldovenesc (1888), în colonia germană Eisenau au sosit și italieni din Tirolul de Sud, care lucrau ca cioplitori în piatră, ei realizând monumentele funerare din majoritatea orașele Bucovinei, ba chiar și din Moldova (Iași, Botoșani). Comunitatea germană a continuat să crească până în 1918. Satul avea învățători care predau copiilor în limba germană, dar prima școală germană a fost înființată abia în 1902, la
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
Kweihin și în Eritreea (după Kes Yosef). Mulți s-au prăpădit pe drum de foame și de ger din cauza iernilor grele. Cei decedați, inclusiv kesi și călugări, au fost îngropați, în mare parte, la Medebay, unde se află un mare monument în amintirea lor. Abba Mehari și-a reconsiderat în consecință planul, socotind ca profeția ajungerii în Sion nu e încă actuală și va fi împlinită cândva în viitor. Majoritatea participanților la marș s-au întors cu el la Dembiya. (după
Mehari Suthal () [Corola-website/Science/323354_a_324683]
-
Castelul Mocioni-Teleki este un edificiu localizat în comuna Căpâlnaș, Arad. A aparținut familiei Mocioni, ultima membră a familiei căsătorindu-se cu un membru al familiei conților Teleki. Ansamblul castelului este clasat pe lista monumentelor istorice din județul Arad cu . Castelul a fost ridicat de către familia nobiliară de origine aromână Mocioni, proprietară a domeniului. Familia Mocioni, prin reprezentantul ei, Constantin Mocioni, un preot ortodox, pleacă din Macedonia stabilindu-se în Ungaria. Cei cinci fii ai
Castelul Teleki din Căpâlnaș () [Corola-website/Science/323365_a_324694]
-
Clădirea Hotelului Ardealul din Arad (fostul "Hotel Crucea Albă") este un monument istoric din peisajul arhitectural al Municipiului Arad (). Pe locul actualei clădiri se afla încă în secolul al XVIII-lea stația de poștalioane a Aradului. Clădirea actuală a fost construită între anii 1840-1841, după planurile arhitectului Franz Mahler. În 1868 după
Hotel Ardealul () [Corola-website/Science/323361_a_324690]
-
Clusius descrie amănunțit cartoful în "Rariorum plantarum historiae". Potrivit lui Bauhin, Clusius este cel care introduce cartoful în Germania, în grădinile de plante medicinale ale medicului L. Scholtz din Breslau și ale lui M. Chimlecus. În orașul Offenburg este ridicat un monument în cinstea lui F. Drake, deși Clusius a introdus cartoful. Un farmacist al armatelor franceze, prizonier în Germania, îl descoperă la fiecare masă în gamela lui. Întors în Franța, în 1763 „spițerul Armatelor”, Antoine-Augustin Parmentier, se încumetă să facă tot
Istoria cartofului în Europa () [Corola-website/Science/323402_a_324731]
-
Biserică evanghelica fortificata din Chirpăr, județul Sibiu, a fost construită în secolul al XIII-lea. Figurează pe lista monumentelor istorice 2010, , cu următoarele obiective: În zona comunei Chirpăr s-au descoperit urme de locuire umană încă din cele mai vechi timpuri. Astfel, s-au găsit dovezi materiale provenind din epoca bronzului și a fierului. Teritoriul comunei a fost colonizat
Biserica fortificată din Chirpăr () [Corola-website/Science/324012_a_325341]
-
XIV-lea și anume în anul 1332, sub numele de "Kirchberg". Din studiile istoricilor și al lingviștilor, numele satului ar putea proveni de la biserica evanghelica din localitate sub traducerea de "Dealul bisericii - Kircheberg". Cetatea țărăneasca situată în mijlocul satului este declarată monument istoric și este cea mai veche construcție existența în localitate, edificiul fiind datat din secolul al XIII-lea. Așezarea a aparținut de Scaunul Nocrich pe toată durata existemței acestuia. Ca urmare a năvălirilor tătarilor din anii 1241 și 1242, sătenii
Biserica fortificată din Chirpăr () [Corola-website/Science/324012_a_325341]
-
văduva postelnicului Iordachi Rosetti-Solescu și mama doamnei Elena Cuza) în satul Solești din comuna omonimă din județul Vaslui (la o distanță de 15 km de Vaslui, pe DN24, spre Iași). Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Solești se află pe Lista monumentelor istorice din județul Vaslui din anul 2015, ca parte a Ansamblului curții boierești de la Solești. Ea se află la est de conac și are codul de clasificare . Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Solești a fost construită între anii 1859-1860 de către
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
Rosăt, fiul răposatului vornic Iordaki Rosăt și s-au săvârșit din viață la anul 1846: Ghenar 10”". În curtea bisericii se află mormintele mai multor membri ai familiei boierești Rosetti-Solescu: Cele trei morminte din curtea bisericii se află pe Lista monumentelor istorice din județul Vaslui din anul 2015 și anume:
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
perioada 1778-1779 în orașul Sibiu. Ea a fost refăcută în anii 1802-1803 de bogatul negustor Hagi Constantin Popp. Biserica se află situată pe Str. Justiției nr. 5. Ansamblul bisericii "Buna Vestire” (din Groapă) din Sibiu a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2015, având codul de clasificare și fiind format din trei obiective: De asemenea, în cimitirul bisericii se află patru morminte înscrise în Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2015 și anume: La
Biserica din Groapă din Sibiu () [Corola-website/Science/324036_a_325365]
-
Vestire” (din Groapă) din Sibiu a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2015, având codul de clasificare și fiind format din trei obiective: De asemenea, în cimitirul bisericii se află patru morminte înscrise în Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2015 și anume: La sfârșitul secolului al XVIII-lea, are loc o puternică afirmare a românilor din Sibiu ca locuitori ai orașului. În ultimul sfert al acelui veac, românii își construiesc primele biserici de
Biserica din Groapă din Sibiu () [Corola-website/Science/324036_a_325365]
-
a secolului al XX-lea când au fost construite principalele clădiri. De-a lungul acestei străzi se află corpul B al Primăriei Municipiului Sibiu (în fostul sediu al Consiliului popular municipal) (nr. 1-3) având în fața sa Bustul lui George Coșbuc (monument istoric cu codul , ridicat în 1933), Casa Armatei, Universitatea "Lucian Blaga" (la nr. 5) - cu Rectoratul, Facultatea de Litere, Facultatea de Istorie, Colegiul Agricol Daniil Popovici Bărcianu, Palatul de Justiție, Oficiul Poștal nr. 1, fosta Curte de Conturi, Palatul Mitropoliei
Bulevardul Victoriei din Sibiu () [Corola-website/Science/324060_a_325389]
-
ei este dată de o inscripție. Încadrată tipologic bisericilor sală, cu un plan dreptunghiular, alungit spre est, biserica din Dragomirești este edificată din cununi de bârne, din lemn de brad, în conformitate cu specificul arhitecturii maramureșene. Meșterii dulgheri au utilizat în construcția monumentului de cult aceleași tehnici constructive, prezente și la construcțiile din gospodăria țărănească, conferind astfel o excepțională unitate stilistică arhitecturii din zonă. Din punct de vedere artistic, se remarcă elementele decorative ale pridvorului deschis pe stâlpi ciopliți și uniți prin elegante
Biserica de lemn din Dragomirești, Maramureș () [Corola-website/Science/324057_a_325386]
-
fortificații a orașului. Incinta a III-a a ansamblului fortificațiilor orașului medieval Sibiu, din care fac parte Turnuri de apărare, Turnul Dulgherilor, Turnul Olarilor, Turnul Archebuzierilor, Turn de Poartă și curtine edificate în perioada 1357-1366, a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2004, având codul de clasificare SB-II-m-A-12010.03. Printre elementele componente ale acestei incinte se află și Pasajul Scărilor, lângă incinta bisericii evanghelice. Orașul Sibiu a început să se dezvolte după întemeierea Prepoziturii Sibiului în
Pasajul Scărilor din Sibiu () [Corola-website/Science/324064_a_325393]
-
000 de lei pentru consolidarea solului, refacerea zidăriei, respectiv așternerea pavajului pe scări, în locul pietrelor cubice. În septembrie 2007, președintele Comisiei Europene, José Manuel Durăo Barroso, a vizitat Pasajul Scărilor , promițând primarului Klaus Iohannis sprijin financiar și logistic pentru conservarea monumentelor istorice ale orașului. Cele patru case aflate de-a lungul acestui pasaj, la nr. 1-4, au fost construite în sec. XV-XVI, modificate în sec. XVIII și restaurate în 1860. Ele au fost înscrise în Lista monumentelor istorice din județul Sibiu
Pasajul Scărilor din Sibiu () [Corola-website/Science/324064_a_325393]
-
și logistic pentru conservarea monumentelor istorice ale orașului. Cele patru case aflate de-a lungul acestui pasaj, la nr. 1-4, au fost construite în sec. XV-XVI, modificate în sec. XVIII și restaurate în 1860. Ele au fost înscrise în Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2004, având coduri de la SB-II-m-B-12169 la SB-II-m-B-12172.
Pasajul Scărilor din Sibiu () [Corola-website/Science/324064_a_325393]